Page 66 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 66
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 068
ROMÂNIA» CEAUŞESCU «PACE! Anul de învăţămînt politico-ideologic
IHTELEV
„Să apărăm pacea, să luptăm cu 1983-1984-sub semnul unei noi calităţi 11.05 Paşi tic
11.00
Telex
11.35 Publicitate
— Pornind de la noua conducere şi specialişti pe — în abordarea tezelor, 11,40 Film seri:
toată abnegaţia pentru izbînda ei" calitate, de la exigenţele marginea recentelor decre ideilor şl a problemelor cu (color), ei
puse în faţa învăţămîntu- te ale Consiliului de Stat, care se confruntă unitatea 12,25 Album COI
Desene a.
12.35
La vibrantul miting de să acţionăm prin fapte de por român, de . toate po lui politico-ideologic din în scopul înţelegerii cît este necesară o strînsă re baci mar.'
dicat dezarmării, păcii şi muncă, alături de femeile poarele iubitoare de pace acest an de secretarul ge mai exacte a marilor răs laţie. Cum sînt ajutaţi pro 14.00 lor) Telex
colaborării între state, or de pe toate meridianele din lume, ne ridicăm gla neral al partidului, tova punderi ce revin fiecăruia pagandiştii să realizeze a- 16.05 Colocvii ţ
ganizat în Piaţa Unirii din globului, pentru a consoli sul împotriva războiului şi răşul Nicolae Ceauşescu, la la locul de muncă pentru ceastă îmbinare ? 16.20 Film scria
oraşul Simeria, au partici da pacea şi înţelegerea în cerem cu fermitate să se Consfătuirea de lucru pe realizarea indicatorilor de — Fiecare temă dezbă 16.50 (color), E
Studioul
pat peste 3 000 de oameni tre popoare, spre binele facă apel la raţiune pen problemele muncii organi plan, a unei înalte produc tută va fi exemplificată cu (parţial ce
ai muncii, membri ai or nostru, al întregii omeniri". tru ca să nu se mai ad zatorice şi de propagandă tivităţi a muncii, înţelege aspecte practice din cadrul 20.00 Telejurnal
ganizaţiilor componente ale în cuvîntul său, Tiberiu mită amplasarea de noi de la Mangalia, spuneţi-ne, rii noului mecanism econo- atelierelor. Numai astfel va 20.20 lor) Actualitate
Frontului Democraţiei şi Marcu, tehnician la De rachete nucleare pe conti tovarăşă Maria Munteanu, mico-financiar — început la înţelege fiecare cursant e- nomie
Unităţii Socialiste, femei şi poul de locomotive, după nentul european, pentru ca secretar adjunct al Comi apariţia acestor importante forturile deosebite pe care 20.35 Imnuri al
bărbaţi, tineri şi vîrstnici. ce a evocat scena şi actualul curs spre încorda tetului de Partid din ca documente — a cuprins, ni le cere partidul în vede nuri alo j>:
Mitingul a fost deschis consecinţele înfiorătorului re din viaţa internaţională drul întreprinderii Mecani practic, toţi oamenii mun rea realizării unei produc 20.50 Fotograme
de, tovarăşul Mircea Fur să fie stăvilit pe calea tra ce Orăştie, cum aţi pregă cii din secţiile şi atelierele ţii suplimentare, economisi tate
că, preşedintele Consiliului tativelor paşnice. Dînd o tit deschiderea cursurilor întreprinderii. rii resurselor energetice, 21.35 meni Cinci inill
(col
Orăşenesc al F.D.U.S., ca Adunări ale înaltă apreciere poziţiei ex de învăţămînt în această — în aceeaşi idee, a asi ridicării calităţii şi com episod
re a subliniat: „Pornind oamenilor muncii primată de dumneavoastră lună ? gurării unei calităţi supe petitivităţii produselor, 22.00 Discorama
de la dorinţa' de ă înfăp pentru dezarmare în legătură cu tratative — După ce am încheiat rioare dezbaterilor, cum creşterii productivităţii şi 22,30 Telejurnal
tui neabătut programul de le de la Geneva dintre pregătirile în vederea des veţi acţiona pentru pregă eficienţei muncii. lor).
înălţare a României socia şi pace U.R.S.S. şi S.U.A., deplin chiderii anului de învăţă tirea multilaterală a pro — Se cunoaşte că dc o
liste pe cele mai înalte conştienţi că pacea este u- mînt — care au cuprins e- pagandiştilor, cunoscut atenţie deosebită în dezba
culmi ale civilizaţiei, şi pro bombardament din 1944, nica soluţie pentru înfăp fcctuarea unui control ri fiind rolul lor în tratarea terile din cursuri şi cercuri
gresului, de a păşi cît mai din satul său la care, copil tuirea idealurilor pentru guros al evidenţei, astfel ca corespunzătoare a proble se bucură explicarea poli
curînd în rîndul ţărilor fiind, a fost martor ocular, care au luptat şi s-au jert fiecare om al muncii să maticii abordate în cursuri? ticii externe a partidului şi UUCtjKEŞTi.
mediu dezvoltate, sub a subliniat că azi după a- fit înaintaşii noştri, vă în fie cuprins într-o formă de — Instruirea care a avut statului nostru. Ce forme diojurnal; 7,3>
scriem cu toată convinge proape patru decenii, cu credinţăm, mult iubite şi învăţămînt de partid, sau loc recent la nivelul comi aveţi pentru ca fiecare Revista presei;
de onoare zi,.
rea la iniţiativele şi propu noscută fiind forţa de dis stimate tovarăşe Nicolae într-un curs al învăţămîn- tetului orăşenesc de partid, 'cursant să cunoască cît rul melodiilor)
nerile tovarăşului Nicolae trugere a armelor nuclea Ceauşescu, că vom susţine tului politico-ideologio al la care au fost prezenţi toţi mai concret iniţiativele do .ştiri; 9,05
ascultătorilor; 1 :,
Ceauşescu pentru salvgar re, asupra lumii planează din toată inima neobosita U.T.C., de sindicat, sau cei 89 de propagandişti de României, ale secretarului de ştiri; 10,fl,
darea păcii, pentru ca nici pericolul unui adevărat de dumneavoastră activitate O.D.U.S. — ne-am mobili la toate cursurile şi cercu general al partidului, tova jocuri populai 1
odată armele nucleare să zastru. „Sîntem împotriva de înflăcărat luptător pen zat pentru a asigura stu rile organizate în între răşul Nicolae Ceauşescu, la monii corale;
mi-şi abată pîrjolul asupra războaielor, dorim o lume tru nobilele idealuri de pa diului o eficienţă sporită, prindere, o vom continua de ştiri; 11,05
Europei şi lumii". fără arme nucleare" — a ce ale umanităţii". cu o mai mare putere de la nivelul comitetului de dezvoltarea colaborării în piii Soarelui;
tre state, la realizarea unei citate; 12,00
Vorbind despre minuna încheiat vorbitorul. Cu acelaşi prilej, parti înrâurire asupra cunoştin partid al întreprinderii şi noi ordini economice in ştiri ; 12,05 )
tele realizări ale României Emoţionante au fost şi cipanţii la miting au adre ţelor cursanţilor. Am orga al celor trei comitete de ternaţionale? folclorului; 12.
tehnice,-şfimfU'i
— rod al eforturilor susţi cuvintele rostite de medi sat un mesaj preşedintelui nizat în acest sens o pre partid din secţii. La dispo — în cadrul dialogurlldr vanpremleră ra
nute ale poporului român cul Ioan Nicula, lăcătuşul celei de-a 38-a sesiuni a gătire , prealabilă, fără să ziţia acestora se află, la De la 1 la 3; 1
despre care am vorbit sînt ilivers 20; 16,Of
de-a lungul anilor, mais Ioan Junie, eleva Carmen Adunării Generale ă O.N.U:, aşteptăm ziua fixată pen punctul de documentare, explicate evenimentele in ştiri; 16 05 iyj,
trul Iosif Onaca a decla Chitucea, de Trai an Creţ, precum şi scrisori ambasa tru dezbaterea temei. Ast un bogat material biblio ternaţionale, sensul evolu româno
rat: „Pentru a- păstra şi secretarul organizaţiei delor Uniunii Sovietice şi fel, dialogul purtat între grafic. Ţinînd seama că a- medicul,. iy
a îmbogăţi tezaurul de va U.T.C., care au dat glas Statelor ' Unite ale • Ameri- grupe mai restrînse de oa cest an va situa în centrul ţiei situaţiei pe plan mon contemporan;
dial. Totodată, în fiecare gazeta economi,
lori materiale şi spirituale hotărîiâi lor nestrămutate cii la Bucureşti. meni ai muncii si cadre de studiului dezbaterea temei dimineaţă, înainte de înce letin dc ştiri;
create în anii socialismu de a susţine din toată ini nică a tezelor şi orientări perea schimbului, ca şi la primăriilor; T7
lui, trebuie să. apărăm pa ma numeroasele acţiuni în lor cuprinse în Raportul sfîrşitul acestuia, timp de program muzi<
şi te cînt, pa
cea, să luptăm eu toată treprinse pe plan interna prezentat de tovarăşul zece minute, se transmite rele serii: * R
abnegaţia pentru izbînda ţional ' de preşedintele Nicolae Ceauşescu la Con Revista interna
ei. Europa, toate popoare României, în vederea in ferinţa Naţională a parti prin staţia de radioficare ★ Lumea, azi
le au nevoie d,e pace, iar tensificării luptei popoare dului, în expunerea secre o scurtă informare politică pe glob * M
ce cuprinde evenimentele 19,00 Radiojurn
amplificarea cursei înar lor pentru dezarmare şi tarului general la plenara interne şi internaţionale din
dioccnaclu; 22
mărilor nu face decît să pace, pentru realizarea u- lărgită a C.C. al P.C.R. din tr-o oră; 23,00 i
pună' în pericol însăşi e- nui climat trainic de des 1—2 iunie 1982, în cuvân presa zilei. Tot în scopul zicale; 23,34—5.
informării temeinice a muzical.
xistenţâ". Gontiri'uînd ace tindere, înţelegere şi coo tările la plenara din 29—30 cursanţilor cu aceste pro
eaşi idee, Doina Moisescu, perare între toate naţiunile iunie a.c. şi la Consfătui bleme, unele din acţiunile
vorbind în numele mame lumii. - rea de lucru de la Manga
lor, soţiilor, educatoarelor, Participanţii la miting lia, aceste importante do metodice şi schimburile de dllNEU
a spus: „Copiii noştri au au adresat tovarăşului experienţă ce le vom or
dreptul ia viaţă, nimeni NICOLAE CEAUŞESCU o cumente au fost reluate în ganiza între secţii vor cu
DEVA: întoa
nu-şi poate permite să le telegramă în care se spu studiu de fiecare propagan prinde, în tematica abor (Patria); Un s
răpească acest drept. De ne, între altele : dist. De asemenea, cele ca dată, şi probleme ale vie vară (Arta); H
Competiţia
(F
aceea sîntem ferm hotărîte „Alături de întregul po C.S.H. Stnmgăria de. cilindri nr. 1. Strungarul Vasile re vor apărea pe parcursul ţii internaţionale. tu şi Ovidiu^CS
Filimon calibrează cilindri pentru profilul 1 22, laminor 650 mm. anului vor fi luate ' ope Stop cadru .la
rativ în studiu. E. ŞINA PETROŞANI:
Mobilizare mai puternică VWA.Vn^V.V.W.'.V.W.VV.W.V.’.V.V.WAVM’.V.V.V.V.V.V.V.W.W/AW.V.V/.V.V.W.-.V.W.VA' rea); Noiembrie)
Melodii
(7
Micul lord (Cu
CAN : Mult n
pentru recuperarea restanţelor Se impune o mai bună cunoaştere a legilor, mai NEA: 1
iubirea
I-II (M. - ul)
cinilor de plan. în com multă răbdare şi tact faţă de problemele oamenilor resc); URIC
(Urmare din pag. 1) biliza pentru realizarea sar Viraj periculc
mari minusuri se înregis pensaţie, în sectoarele I şi vărgat (Retezi
Noaptea e sci
trează tot la sectoarele cu III se vor depune eforturi în perioada ce s-a scurs aspecte particulare ale pro să asigure aplicarea justă în se adreseze organelor ierar Roşie); GURA
complexe de mare capaci mai mari pentru a reduce din acest an, organelor lo blemei, aspecte de care tre aceste domenii a normelor hic superioare. Astfel, mulţi — seriile I-II
tate, ceea ce ne determină din acest minus. Sporul de cale de specialitate şi uni buia să se ţină seama dacă legale. din cei peste 1 400 de cetă ORĂŞTIE : V
(Patria);
Bule
să afirmăm că acestea producţie va fi obţinut prin tăţilor economice subordona dorim să facem din această Ponderea scrisorilor şi au ţeni care s-au adresat Comi reşti (Flacăra
n-au prea produs la capa plasarea unor efective su te Consiliului Popular Jude cale de comunicare cu oame dienţelor ce vizează aprovi tetului Executiv al Consiliului BAI : Călăre
(Casa de culţi
citatea planificată. plimentare în fronturile de ţean li s-au adresat cu au nii un instrument util de per zionarea populaţiei şi prestă Popular Judeţean au căutat Bujorul roş
— La sectorul II A am lucru. O mai mare atenţie dienţe şi scrisori peste 6 000 fecţionare a democraţiei rile de servicii au ca obiect mai întîi căile directe, locale BRAZI : Cafe
avut o surpare care a scos se va acorda la întreţine de cetăţeni, iar aproape 7 000 noastre socialiste, a vieţii e- încălcări ale regulilor gene de rezolvare, dar neîntilnind LAN : Jandar
capacitatea de producţie rea utilajelor, asigurarea a- s-au adresat comitetelor şi conomice şi sociale. rale de comerţ, defectuoasa înţelegerea necesară faţă de bare (Casa IV
SIMERIA:
din circuit pe o perioadă sistenţei tehnice pe fiecare birourilor executive ale con Ce sectoare de activitate repartizare a fondului de problemele lor, au căutat şi — seriile 1-1
de două zile. Iar la secto schimb. De asemenea, vom siliilor populare. Peste 1 400 vizează, cu preponderenţă, marfă, calitatea slabă a u- alte căi. ILIA: Frontţc
GII EU ARI :
rul II B — care în prima urmări ca intervenţiile să de cetăţeni s-au adresat Co audienţele şi scrisorile de nor prestaţii. Multe din se Conţinutul scrisorilor şi au n-aţi visat <1W
decadă a lunii şi-a depăşit fie prompte la defecţiuni şi mitetului Executiv al Consiliu pînă acum ? în principal ele sizările pe această temă s-au dienţelor care vizează rapor
planul aferent perioadei — avarii. Bineînţeles, . vom lui Popular Judeţean. se referă la gospodăria co confirmat în localităţile Văii turile de muncă se referă la
am avut o defecţiune la Acest fapt reflectă încre munală şi locativă, aprovi Jiului, la Deva, Haţeg, Baia o serie de anomalii: nu se
combină. N-am avut pe întări ordinea şi discipli derea deosebită pe care ce acordă drepturi care sînt J»RON<
moment piesele de schimb na, iar aprovizionarea se tăţenii o au în organele lo prevăzute în lege sau se pre
şi am staţionat mai mult. va efectua în mod cores cale ale puterii de stat, a Problemele ridicate de oamenii muncii în tind drepturi necuvenite. Şi Rezultatele
— înseamnă că nici în punzător la locurile de căror menire este să deter audienţe şi scrisori — cercetate operativ — într-un caz şi în altul este 19 octombrie,
această lună n-o să vă rea muncă... mine perfecţionarea conti rezolvate temeinic vorba de insuficientă cunoaş Ex. I : 35, t
lizaţi planul! ...Vom reveni la finele nuă a organizării vieţii eco tere a conţinutului legilor. A- Ex. a Il-a :
— Chiar cu aceste ne lunii octombrie la între nomice şi sociale, să instau zionarea populaţiei şi pres de Criş, Luncoiu de Jos şi ceasta duce, pe de o parte, 17, ‘29.
ajunsuri, noi ne vom mo prinderea Minieră - Uneam. reze in toate compartimente tările de servicii, învăţămân în alte localităţi. Ce denotă la concluzia că nu este des lei, din care
Fond de cîşt
le de activitate principiile e- tul, raporturile de muncă şi aceasta ? Că preocupările tulă preocupare pentru per tegoria I 16>
ticii şi echităţii socialiste, ocrotiri sociale. pentru ridicarea activităţii la fecţionarea propriei pregă
Priorităţi pe ogoare precum şi dorinţa crescîndă Continuă să deţină o pon o calitate nouă, superioară tiri în această direcţie din
a cetăţeanului de a parti dere mare în privinţa activi sînt mai puţin convingătoa partea celor puşi să aplice VRER
(Urmate dii. pag. 1) păşunatul să fie prelungit cipa la înfăptuirea acestor tăţii de gospodărie comuna re în sectoarele respective legea, iar pe de altă parte
cît mai mult timp posibil. perfecţionări. lă şi locativă scrisorile şi din localităţile amintite. Nu denotă carenţe în activitatea Timpul p:
• Toate bovinele să fie audienţele în care se sesi o dată, în paginile ziarului de educaţie juridică a oa azi, 20 oct
firilor în vederea bunei introduse în adăposturi pe Faptul că cea mai mare au fost semnalate aceste menilor muncii. Vremea va
desfăşurări a stabulaţiei timptrl nopţii. parte a scrisorilor şi audien zează furnizarea necorespun stări de lucruri, militînd pen Concluzia, după experienţa frumoasă,
animalelor. ţelor au primit o soluţionare zătoare a energiei termice, tru a elimina discordanţa de pînă acum în activitatea noaptea şi c
e în fiecare unitate a- în termenul legal atestă că a apei calde şi reci la ni rul va iii var
• Gospodărirea furajelor gricolă să se acţioneze cu velurile superioare ale blocu dintre cerinţele reale ale oa de soluţionare a sugestiilor, izolat, se vor
să se facă cu cea mai organele şi organizaţiile de menilor şi ceea ce oferă ac sesizărilor, cererilor şi recla- niţe slabe. V
răspundere pentru reali partid controlează şi urmă rilor, cererile de dtribuire de moderat din
mare grijă. Pentru a nu zarea efectivelor planifi resc îndeaproape aplicarea locuinţe sau de schimbare a tivităţile respective, in majo maţiilor ridicate de oamenii râturile mini
începe hrănirea pe grajd. cate. hotărîrii plenarei C.C. al locuinţelor, în special în mu ritatea cazurilor am întîlnit muncii în audienţe şi scri prinse între 7
P.C.R. din martie 1978 şi a nicipiile Deva şi Hunedoara, receptivitate, dorinţă de per sori, este că trebuie să se iar cele max
19 grade. Di
fecţionare. Dar am întîlnit şi
Intensificarea lucrărilor de îmbunătăţiri prevederilor Legii nr. 1/1978, în oraşele Simeria, Orăştie convingerea păgubitoare că, manifeste în acest domeniu se va sem
funciare a indicaţiilor date de secre şi Haţeg. Cauzele care le ge aşa cum stau lucrurile în a- fermitatea necesară, să se izolat brumă
La munte :
asigure o bună cunoaştere a
tarul general al partidului nerează îşi au rădăcina în frumoasă, ci
e Tot terenul agricol să lelor şi şanţurilor. privind soluţionarea temeini lipsă de fermitate din par numite sectoare este tot ce problemelor şi a legislaţiei, bil. Izolat s
fie curăţat de tufişuri, mă- o Să continue în ritm că şi operativă a probleme tea unor consilii populare s-a putut organiza mai bine. conjugate cu un deplin res burniţe. V
moderat din
răcinişuri etc. mai înalt lucrările de de lor ridicate de oamenii mun pentru instaurarea în acti în astfel de situaţii e firesc pect faţă de om şi proble log de serv
o Să se treacă cu forţe secări, irigaţii şi comba cii. vităţile respective a unui mod să apară sesizări, nemulţu mele sale. ccneo).
sporite la curăţarea cana terea eroziunii solului. Cifrele dezvăluie însă si corespunzător de lucru, care miri, e firesc ca oamenii să ION CIOCLEI