Page 6 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 6
/
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 053 *
ROMÂNIA*CEAUŞESCU»PACE! MUNCA - U IACUL IZVOR U. PROGRESULUI SOCIAL
m
C îl A i BUNĂSTĂRII GENERALI
Armele noastre au fost şi vor rămîne tonele
du;
de minereu peste plan Pulsul muncii în prima zi de aplicare 8.00 Dialog
seral
(Urmare din pag. 1) într-o atmosferă de pu făptuirea idealurilor şi as generalizata a acordului global 8.30 Alinam
9.00 De stri
ternic entuziasm, partici- piraţiilor supreme ale 9.30 Bucurii
Gheorghe Leonte arăta, panţii la adunare au adre poporului român, de a (Urmare din pag. I) cipa la cursul de îmbogă condiţiile aplicării cu folos lor)
între altele s „Noi minerii sat o telegramă tovarăşu trăi în colaborare şi în ţire a cunoştinţelor profe pentru ei şi pentru produc 10.00 Viaţa j
de la Barza vrem să nu lui NICOLAE CEAUŞESCU, ţelegere, într-o lume a piese de schimb. Ori, obţi sionale. ţie a acordului global. A- 11,45 Lumea
Album
13.00
fim angajaţi pe cîmpul de în care se spune între păcii şi a progresului. nerea unor economii su Din prima zi de lucru provizionarea cu minereu 17.35 Micul i
luptă, ci cu toate forţele altele : „Noi, minerii din Armele noastre au fost plimentare înseamnă reali cînd se aplică generalizat de fier, aglomerat, cocs şi miel
noastre, cu tot elanul să această strănmşească vatră şi vor rămîne tonele de zarea unor indicatori de e- acordul global ne-atn con pelete se face ritmic. Teh 18.00 Film îi.
1001 ile
18.50
muncim pentru realizarea a Zarandului aprobăm din minereu peste plan, mai ficienţă economică superi vins de elanul şi răspun nologiile sînt bine stabiiite 19.00 Telcjur
ţelului propus, pentru o toată inima, cu deplină multe metale nobile date ori ceea ce, de asemenea, derea cu care furnaliştii şi respectate întocmai. lor)
viaţă liberă şi tot mai satisfacţie, preocupările economiei naţionale pentru se repercutează pozitiv a- muncesc. Respectarea rigu Facem şi un calcul. în 19.20 oara Ciuta 1
prosperă". Maistrul minier dumneavoastră consecvente continua înflorire a patriei, supra înfăptuirii indicatori roasă a tehnologiilor de luna trecută planul secţiei 20,15 Telccin
Mircea Miheţ sublinia : pentru dezarmare şi pace, pentru fericirea şi bună lor de acord global. lucru între care stabilirea a fost depăşit cu 3 la sută. — Dos.
„Ne este scumpă liniştea, pentru stoparea amplasării starea poporului român". Atenţia care se acordă reţetei de încărcare, a gra Un furnalist de categoria „Provir
siguranţa asupra viitorului în Europa a noilor rachete Tot cu acest prilej mi pregătirii profesionale a ficelor de evacuare a fon a IV-a a cîştigat în medie, ră tv.
Intilnir.
copiilor noştri, ne este cu rază medie de acţiune, nerii de la Barza au adre furnaliştilor este atestată, tei se face într-un climat 3 300 lei. De la 1 octom 22.00 pereta
scump tot ce-am investit pentru retragerea şi distru sat telegrame celei de-a între altele, de faptul că sănătos de muncă, de ordi brie, o dată cu mărirea re 22.30 Telcjur.
pentru progresul ţării, pen gerea celor existente. Ne 38-a sesiuni a Adunării s-a încheiat un curs de ca ne şi disciplină. Primii fur tribuţiei la metalurgişti, da
tru noua civilizaţie socia angajăm în faţa dumnea Generale a O.N.U., amba lificare a 32 de furnalişti nalişti Victor Gavril, Ludo că se realizează aceeaşi de I
listă. Iată de ce sîntem voastră, mult iubite şi sadelor Uniunii Sovietice şi şi se va . deschide, în cu- vic Szekely, furnaliştii A- păşire, sporul va fi de cel 15.00 Telex
alături de preşedintele ţării stimate tovarăşe Nicolae Statelor Unite, tuturor am rînd, un altul pentru 25 de vram Roşea, Dumitru Da- puţin 300 lei. Un îndemn 15,05 Emisiur
noastre, numit pe drept Ceauşescu, să ne aducem basadelor statelor europe cursanţi. In acelaşi timp, mian şi Dumitru Bărbulea pentru o muncă mai rod ghiara
cuvînt „OM AL PĂCII", întreaga contribuţie la în ne acreditate la Bucureşti. toţi furnaliştii vor parti- ne-au asigurat că au toate nică şi spornică. 17.50 1001 dc
Telcjur
20.00
alături de toţi iubitorii şi lor)
promotorii păcii de pre 20.20 Pentru
tutindeni". 20.30 pentru
A patri
în numele femeilor de Sâ fie puse în valoare lor)
la mina Barza, a vorbit 20,40 Orizont
ţific
Ileana Popa : „Nimeni mai toate posibilităţile 21,10 Tezaur
mult decît femeile nu/ au 21.35 Omul ş
încercat vreodată imensa (Urmare din pag. 1) de rezultate superioare în 21,45,,Dublur
(color)
amărăciune, fără compa producţie, că pot şi trebuie 22.30 Telejuiy
raţie, în urma distrugeri organizatorice — membrii să asigure siderurgiei, eco lor).
lor de vieţi şi de bunuri, comitetului de partid şi ai nomiei naţionale cantităţi
aduse de războaie. Nimeni consiliului oamenilor mun sporite de minereu de fier.
mai mult decît femeile cii au fost repartizaţi pe — Dispunem de toate con
n-au încercat durerea ma locuri de muncă concrete diţiile materiale şi tehni
mei, a văduvei, a orfanu şi pe schimburi, lucrînd a- ce, de forţă de muncă su
lui, în urma pierderilor lături de mineri, în abata ficientă, de alte posibilităţi
pricinuite de războaie. De je —, dar lipsa unui mare organizatorice şi sociale, BUCUREŞ?
aceea ne alăturăm glasuri număr de oameni în sub îneît să ne putem îndeplini lealitatea in
Radiojurnal
le, faptele de muncă şi de teran n-a putut fi suplinită integral sarcinile de plan, sei * Dumii
viaţă femeilor din întreaga de asemenea măsuri. Acum în condiţii de înaltă cali tieră ; 8,00 1
satelor ; 9,31
lume, spunînd un NU cate starea disciplinară s-a mai tate şi eficienţă — releva minieal; 12,0
goric armelor nucleare, îmbunătăţit, comitetul de economistul Stoica Stan, tru toţi ; 13,
oricăror conflicte militare partid, consiliul oamenilor contabilul şef al întreprin 13,15 Orchest
uşoară a Ra
şi un DA din adîncul ini muncii şi comitetul sindi derii. Putem spune că re 13,30 Variet
milor păcii în lume, pen catului acţionăm cu fermi zultatele în aceste direcţii 14.00 De pri
tru liniştea căminelor noas tate pentru ca întregul per sînt mulţumitoare, de la în nate !; 14,
promenada;
C.S.V. Călan. Echipa condusă de maistrul Vaier Huzuni, dc la furnalul de mare ca
tre, în numele vieţii şi pacitate nr. 3. sonal muncitor să cunoas ceputul anului, dar sarci telor; 16,00 E
fericirii copiilor noştri". că în amănunţime noile nile noastre sînt mai mari 17.00 Radi - .
reglementări privind orga lor; 17,30 Di
cloric ; 18,;
nizarea şi retribuirea mun în continuare. Majorarea ştiri; 18,30 a
cii, care stipulează clar că retribuţiilor, de la 1 sep tru toţi ; 20
tembrie, aplicarea prevede
Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare la ra cîştig fără muncă, că rilor legale de generaliza ★ Pentru des
nimănui nu i se va asigu
pace ; 20,15 i,
este necesară angajarea re, incepînd cu 1 octom zică populari
melodiilor;
grupurile sociale - în stadiu de... adrese hotărîtă a tuturor pentru brie, a acordului global, ca nai ; 22,10 P
îndeplinirea sarcinilor de formă superioară de retri tiv ; 22,20 M
23.00 Buletin
Una dintre măsurile cu lui de întreprindere, Elisa- III, în camera duşurilor şi avut însă cuvinte. în afară plan. buire a muncii, a celorlalte 5.00 N' -‘o;
normative
Decretele
din
în plus, adăugăm noi,
prinse în planul privind beta Irimie. în esenţă, am la spălător curăţenia este’ de faptul că s-au amena minerii din Poiana Ruscăi Consiliului de Stat, trebuie
îmbunătăţirea modului de înţeles că nu se acordă neglijată total. Există şi jat spaţiile de depozitare să ne mobilizeze pe toţi la
organizare şi desfăşurare a importanţa cuvenită condi motive obiective : la ora la cantină, că la unul din au obligaţia patriotică de a activitate susţinută şi res
asistenţei medicale preven ţiilor sociale, că numărul respectivă, 13,30, nu curgea vestiarele secţiei a Il-a dovedi, mai mult decît pî- ponsabilă, în deplină ordi
nă acum — avînd în vede
tive şi curative pentru mare al cazurilor de inca apă nici rece, nici caldă furnale se lucrează la ridi ne şi disciplină, pentru a
personalul muncitor, care' pacitate temporar-ă de mun la nici unul din robinete. carea dulapurilor pe su re şi faptul că fac parte ne realiza sarcinile la toţi DEVA: Ha
lucrează în unităţi produc că ’din cauză de boală este La staţia de pregătire a porţi şi lâ alinierea lor, din prima categorie de oa indicatorii, contribuind, în Sindromul
tive cu mediu nociv — influenţat direct de con cărbunelui, sub concasoa- altceva nu s-a întreprins şi meni ai muncii care bene măsura reală a forţelor (Arta); HUÎ
berto Carlo:
elaborat de Consiliul Cen diţiile respective. re, este amplasat grupul nici nu se întrevede. Să ficiază, de la I septembrie noastre, la dezvoltarea e- roz (Flacăra
tral de Control Muncito Iată instantaneele sur social aparţinător cocseriei. fie oare prea devreme pen a.c., de majorarea retribu conomico-socială a patriei. Iertă '.(Sideri
resc al Activităţii Econo prinse : în cabinetul dis O amplasare decloc inspi-.* tru a fi pusă în discuţie ţiilor — că sînt capabili fetul, i auru
mice şi Sociale cu ocazia pensarului de întreprindere, rată. o asemenea problemă ? (Arta) ; M
(Constructor
controlului efectuat în apri amplasat între furnal, -aglo- Ar fi multe, foarte multe Oricum, asigurarea sub ŞANI : Plec
lie—mai a.p., şi care a cu merator şi turnătoria III, de spus în legătură cu igie stanţelor dezinfectante (care CAMPANIA AGRICOLĂ Di TOAMNĂ (Unirea)'
bă Neagr.
prins şi unităţile cu mediu nu se pot efectua consul na necorespunzătoare a lipseau cu desăvîrşire) — LUPENI : '
toxic din judeţul Hunedoa taţii şi stabili unele diag vestiarelor pentru femei şi este o problemă mult prea (Urmare din pag. 1) Pe drumul de la grădina varone — ;
ra — se referă la asigu nostice din cauza zgomotu- bărbaţi de la secţia chimi elementară pentru a mai de legume a C.A.P. Aurel tural); VUL(
rarea spaţiilor necesare fi amînată. cu care ocazie- — cum se Vlaicu venea un tînăr tră- re temporar,
(Luceafărul)
pentru organizarea vestia Că la această unitate exprima Ioan Frăţilă, ingi gînd după el un cărucior Escapada (I
relor, duşurilor, spălătoa LA C.S. „VICTORIA" CĂLAN crearea condiţiilor de igie nerul şef al cooperativei — plin cu doi saci dolofani. NOASA: B.
relor şi grupurilor sanitare, nă la locurile de muncă a fost stricată. Utilajul a Intrăm în vorbă şi aflăm ţiune (Mun
Prun
CÂNI:
conform normelor igienico- este ignorată, reiese şi din fost dus la S.M.A. Geoa- că-1 cheamă Viorel Marcu, a r d e l e n i
sanitare. lui produs în aceste secţii. că, unele neîncăpătoare fa faptul că problemele între giu pentru reparaţii, acolo îngrijitor de animale la u- BRAD: Le
Din- cauza neetanşeităţii ţă de numărul celor ce le compartimentele de resort aflîndu-se şi în momentul nitatea agricolă din sat. (Steaua Roşi
Cum la Combinatul Si folosesc (40 de lăcătuşi şi — De unde sînt cartofii ? ZA : întîln
derurgic „Victoria" Călan conductelor de la canaliza electricieni la un singur se rezolvă prin... adrese, de faţă. — î-am adunat de pe ORAŞTIE: IV
însămînţarea griului se
nu direct, de la om la om,
s-a constatat că aceste rea generală a aceleiaşi dus), despre faptul că gru medicul dispensarului de desfăşoară în ritm intens cîmp. e iubirea (l
(Flacăra) ; (
anexe sociale nu corespund, clădiri, se produc inunda purile sanitare sînt deza întreprindere, după cum la C.Â.P. Cigmău — fiind — De pe terenul cui ? In spaţiu (C;
în toate secţiile, din punct ţii de la un nivel la altul, fectate, altele cu uşile bă aflăm, fiind ţinut la uşa semănate 20 ha — şi la — Al ceapeului. Acolo HAŢEG : Pi
de vedere al capacităţii şi aspectul pereţilor fiind res tute în cuie. Problema- conducerii unităţii ore în C.A.P. Aurel Vlaicu. La unde s-au recoltat cartofii, ardelenii (E
In arşiţa m
amplasării lor şi că cele pingător. în unul din ves problemelor era însă la şir. Unde-i colaborarea în Geoagiu lucrarea a început au mai rămas mulţi şi... Escapaf
mai multe nu întrunesc tiarele secţiei a' Il-a fur ora efectuării schimbului, tre factorii responsabili cu abia vineri, zi în care s-a — Unde-i duci ? SIMERÎA. .
condiţiile igienico-sanitare nale pereţii sînt degradaţi, cînd robinetele chiuvetelor administrarea acestor a- realizat o suprafaţă mică. — Acasă. reşul); II
prevăzute de normele lega colectarea apei uzate de la Facem o vizită la fami bune mome
spălător nu este racor şi duşurilor erau solicita nexe ? Cuvintele maistrului La Cigmău sînt pregătite Bran (Lumi
le, am efectuat, însoţiţi de dată la canalizare, fapt -ce te la maximum — lipsa Herţeg Ferdinand, pre încă 37 ha, lucrarea fiind lia lui Ioan Cîrneală, îngri Incident la
dr. Maria Bichiş, de la face ca apa să curgă la apei. Să fie o întîmplare ? şedintele comitetului sin efectuată de Viorel Şchiop jitor la animalele cetăţeni nerul).
uabinetul de medicină a sifonul de pardoseală, în O întîmplare prea frecven dical de la secţia a Il-a şi Gheorghe Cristea. Semă lor din Aurel Vlaicu. In
muncii din cadrul Spita sala duşurilor grătarele tă, se pare, din moment furnale — „avem trei a- natul îl execută Avram sălaşul din tabăra de vară
lului Hunedoara şi asisten sînt murdare şi rupte, fa ce nici curăţenia generală drese către serviciul ad Dande, un mecanizator unde locuia Ioan Cîrneală
tul Gheorghe Barbu, de ianţa detaşată pe alocuri, — la nici unul din locu ministrativ pentru schim foarte priceput. 'Discutăm cu ai săi găsim opt saci eu
la Centrul Sanitaro-Anti- iar grupurile sanitare inu rile pe la care am trecut barea sifoanelor de pardo cu Antonie Pera, inginerul cartofi, unul cu ceapă, vreo
epidemic, un raid prin cî- tilizabile. Acelaşi „decor" — nu era efectuată cores seală şi tuburilor de scur şef al C.A.P. Aurel Vlaicu, 15 kg de fasole şi un sac Timpul p
teva grupuri sociale ale punzător. gere din plastic" — sînt care ne spune : plin cu furaje concentrate. azi, 2 oclom
ni-1 oferă vestiarul folosit mea va fi
secţiilor noii platforme, de oamenii muncii de la Sing. Traian Avram, de încă un argument că biro •— Avem de semănat 165 — Le-am adunat de pe variabil. Cu
pentru a constata, la faţa secţia turnătorie III : du la compartimentul de pro craţia este la modă aici, că ha cu grîu, iar pînă acum cîmp, ne spune soţia lui cădea av
locului, ce s-a transpus în şuri defecte, chiuvete înfun tecţie a muncii — per deocamdată transpunerea am realizat 10 ha. I-C. (!). Vîntul va s
unele intern
practică din măsurile pre date, geamuri nespălate şi soana care fusese desem în viaţă a măsurilor sta — Puţin. Consiliul popular co temporare ;
văzute cu prilejul controlu pe alocuri sparte. Vestia nată de către conducerea bilite anterior este în fază — Da, puţin. în zilele munal şi conducerile uni şi va predo
lui efectuat cu cîteva rul grupului social de la combinatului să ne dea de... adrese. Numai că a- următoare vom accelera lu tăţilor agricole au datoria rul nordic,
minime vor
luni în urmă. aglomerator este ceva mai amănunte în legătură cu ce drfesele nu-i apără pe oa crarea, căci mai avem pre să acţioneze energic pen tre zero şi
De altfel, informaţii bine întreţinut. în schimb, s-a realizat pe linia asigu meni de îmbolnăvirile pro gătite 40 ha, iar viteza la tru urgentarea recoltărilor le maxime
şi semănatului, pentru ..ca
grade. Dim
exacte despre modul cum aici lipseşte grupul sanitar, rării condiţiilor igienico- vocate de substanţele no semănat o vom ridica la va produce
arată acum majoritatea iar alături, la vestiarul sanitare la secţiile noii cive cu care vin în con 20—23 ha pe zi. întreaga recoltă să fie de (Meteorolog
grupurilor sociale ne-au folosit de femeile care lu platforme — cunoştea şi... tact, de poluarea mediului — Cîte hectare veţi în- pozitată fără pierderi, iar L. Pronccn
fost furnizate de medicul crează la secţia a Il-a fur recunoştea situaţia. La ca înconjurător. sămînţa după porumb ? recoltei viitoare să i se a-
coordonator al dispensaru- nale, aglomerare şi furnale pitolul măsuri, n-a prea ESTERA SÎNA — 70. O suprafaţă mare. sigure o temelie trainică.