Page 61 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 61
Y.tcr-
0
WS®4j( VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE A
jf ■*- TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
5SSS IN REPUBLICA MALTA
S O C I A L I a m PLECAREA DIN T o v a r ă ş u SOSIREA ÎN MALTA
CAPITALĂ
l . Nicolae
V
preşedin telui
i z i t a
Marţi dimineaţa, tovară Ceauşescu, preşedintele Re Nicolae Ceauşescu, îm
publicii Socialiste Româ
preună cu tovarăşa Elena
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.R şul Nicolae Ceauşescu, se nia, împreună cu tovară Ceauşescu, s-a înscris încă
cretar general al Partidu şa Elena Ceauşescu, a sosit, din primul moment ca un
SI Al C O Al S III U IU I P O P U L A R J U D E Ţ E A N lui Comunist Român, pre marţi, 18 octombrie, în eveniment de o deosebită
şedintele Republicii Socia Malta, unde efectuează o însemnătate politică, salu
liste România, a plecat, vizită oficială de prietenie, tat, ca atare de opinia pu
împreună cu tovarăşa Elena la invitaţia preşedintelui
Anul XXXV, nr. 8 067 MIERCURI, 19 OCTOMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani blică malteză, şi totodată,
Ceauşescu, în vizite oficiale Republicii Malta, Agatha ca o solie de pace, prie
de prietenie în Republica Barbara, şi a primului tenie şi colaborare a şefu-
Malta, Republica Arabă E- ministru al Republicii Mal
Pe şantierele de locuinţe din Brad gipt, Republica Democra ta, Dom Mintoîî. (Continuare în pag. a 4-a)
tică Sudan şi Republica
Cipru. CONVORBIRI OFICIALE
Rezultate bune în ansamblu, dar român în Malta, Egipt, Su între preşedintele Repu Ceauşescu şi premierul
Vizita
statului
şefului
blicii Socialiste România,
dan şi Cipru reprezintă o tovauăşul Nicolae Ceauşescu. Dom Mintoff şi-au expri
atenţie maximă la toate obiectivele mărturie vie a bunelor ra şi primul ministru al Re mat convingerea că dez
voltarea
raporturilor de
porturi pe care România
le întreţine cu aceste sta publicii Malta, Dom Min- prietenie şi colaborare în
Reveniţi pe şantierele de ce „am ieşit la suprafaţă", lui, termenul de predare te, a dorinţei ţării noastre toff, au avut loc, marţi domeniile politic, econo
locuinţe din Brad, facem lucrurile au început să este 31 octombrie a.c. Deci, de a întări prietenia şi seara, convorbiri oficiale. mic, tehnioo-ştiinţific şi
primul popas la viitorul meargă mai bine. Oameni au mai rămas nici două colaborarea cu aceste state, Au participat tovarăşa cultural dintre Republica
bloc 19 situat ' în centrul avem suficienţi, aprovizio săptămîni pînă la această cu toate statele lumii în Elena Ceauşescu, prim
oraşului, lingă clădirea narea cu panouri, diafrag dată. După cum am con folosul lor reciproc, rio a viceprim ministru al Gu Socialistă România şi Re
noii poşte. Construcţia era me şi alte materiale se statat la faţa locului şi conlucra activ pe arena vernului român, persoane publica Malta serveşte
cu elevaţia terminată. Dul derulează ritmic, aşa că aici există o anumită în internaţională în lupta intereselor celor două ţări
tindere faţă de grafice. oficiale române şi malteze.
• m — Am rămas în urmă (Continuare în. pag. a 4-a) Preşedintele Nicolae (Continuare in pag. a 4-a)
Ritm SS calitate în realizarea datorită lipsei de zidari şi
I N V E S T I Ţ I I L O R mozaicari — releva ingi
nerul Avram Gancea, şeful
lucrării. Nici acum nu
avem suficienţi pentru a românia* ce auşescu»p a cei
ghcrii din echipa condusă noi ne vom strădui să a-
de Petru Herculea şi fie- vansăm cît mai mult cu putea impulsiona ritmul
rar-.betoniştii din cea con lucrările, să predăm blocul lucrărilor şi a recupera „Sîntem conştienţi că ziua de mîine
dusă de Ioan Corchiş, pre cît mai repede cu putinţă. rămînerea în urmă, deşi
avem
condiţii
materiale
găteau montarea diafrag Şi, mai ales, sîntcm hotă- foarte bune. Lucrează nu
melor la parter. rîţi să facem o lucrare mai jumătate din echipa de trebuie să aparţină vieţii"
— Faţă de grafice avem de calitate, întrucît acest
o oarecare întîrzlere — bloc este o realizare uni zidari a lui Mihai Zegrea- Pe un mare platou din seninul cerului, strălucirea tru curat să înflorească !
spunea maistrul Iacob Ar- cat din punct de vedere nu. Muncesc bine,, dar nu centrul comunei Baru, sute soarelui, bogăţia ogoarelor, Oameni mari, lăsaţi soare
reuşesc să facă faţă volu
ghir — dar nu datorată al proiectării, al concep de locuitori şi-au dove cele mai nobile simţămin le şi cerul albastru să ne
nouă, ci faptului că nu au ţiei şi soluţiilor construc mului de lucrări ce ne-a dit, încă o dată, senti te umane, Ilie Grozav, Eu incinte dimineţile, zilele de
fost asigurate la termen tive. MIRCEA LEPĂDATU mentele de profund a- genia Traian, Nicu Arde şcoală şi de vacanţă !“.
condiţiile de atacare a lu La blocul 17, aflat tot taşament la chemările pe lean, Nicolae Băltăreţu,
crărilor. Dar acum, după în zona centrală a oraşu (Continuare in pag. a 2-a) care Patria le-a adresat fii s-au făcut, de fapt. ecoul într-o atmosferă de vi
brant patriotism, de dra
lor săi, participînd in nu tuturor celor ce trăiesc si goste pentru ţară şi partid,
măr foarte mare la aduna participanţii la adunare au
rea consacrată dezarmării adresat o emoţionantă
ale
Adunări
' ■ $ ' CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA şi păcii. oamenilor muncii t e l e g r a m ă tovarăşului
„Ne însuşim cu toţii, ţă
NICOLAE CEAUŞESCU. în
rani şi muncitori, într-o pentru dezarmare care se subliniază, printre
deplină unitate, aprecierea altele :
La strînsul roadelor ogoarelor şi efectuarea arăturilor preşedintelui României, to şi pace
„Adunarea pentru dezar
varăşul Nicolae Ceauşescu, mare şi pace a locuitorilor
adinei — să fie mobilizate toate forţele satelor! care subliniază că proble muncesc pe aceste melea comunei Baru, judeţul
ma fundamentală a zilelor
guri la chemările cuprinse
După încheierea culesu rul şef al cooperativei, ne coltarea acestei culturi, noastre este dezarmarea şi, în Apelul pentru dezarma Hunedoara, reunind în gînd
şi faptă comunistă mem
lui la porumb şi a însă- spunea: transportul producţiei ob în primul rînd cea nuclea re şi pace al Frontului De
mînţării cerealelor păioa- — Muncim cu o mare ţinute spre locul de depo ră, preîntîmpinarea războ mocraţiei şi Unităţii Socia brii organizaţiilor de partid,
de masă şi obşteşti, tineri
se, pe cîmp mal sînt multe -mobilizare de forţe şi la zitare făcîndu-se, în exclu iului şi apărarea păcii", liste. .şi vîrstnici, exprimă pu
de făcut. Activitatea coo-' recoltatul sfeclei furajere. sivitate, cu atelajele. arăta în cuvîntul de deschi Deosebii de emoţionante ternica adeziune faţă de
peratorilor, mecanizatorilor Am început lucrarea la La strîngerea sfeclei fu dere, Zamfira Kereşu, pre au fost cuvintele pionierei
şi specialiştilor din unită sfîrşitul săptămînii trecute rajere pe terenurile Aso- şedintele Consiliului Co Simona Mureşan, care, prestigioasele dumneavoas
ţile de pe raza Consiliului şi pînă marţi seara am re munal al F.D.U.S., prima printre altele, a spus: „Oa tră iniţiative consacrate în
Unic Agroindustrial Deva coltat jumătate din supra TRAIAN BONDOR rul localităţii. meni mari, nu no tulbu lăturării primejdiei nu-
este orientată, în aceste faţa cultivată. Azi, am în în cuvinte simple, dar raţi copilăria ! Oameni
zile foarte bune de lucru,- ceput 45 de porţii şi sînt (Continuare in pag. o 2-a) în care se aflau înglobate mari. lăsaţi zîmbetul nos (Continuare in pag. a 2-o)
spre strîngerea tuturor
roadelor cîmpului — in-
trîndu-se masiv la recolta C.U.A.S.C. DEVA
rea rădăcinoaselor, tăierea CONSILIUL POPULAR - iMPREUHĂ CU OBŞTEA.
şi depozitarea furajelor se numeroşi cooperatorii — E-
mănate în cultură dublă şi lena Manea, Filon Albu, P E N T R U O B Ş T E
efectuarea arăturilor adinei Gheorghe Preda, Damas- îndemn la chibzuinţă pentru
de toamnă. chin Păulesc, Gheorghe Ca
La Cooperativa Agrico zan şi alţii — care şi-au Gospodărirea oraşului - economisirea kilowaţilor
lă de Producţie din Hărău, recoltat deja suprafeţele re
două sînt lucrările ce se partizate.
află pe agenda acestor zi Tot la recoltarea sfeclei o problemă a tuturor cetăţenilor Bilanţul realizărilor în strucţii s-au întreprins o
le: strîngerea porumbului furajere se munceşte şi la producţie pe cele trei tri serie de măsuri menite să
siloz şi recoltarea sfeclei C.A.P. Bîrsău, ieri fiind Consiliul Popular al o- pînzese zona verde nesăpa mestre ale anului este re determine încadrarea se
furajere. Prima lucrare prezenţi la lucru circa 60 raşului Brad nu poate fi tă încă". Dialogurile repor flectat convingător şi de veră în consumurile de e-
este efectuată de mecani de cooperatori. Lenghel învinovăţit de lipsă de in terului cu locatari ai car consumurile de energie e- nergie electrică şi, drept
zatorii Alexandru Bob, Ni Toma, inginerul şef al coo teres pentru gospodărirea tierului scot mai departe lectrică. Dacă cele mai urmare, rezultatele se si
colae Hocman şi Gavrilă perativei, ne spunea că, în oraşului. Afirmăm aceasta în evidenţă faptul că sînt multe unităţi economice din tuează la nivelul aşteptări
Cajvan şi se află pe termi maximum două zile bune cu toată răspunderea celui prea mulţi în acest cartier judeţ şi-au realizat şi de lor. Aşa se face că o serie
nate. Andrei Dima, ingine do lucru, se va încheia re- care a urmărit în timp cei care aşteaptă să vină păşit prevederile de plan, de importante unităţi in
cum s-au rezolvat aici o alţii din afară să le facă în condiţiile economisirii dustriale, cum sînt Combi
serie de probleme de gos curăţenie sau să le pună unei însemnate cantităţi de natul Siderurgic Hunedoa
podărire şi înfrumuseţare. zona verde la punct. Am energie electrică, alte co ra, Combinatul Siderurgic
înainte de a pune faţă atras deci, la timpul po lective muncitoreşti nu s-au „Victoria" Călan, Combi
în faţă ce scrie redacţiei încadrat în repartiţii. în natul Minier Valea Jiului,
un c e t ă ţ e a n şi ce trivit atenţia asupra fap majoritatea întreprinderi întreprinderea Minieră Hu-
răspunde la scrisoarea iui, tului că- o parte din loca lor, în exploatările minie
Consiliul Popular al oraşu tarii cartierului nu-şi în re, pe şantierele de con (Continuore in pag. a 2-a)
lui Brad, să vedem ce pu deplinesc întocmai obliga
f ţ x , blica ziarul nostru în urma ţiile ce le revin din Legea MUNCITORI, INGINERI, TEHNICIENI !
unui raid pe tema gospo cu privire la gospodărirea Acţionaţi cu înaltă exigenţă şi responsabili
: dăririi şi înfrumuseţării în şi înfrumuseţarea localită
acest oraş, raid apărut în ţilor. tate revoluţionară pentru încadrarea riguroasă
12 aprilie a.c. „în cartierul Şi acum, iată ce scrie ce în repartiţiile de energie electrică şi în normele
3»
mărginaş numit de local tăţeanul anonim care se de consum !
*• sv • %•••.•• < ■ nici „peste Luncoi", lingă vrea purtătorul de cuvînt
V&'vA s . ■ <; "r v al colocatarilor. „Măturăto Utilizaţi raţional agregatele şi instalaţiile din
% W blocul A B14, s-au făcut
cîteva ronduri. Restul zo rii nu vin cu săptămînile dotare, închideţi cu fermitate orice canal în ca
nei este însă presărată cu în acest cartier. Trotuarele lea risipei kilowaţilor !
bolovani şi cărămizi. în sînt pline de noroi, iar stră CETĂŢENI !
faţa blocului AB15 au ie zile — pline de gunoaie...". Folosiţi în locuinţe, în toate utilităţile numai
şit la poveşti eîteva loca
tare. La ciţiva metri de ION CIOCLEI becuri de puteri corespunzătoare. Eliminaţi cu
ele ■— tot felul de resturi, desăvîrşîre risipa de energie electrică !
Noul bloe de locuinţe pentru lucrătorii A.E.I. Berlu.
de hîrtii şi reziduuri îm- (Continuare în pag. a 2-a)
