Page 65 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 65
rr5u&**‘
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNlTl-VĂ! Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
In Republica Arabă Egipt
S O C I A L I S M U L Preşedintele Republicii strîng cu căldură mîinile, PR O TO C O LAR Ă
C ER EM O N IA SO SIR II LA C AIRO
VIZITĂ
Socialiste România, tova
t e
răşul Nicolae Ceauşescu, şi se îmbrăţişează. l e Nicolae în după-amiaza zile»
ş e
d
r e
i n
P
GAV?AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL tovarăşa Elena Ceauşescu Ceauşescu şi preşedintele de miercuri, tovarăşul
: au sosit, miercuri, 19 oc Mohamed Hosni Mubarak,
gfHPfwrararo mnmwwm »!i:«fuii iî amm tombrie, în Republica A- tovarăşa Elena Ceauşescu Nicolae Ceauşescu, pre
şedintele Republicii So
rabă Egipt, unde,' la invita şi doamna Suzanne Muba cialiste România, şi tova
ţia preşedintelui Mohamed rak iau apoi loc în elicop răşa Elena Ceauşescu au
Anul XXXV, nr. 8 068 JOI, 20 OCTOMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani Hosni Mubarak şi a doam terul prezidenţial, îndrep- făcut o vizită protocolară
" nei Suzanne Mubarak, fac tîndu-se spre Palatul Ku- preşedintelui Republicii A-
beh, unde are loc cere
o vizită oficială de prie
tenie. monia oficială a sosirii. rabe Egipt, Hosni Mubarak,
întregul Cairo trăieşte
Mobilizare mai puternică pentru recuperarea vionului, înalţii soli ai po atmosfera specifică marilor şi doamnei Suzanne Muba
La sosire, la scara a-
rak.
porului român sînt întîm- evenimente politice. Princi Cei doi şefi de stat
palele bulevarde ale ora
restantelor şi realizarea planului! pinaţi cu deosebită cor şului arborează drapelele şi-au exprimat deosebita
dialitate de preşedintele
de stat ale celor două satisfacţie pentru noua
egiptean şi de soţia sa.
A constituit sau nu a nului nu s-a ridicat la ni trasă din subteran. Dacă Cei doi şefi de stat îşi (Continuare în pag. o 4-a) (Continuare în pag. o 4-a)
constituit luna septembrie velul aşteptărilor. nu ar fi cariera din cadrul
un examen pentru activi Aşadar, încă un examen unităţii, cu un plus de
■ sul în luna septembrie ar încheierea vizitei oficiale de prietenie
tatea de producţie de la nepromovat de către... acti 8 450 tone, la mină minu-
întreprinderea Minieră U- vitatea de producţie. Pla
ricani ? Un examen a fost, nul la extracţie aferent pe fi ajuns la peste 15 000
însă la unele... discipline rioadei ianuarie—septem tone. Se pare că nu este
notele de trecere sint des brie a fost îndeplinit nu vorba doar de tectonică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
tul de mici, iar la altele se mai în proporţie de 86,4 la frămîntată şi neconfirmări
înregistrează cîteva restan sută. Cu prilejul unor do de rezerve, ci şl de indis
ţe. ..Notă mică“ a obţinut... cumentări anterioare efec ciplină, de reparaţii şi re
coeficientul de . prezenţă, tuate la Uricani, tovarăşi vizii necorespunzătoare, de în Republica Malta
care a crescut doar cu 5 din conducerea minei au folosirea incompletă a uti
lajelor. Şi acestea atîrnă
greu în baîănţa nerealiză- ÎN C H EIER EA C O N VO R BIR ILO R O FIC IALE PLEC AR EA D IN
rilor... La Palatul Castilia, din tru Dom Mintoff şi-au ex LA VALLETTA
Am văzut ce s-a întîm- La Valletta, s-au încheiat, primat deplina satisfac
plat în septembrie. Se con miercuri dimineaţă, con ţie faţă de rezultatele con Miercuri, 19 octombrie,
tinuă oare această serie a vorbirile oficiale dintre vorbirilor pe care le-au s-a încheiat vizita oficială
nerealizărilor şi în luna oc
la sută, fără să ajungă la tombrie 7 preşedintele Republicii So avut, apreciindu-le ca o de prietenie pe care tova
nivelul planificat. I.M. URICANI — Pînă la data de 10 cialiste România, tovarăşul contribuţie de seamă la răşul Nicolae Ceauşescu,
Cu ceva mai bine se stă octombrie a.c., mina a fost Nicolae Ceauşescu, şi pri extinderea relaţiilor de preşedintele Republicii So
la plasarea posturilor în justificat în fel şi chip ne- aproape de realizarea sar mul ministru al Republi prietenie şi colaborare din cialiste România, împreună
subteran. S-au prestat în realizările: ba... tectonică cinilor de plan, preciza in cii Malta, Dom Mintoff. tre România şi Malta, a cu t o v a r ă ş a Elena
plus 35 de posturi peste frămîntată, ba neconfir- ginerul Kovacs Emeric, di La convorbiri au parti conlucrării lor în viaţa in Ceauşescu, a efectuat-o în
media planificată, ca urma mări de rezerve... rectorul tehnic al între cipat t o v a r ă ş a Elena ternaţională, în interesul Republica Malta, la invi
re a utilizării mai judi Ce se întîmplă totuşi cu prinderii, însă după aceas Ceauşescu, prim viceprim- taţia preşedintelui Repu
cioase a timpului de lucru producţia de cărbune coc- tă dată am avut unele a- ministru al guvernului, popoarelor român şi maltez, blicii Malta, Agatha Bar
şi a forţei de muncă (a sificabil la mina Uricani ? varii la sectoarele IIA şi persoane oficiale române al progresului şi indepen bara, şi a primului minis
fost redistribuit personalul în luna septembrie, cînd, II B (iar în data de 12 oc şi malteze. denţei naţionale, al păcii tru al Republicii Malta,
muncitor de la unele acti pe lîngă realizarea inte tombrie a.c., situaţia pro P r e ş e d i n t e l e Nicolae şi înţelegerii în Europa Dom Mintoff.
vităţi auxiliare sau de la grală a planului trebuia să ducţiei se prezenta astfel :
deservirel. Cu toate aces înceapă şi recuperarea res sectorul I — un minus de Ceauşescu şi primul minis şi în întreaga lume. (Continuare în pag. a 4-a)
tea, media zilnică la ex tanţelor, de fapt â conti 284 tone, sectorul II A —
tracţia de cărbune a fost nuat... acumularea lor: sec un minus de 2 785 tone,
cu 270 tone mai mică. Şi torul I nu-şi realizează pla sectorul II B — minus 832 IN ZIARUL DE AZI CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
de acum apar restanţele. nul cu 3 309 tone cărbune, tone, sectorul III — minus
Nerealizîndu-se media pro sectoarele IIA şi II B — 630 tone. Numai în carieră
pusă, producţia* de cărbune beneficiarele celor măi s-a realizat o depăşire de gj R o m â n i a • Priorităţi pe ogoare
a minei, la finele lunii sep mari complexe mecanizate 1 335 tone). Ceauşescu • Pace
tembrie, a fost diminuată din Valea Jiului -• au un — Ce probleme aveţi de
cu aproximativ 7 000 tone. minus de peste 12 000 tone; această dată, tovarăşe di §1 Se impune o mai DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU
Acest minus cumulat cu singur sectorul TII şi-a rea rector.? Din nou cele mai bună cunoaştere a COORDONAREA ACTIVITĂŢII
restanţele din lunile ante lizat planul şi are şi o mică legilor
rioare arată că activitatea depăşire — 99 tone. DORIN CORPADE DIN AGRICULTURĂ
de producţie desfăşurată în Aceasta este situaţia la 9 Televiziune • Sport
(Contintiore In oaa o 2-a)
Strîngerea grabnică a tuturor
roadelor ogoarelor
® Trebuie urgentată re • Se cere grăbii ritmul
coltarea tuturor produse strîngorii şi transportului
lor ce se mai află în cocenilor de porumb, co-
cîinp ; sfecla de zahăr, letelor de sfeclă şi altor
sfecla furajeră, ardeioase- produse secundare, excep-
Je, rădăcinoasele şi merele, tîndu-se acele suprafeţe ce
precum şi transportul aces
tora la locurile de preda sînt lăsate pentru păşuna-
re, Tnsilozare sau la bene tul oilor şi care urmează
ficiari. să fie ogorîte mai tîrziu.
Transportul şi administrarea îngrăşămintelor
naturale — în timp cît mai scurt
• In toate unităţile a- râie vor fi încorporate sub
gricole se află mari can brazdă, cu prioritate pe
tităţi de îngrăşăminte na terenurile ce vor fi culti
turale şi trebuie organizat vate cu legume, cartofi,
cu maximă răspundere sfeclă, porumb şi altele.
I.M.H. Secţia Teliuc. Brigada condusă de Ioan Maican a dat peste plan însemnate cantităti de minereu. în transportul şi administrarea • Se cere continuată ad
foto : O parte din brigadă, împreună cu maistrul Vasile Ghica. acestora. ministrarea îngrăşăminte-
• îngrăşămintele natu- 1 >r Chimice.
Arâturi adînci de calitate pe toate
Ideea de continuitate şi unitate în primele suprafeţele stabilite
• Lucrarea trebuie în • O atenţie deosebită să
tipărituri şi scrieri în limoa româna cheiată pînă Ia 1 noiem se acorde calităţii arătu
brie a.c.
rilor adînci.
• Toate tractoarele ce • Staţiunile pentru me
Evocăm doar cîteva din Deci, literatura noastră de ginduri purtate în suflet şi limbă, chiar dacă vremel nu sînt neapărat solicitate canizarea agriculturii să
tre cele dinţii scrieri româ începuturi dobîndeşte o ne în cuget de cei care au nic au fost despărţiţi prin la alte lucrări să fie folo asigure asistenţa tehnică
neşti şi ţinem seamă că ele îndoielnică valoare prin fost siliţi să înfrunte vitre graniţe politice. site la efectuarea ogoare precum şi alimentarea cu
tălmăcesc în cuvinte fapte ideile ei îndeaproape lega- giile unor vremi trecute. Şi, dacă cugetăm la mo lor. combustibil şi lubrifianţi
de viaţă comună şi conti tivaţia coresiană cu referire • Să se organizeze for la faţa locului.
nuă gindite şi trăite din la nevoia de tipărire în • Se vor lua măsuri
colo şi dincoace de \_ar- * 65 DE ANI LE LA FĂURIREA limba română, desluşim maţii mari de agregate, severe faţă de risipa de
paţi. Tipărite la Tîrgovişte, STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN ideea nedelimitării ariei de care să lucreze sub o combustibil, nefolosirea Ia
laşi sau Alba lulia, cărţile extindere a cărţilor cu slo strictă îndrumare de spe capacitate a tractoarelor ş«
vechi româneşti n-au cu vă românească: „...eu dia cialitate. lucrări de mîntuială.
noscut oprelişti în drumurile te de frămîntările şi năzuin Astfel, în şirul primelor ti con Coresi dacă văzui că în zootehnie — sarcini importante
lor dintr-o provincie româ ţele românilor. părituri româneşti se profi
nească în alta, asumîndu-şi Intîii noştri cărturari, cu lează scrieri care nu lasă Prof. MARIA BASARAB şi de mare actualitate
menirea de autentice do credinţa purtătorilor de me deoparte convingerile celor Muzeul Judeţean Deva • Să se respecte cu • Se impune terminarea
vezi de trăire neîntreruptă saj, au lăsat înălţat la rang mulţi că aparţin aceluiaşi grabnică a tuturor pregă-
şi unitară pe aceste locuri. de frunte, în scrierile lor, neam, că moştenesc aceeaşi (Continuare în pag. a 3-a) stricteţe programul privind
reproducţia animalelor. (Continuare in pag. a 2-a)
