Page 62 - Drumul_socialismului_1983_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 067 <

ROMÂNIA* CE AUŞESCU «PACE! Rezultate bune în ansamblu, dar

atentie maximă la toate obiectivele
Un gînd pentru pace „Sîntem conştienţi predea deja beneficiarilor 16.00 Telex
16.05
Şcoal:
pereau ultimii metri pă­
că ziua de miine (Urmare din pag. 1) traţi cu tencuieli la exte­ numărul de apartamente 16.25 ţenes<
Viaţa
,,NU hotărît înarmări­ drelor didactice din toate riorul acestuia. în interior, aferente acestui an, avînd 16,50 Laure
lor 1“ — este gindul în­ treptele de învăţămint. trebuie să aparţină mai rămas de executat. zugravii din formaţia lui condiţii sigure ca pînă la lului
rea K
tregului nostru popor: un încă de la cea mai frage­ Mai ales că şi electricienii Stelian Brezovan aşteptau finele lui decembrie să fi­ 17,10 Const
gînd pentru pace, un gînd dă virslă, de la grădiniţă, vieţii' !// au sosit cu întîrziere şl au după instalatori. Ce aştep­ nalizeze încă 32 de apar­ învăţf
pentru munca şi viaţă. copilul află despre lupta po­ început să spargă pereţii tau ? Ne răspunde mais­ tamente. Opinia a fost, de co-idc
Pacea reprezintă bunul cel porului nostru pentru liber­ (Urmare din pag. 1) pe care noi i-am tencuit şi trul Petru Popa, şeful de altfel, întărită şi de ingi­ 17.30 Trage
mai de preţ al omenirii. Mun­ tate, despre cel ce şi-au jert­ dat cu glet. (n.n. — întru- lucrare î nerul Vasile Malincenco, 17.40 Tribui
închi*
ca, marile idealuri ale uma­ fit viaţa pe cîmpul de luptă, cît asemenea situaţii am — Blocul îl puteam preda directorul Trustului de 18.00 mul vii
nităţii, viitorul tinerei genera­ învaţă să aprecieze atît jert­ cleare şi opririi amplasării întîlnit frecvent pe şantie­ mai devreme dar instalato­ Construcţii Deva, care evi­ 20.00 Te
ţii sint condiţionate de opri­ fele din trecut, cît şi efortu­ pe teritoriul Europei a noi re, întrebăm factorii de rii au rămas în urmă şi denţia rezultatele . bune lor)
rea cursei Înarmărilor, de tre­ rile susţinute ale poporului, rachete cu rază medie de conducere de la nivelul au început să spaigă după obţinute de constructorii 20.25 Aciua
cerea la dezarmare. condus de partid, de a men­ acţiune, precum şi pentru trustului şi al şantierelor, din Brad şi la indicatorii n ornic
ţine pacea, căci împlinirea trecerea la retragerea şi cum se coordonează acti­ ce am finisat (I ?). Acum 20.40 Mem>
Europa a trecut prin destu­ năzuinţelor de progres şi bu­ vitatea ? Cine plăteşte aşteptăm să termine ei valorici de plan. Totuşi, în — 65
le încercări. Istoria ne arată năstare ale tuturor popoare­ distrugerea celor existente, acum, în condiţiile aplică­ pentru a executa repara­ continuare, colectivul de făurii:
grozăviile din timpul celor lor sînt in mod vital condi­ pentru apărarea dreptului rii acordului global, repa­ ţiile şl ultimele retuşuri. constructori brădeni tre­ ţional
două conflagraţii mondiale. ţionate de ‘înlăturarea peri­ suprem al popoarelor con­ raţiile efectuate suplimen­ buie să-şi concentreze e- 20,55 Cinici
Să ne amintim de toate a- tinentului nostru, al tutu­ tar şi materialele consuma­ Cert este că în acest an forturile, să-şi amplifice ţional
cestea, cu toţii, indiferent da­ colului de război, de instau­ ror popoarelor la viaţă şi te în plus?). Iar după constructorii de la Şantie­ 21.05 Stop-<
mond
că le-am trăit, sau numai rarea păcii şi securităţii trai­ pace. Vedem în aceste ini­ zidari aşteaptă zugravii şi rul nr. 4 Brad şi-au or­ ritmurile de lucru, în 21,20 Teatri
dacă le-am cunoscut citind nice in Europa şi în întreaga ţiative, strălucit promovate parchetai ii, care nu pot ganizat mai bine activita­ vederea predării la termen zirea
în cartea de istorie sau as- lume. de dumneavoastră, mult iu­ să-şi execute lucrările. în tea, s-au mobilizat în a locuinţelor din comuna W. Sh
cultind povestirile celor care Alături de ceilalţi oameni bite şi stimate tovarăşe rest, avem oameni sufi­ muncă, reuşind — după Crişcior, unde lucrările Ultimi
au trecut prin ele. ai muncii din ţara noastră, Nicolae Ceauşescu, expre­ cum releva Ioan Başa, vice­ sînt, deocamdată, rămase 22.30 Telcji
noi, cadrele didactice, ne sia aspiraţiei tuturor fiilor cienţi. A venit de la Deva lor).
Popoarele europene trebuie exprimăm adeziunea la poli­ României socialiste spre o formaţia de izolatori con­ preşedintele biroului exe­ în urmă, cît şi la celelal­
să ceară cu hotărire să se tica României socialiste de viaţă liberă, pacea făcînd dusă de Petru Stoica. Au cutiv al Consiliului Popu­ te obiective de pe raza
renunţe la planurile de am­ dezarmare şi pace. Dorim tot ce le trebuie pentru a lar al oraşului Brad — să oraşului.
plasare a noi arme de dis­ să-i vedem pe copii preţuind parte inseparabilă din termina într-o săptămînă
trugere, să se treacă la re­ ştafeta muncii din mîinile concepţia despre viaţă şi izolaţia blocului. Tîmplarii
BUCURE:
tragerea şi distrugerea celor noastre, sub un cer senin, muncă a poporului român, din formaţia lui Teodor îndemn la chibzuinţă pentru diojurnal;
existente. care să nu fie întunecat nici- identificîndu-se cu idealu­ Florea au avansat bine cu de onoare
Trebuie să ne unim cu to­ cînd de ciupercile distrugă­ rile socialismului şi comu­ montatul tocurilor de uşi Revista pr
nismului".
rul melodii
ţii forţele pentru a înlătura toare. şi a ferestrelor. Dacă în­ economisirea kilowaţilor de ştiri;
primejdia nucleară. Tinăra Copiii desenează porumbei, Cu acelaşi prilej, parti­ treaga echipă de zidari a ascultătorii*.,
generaţie este aceea care cu aripi alb-strălucitoare care cipanţii la adunare au a- lui Zegreanu va fi mobi­ (Urmare din pag. 1) cu fiecare zi. Colectivele de ştiri; 10,(
muzică popi
va continua ridicarea Româ­ să lumineze drumul spre dez­ dresat un mesaj preşedin­ lizată aici, atunci vom de muncă trebuie să facă ţările socia 1
niei pe noi trepte de progres armare. Prin aceasta copiii telui celei de-a 38-a se­ putea recupera şi preda nedoara au înregistrat pe eforturi tot mai susţinute maţii corali
şi civilizaţie. De aceea, tre­ exprimă dorinţa, gindul lor siuni a Adunării Generale blocul în timp util. cele 9 luni ale anului im­ pentru îndeplinirea ritmică ’e ştiri: l1 -
buie acordată o deosebită pentru pace. a O.N.U., precum şi scri­ Blocul 29 din microraio- portante economii la re­ a prevederilor de plan, îr
atenţie educării ei. Educarea VALERICA STOICA, sori ambasadelor Uniunii nul I este pregătit pentru partiţiile de energie elec­ condiţiile economisirii se­ 1
tinerei generaţii este o sar­ educatoare, Sovietice şi Statelor Unite predare. Zidarii din forma­ trică. Este necesar să sub­ vere a materialelor, com­
bustibililor şi energiei. U-
cină ce ne revine nouă, ca­ Grădiniţa C.S.H. Nr. 4 la Bucureşti. ţia lui Ştefan Dragu aco- liniem însă că unele din­ nele situaţii obiective, cum 1.
tre aceste unităţi au făcut sînt capacitatea insuficien­ t
economii ‘de energie elec­ tă a hidrocentralelor, ca
Gospodărirea oraşului— trică pe seama nerealizării urmare a lipsei precipita­ t.
m
plan
prevederilor
de
la
producţia fizică. ţiilor şi a apei din lacurile ai
oi
de acumulare, a funcţionă­
o problemă a tuturor cetăţenilor că, în timpul activităţii de rii sub randamentele pla­ Bui.
trebuie
Totodată,
spus
bunu
(Urmare din pag. 1) cartierului amintit. Atunci îndrumare şi control din nificate a unor termocen­ rale
trale, mai ales a celor pe Odă li.
cum de s-a ajuns la ase­ partea formaţiilor speciali­ bază de cărbune, au deter­ Orele _
mo — S.V
menea contradicţii ? Pre­ zate ale întreprinderii de minat furnizarea unor pro­ Cupa Can
„.'Şi răspunsul consiliu­ vederile legii, ori nu sînt Reţele Electrice Deva, s-au ducţii reduse de energie peni). Tran
lui popular: „Faptele sesi­ cunoscute um trebuie de constatat o serie de nea­ electrică în sistemul naţio­ de la stai
n
zate sînt din cele care, po­ toată lumea, ori nu sînt junsuri în utilizarea ener­ nal şi, ca urmare, goluri în gust**; 20,0(
Agricultura
trivit legii, cad în sarcina aplicate şi atunci de vină giei electrice de către u- aprovizionarea unităţilor e- într-o oră;
cetăţenilor şi a asociaţiilor sînt autorităţile locale. Cer­ nele unităţi economice, ca­ conomice. Acest fapt impu­ diofonică „
de locatari. în acest micro- tă în această situaţie am­ re nu s-au încadrat în re­ ne şi în continuare maximă pămînt** de
raion spaţiile verzi aferen­ biguă este lipsa de partici­ partiţiile de energie elec­ chibzuinţă şi responsabili­ 23,30—5,00 N
te blocurilor de pe Aleea pare a cetăţenilor la rezol­ trică, consumînd chiar pe­ tate în utilizarea energiei
Patriei sînt parţial reali­ varea unor probleme ca- ste cantităţile prevăzute. electrice. Atît în marile u-
zate de către locatari, iar re-i interesează direct. A- Aşa sînt întreprinderea de nităţi economice consuma­
buna lor gospodărire este cest lucru apare nefiresc şi Tricotaje Tip Lină Hune­ toare de energie electrică,
demnă de remarcat, în doara şi întreprinderile de dar şi în celelalte sectoare DC’VA: Ca
timp ce pe Aleea Primă contradictoriu intr-un oraş producere a nutreţurilor de activitate, la consuma­ lU
verii şi în faţa blocului 9 ai cărui locuitori sînt cu­ combinate din Mintia şi O- M. d v
plantaţiile realizate de ad­ noscuţi şi respectaţi pentru răştie, care au depăşit sen­ torii comerciali şi casnici RAT Corni.
se impune maximă respon­
Un comanc
participarea lor efectivă şi
ministraţia domeniului pu­ sibil repartiţiile de energie sabilitate pentru utilizarea grea (Sidcr
blic sînt distruse. Nu se afectivă la renumele ora­ electrică. De altfel, expe­ capacităţilor de producţie pastia de a
mul start
răspunde la apelm-ile pen­ şului în care muncesc şi rienţa negativă în utiliza­ şi a utilajelor de uz gospo­ PETROŞAN
tru salubrizarea trotuare­ trăiesc. A apărut în cadrul rea energiei electrice de dăresc şi casnic pentru di­ (Unirea); »
neşti (7 Nc
lor şi a platformelor gos­ lui o excepţie generată către aceste unităţi se men­ minuarea consumurilor de PENI: Fata
podăreşti" . poate de greutatea de a- ţine cam de multă vreme. energie electrică, pentru (Cultural);
Răspunsul cor. si uul ui daptare a unor oameni la Am intrat în ultimul tri­ lord (Ltice<
popular ne asigură că pre­ rigorile vieţii citadine. Pen­ mestru al anului. Condiţii­ utilizarea raţională a fie­ Fontamara
(Minerul) ;
vederile legii orivind gos­ tru aducerea excepţiei în le climaterice se alterează cărui kilowatt. periculos (I
Reflexe în incandescenţa metalului pe platforma celei NINOASA:
podăria comuna ă au fost perimetrul regulii, nici un mai mari oţelării hunedorene. rară (Mum
prelucrate cu toţi cetăţenii efort nu trebuie precupeţit. CÂNI : Rai
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA tczatul) ; B
scurtă (Stc
RABARZA
seriile I-TI
Exigenţă comunistă, muncitorească (Urmare din pag. 1) cooperativei, dacă tractoru­ RAŞTJE: V
(Patria);
lui nu i-ar fi stat mai bi­
ciaţiei Economice Intercoo- ne în brazdă. cîntă (Flac
BAI : Căi
— Ce ziceţi, se poate cretarul comitetului de zator şi coordonator, faţă nostru să avem oameni peratiste din Chimindia — Ba da, ne-a răspuns (Casa de ci
face treabă cu utilajele as­ partid din combinat, a ve­ de producţie, în ultimă in­ buni, harnici, disciplinaţi, participă şi elevi ai Liceu­ interlocutorul, căci avem Bujorul
tea sau nu ? nit imediat la faţa locului. stanţă. Discuţiile, la obiect, nu leneşi şi chiulangii 1“ — lui Industrial Nr. 5 Deva mult de arat. O să văd ce BRAZI : Ci
LAN : Jan
— Se poate, tovarăşe se­ Aici s-a consultat cu oa­ criticile severe, dar juste, se sublinia în cadrul dez­ şi ai Liceului Industrial este cu el... bare (Casa
MERI A: M
cretar, vom demonstra ime­ menii din formaţie şi îm­ argumentate, au dus la con­ baterilor. Şi astfel, au cu­ din Certeju de Sus, luni La C.A.P. Hărău se lu­ seriile I-II
diat cît de bine se poate ! noscut rigorile a ceea ce şi marţi fiind la lucru peste crează la recoltarea mor­ Frontiera
preună au analizat situaţia. cluzia că cel în cauză nu-şi 160 de liceeni.
Frîntură de dialog ce a Angajamentul comuniştilor, onorează funcţia ce o de­ înseamnă opinie comunistă, covilor, din cele 26 ha fiind
avut loc în noaptea de 19 al celorlalţi oameni din for­ muncitorească şi alţi doi în cursul raidului nos­ strînsă producţia do pe 18
spre 20 septembrie a.c., la ţine. S-a cerut destituirea maiştri — Ioan Dan şi Iu­ tru prin unităţile agricole ha. S-a muncit bine pînă
uzina cocsochimică din ca­ maţie a fost acela al reali­ şi mutarea lui în alt sec­ lian Mihat, precum şi mun­ din comuna Hărău am în­ acum, dar sînt şi oameni
tîlnit şi situaţii ce relevă
drul Combinatului Siderur­ citorii Cornel Zepa, Ioan insuficienta preocupare a în sat — Ioan Jibetean, Timpul
Lina Ionaş şi alţii — care,
azi, 19 i
gic „Victoria" din Călan. Spineanu, Robert Krakow- conducerilor de unităţi cu toate insistenţele, încă Vremea va
Trecuse o oră de la înce­ s4ty, Ştefan Sandu, Ion pentru buna desfăşurare a n-au început să-şi recol­ răcească şi
perea schimbului I, dar cei Moidovan, în total 12 mun­ lucrărilor ce au loc pe o- teze suprafeţele reparti­ instabilă. <
porar acoj
25 de muncitori cocsari din zări planului. Şi s-au ţinut tor, cerere aprobată de citori... nu prea muncitori. goare. La C.A.P. Banpo- zate. cădea ploi
de'‘cuvînt. La ora 6 dimi­ conducerea uzinei şi a com­ A fost un act de jus­ toc, Octavian Sav, Gheor-
formaţia maistrului Con­ Cum spuneam la începu­ şi caracter
stantin Munteanu încă mai neaţa, la sfîr.şitul schimbu­ binatului. teţe, o acţiune ce demon­ ghe Cornea şi Dorel Con- tul acestor rânduri, lucră­ tul va su
lui se înregistra chiar o de­ Acest fapt a reprezentat stantinescu efectuau ară­ intensificai
erau nevoiţi să asculte su- păşire a producţiei cu strează că opinia comunis­ turi de toamnă, dar cîmpul rile de pe ogoare conti­ nord-vest
dălmile, adresate nimeni nu 90 de tone. doar un impuls. Comu­ tă, muncitorească nu este era încă plin de coceni. nuă. Mai sînt de strîns ră- km/oră. T
nime vor
niştii din cadrul organiza­
ştia cui, proliferate de con­ Lucrurile nu s-au oprit ţiei de paj-tid din uzina nr. o sirrîpţă formalitate, ci ea Mircea Onea, inginerul şef dăcinoase şi coceni, se cer 3 şi 8 gra
ducătorul formaţiei... Ast­ exprimă existenţa uneî con­ grăbite arăturile adînci. xime între
aici. Comuniştii din schimb 2 cocsochimică au decis ca, al cooperativei, ne spunea De la această realitate tre­ Pentru
fel înţelegea maistrul Con­ au hotărît ca, în acea di- înainte de intrarea în vi­ ştiinţe cu adevărat revolu­ că se iucreârf transpor­ buie să pornească Consiliul zile i Vr<
mai ales
stantin Munteanu, în calita­ goare a sistemului de re­ ţionare, din plin demon­ tul din cîmp a cocenilor Iar tprvalinui
mineaţă chiar, să fie con­ Pi'i?“ âl cpjnunei Hă-
te de conducător al unor oa­ vocată o adunare la care tribuire în acord global, să strată de comuniştii, de de porumb, dar am văzut rău şi să se fînplice mai Vîiît slab
din sector
meni, să-i organizeze, să să participe întreg schim­ analizeze temeinic activita­ toţi cei ce astăzi formează în activitate doar 5—6 a- mult în organizarea şi co­ tensificări
creeze la aceştia un puter­ bul. A fost invitată şi con­ tea şi starea disciplinară a c o l e c t i v u l muncitoresc telaje particulare, în vre­ ordonarea activităţii din a- te. Tem»^
întregului colectiv. „Reali­ al uzinei nr. 2 cocsochimi­ me ce caii unităţii agrico­ gricultură, în mobilizarea y°* îl. cu:
nic spirit de angajare. ducerea uzinei. în dezba­ le erau legaţi la umbra u- 18 grade,
zarea producţiei fizice, în că, din Combinatul Siderur­ oamenilor la muncă si fo­
Aflat in uzină şi sesizat tere : atitudinea maistrului funcţie do care va fi re­ nor copaci. Am văzdit şi un şi izolat i
veni se v
de cele ce se întîmplă, to­ Constantin Munteanu faţă tribuit fiecare dintre noi, gic „Victoria" Călan. tractor plimbînd;o-se prin losirea judicioasă S utilaje­ Local cer
sat şi l-am întrebat pe
varăşul Ionel Hodorog, se­ de calitatea sa de organi­ presupune ca în colectivul MIRCEA DIACONU Aurel Lupnş,. preşedintele lor meccVîî'ice, a timpului de iservici'
bun de lucru.