Page 70 - Drumul_socialismului_1983_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 069 •
'* ig 2

15.00 Telex
Cu modestie despre Sînt învăţata 15,05 Să rezol
Emisiun
15.30
Destin muncitoresc probitate de mică 17,25 Tragere:
germană
Emisiun
Ailăm, aşadar, că în În­ şi şi-a completat cunoştin­ Popa, Lucia Puşcaş, Elisa- cu munca 17,35 La voia
treprinderea de Tricotaje ţele la liceul • hunedorean beta Mursa, Terezia Se- La „Vidra“ Orăştie — cut, unde trebuie să ajutăm ducători
Tip Lină din Hunedoara, de profil. Iar azi, cine o besteyn — maistrul Constan­ unde femeile reprezintă 80 mai mult şi lucrăm cu mo­ 17.50 1 001 de
unitate care in această in trece la cele 6 maşini ? tin Bărbulescu citează cite­ la sută din colectiv — con­ destie şi sîrguinţă. 20.00 Tclejurn
— Aminteaţi de califi­
toamnă numără abia 5 Ca şi Ecaterina Sucoşd, va nume din colectivul tribuţia lor, a comi­ care. lor)
siei de femei, la îndeplini­
ani de existenţă, o colecti­ fruntaşă lună de lună Io schimbului pe care il con­ 20,20 Actualit.
vitate de femei e mai har­ cele şase maşini cu care duce şi, peste o clipă adau­ rea sarcinilor de plan, la — Ne-am ocupat cu se­ nomie
creşterea producţiei este
nică, mai atentă la calita­ produce numai tricotaje de gă: e greu să evidenţiezi riozitate de calificarea fe­ 20.30 Din albi
te, la lucrul bine făcut, mai calitate. „Altfel partenerii cind tot schimbul merge decisivă. meilor. Azi nu mai avem populari
receptivă la nou, mai so­ străini s-ar mai uita spre bine. întrebăm pe tovarăşa femei fără calificare, ceea 20,40 Cadran
lidară la bine şi la greu. produsele noastre ? /“. Un schimb fruntaş in ca­ Ana Conţ, preşedinta co­ ce este un mare cîştig. Ne 21.00 Film ar
misiei femeilor, despre
Soţii, fiice, surori de side- drul secţiei tricotaje, care ocupăm acum de perfecţio­ veşti de
rurgişti, mineri şi' construc­ nu vrea să piardă în acest preocupările acesteia în narea cunoştinţelor şi înde- „Ecbilib
tori şi-au aflat aici destinul. an locul de cinste cucerit sensul realizării planului. mînării profesionale. Avem 21.50 Occidcn
Drumul meseriei care nu se întreprinderea în 1982 intre colectivele în­ Ana Conţ este una dintre pentru aceasta cursuri adec­ 22,15 Farmcci
lasă urcat uşor, ci cu pro­ de Tricotaje Tip Lină treprinderii în care şi-au lucrătoarele extrem de o- vate, pe meserii, studiem 22.30 lor). Tclcjurr
be de pricepere, competen­ aflat destinul muncitoresc cupate. Ea răspunde, între noutăţi tehnice şi de modă,
ţă, hărnicie il parcurg cu Hunedoara peste 900 de femei hune- altele, de trei „reprezen- le discutăm, adoptăm mul­
conştiinţa că muncesc pen­ dorene. Roadele muncii lor tanţe“ ale întreprinderii, te măsuri din- mers. De a- Irina Basarab a ajuns la
tru ele, pentru copiii lor, din acest an se măsoară in aflate în alte oraşe ale ţă­ semenea, toate femeile şi-au Romos „adusă de un ro-
pentru fabrică. producţii care le dă drept rii. Funcţionarea acestora completat studiile şcolare. moşan" — cum o spune
este un seismograf al uni-
Ana Conţ vorbeşte cu
— Eu cind vin la lucru, — Cind am fost 'încadra­ de mindrie: realizările la tăţii-mamă. modestie despre munca o- singură — adică prin că­ BUCUKEŞi
vin să lucrez ! Vorbele Ni- tă aici, colectivul m-a pri­ producţia marfă — 110 la — Deci, ce are pe agen­ nestă a femeilor de aici. sătorie cu un om de pe diojurnal;
culinei Mihalache, care lu­ mit foarte bine.- sută, la producţia marfă da de lucru comisia de fe­ Tot atît de firesc ne trece aceste meleaguri. de onoare :
Revista preş
crează la 6 maşini, dind — Fiindcă ai fost o fată vîndută şi Încasată — 100,3 mei ? dincolo de halele secţiilor — Eram multe guri de rul melodiile
proba competenţei şi a dis­ serioasă in timpul practicii la sută, la producţia fizică — Pe scurt, tot ce ţine şi ne plasează acolo unde hrănit în familia părinţilor dc ştiri; 9
ciplinei muncitoreşti, sînt a- şcolare - apreciază mais­ - 100,4 la sută, la produc­ de îndeplinirea planului, îndemînarea şi pasiunea mei — ni se destăinuie ascultătorilor
coperite de fapte. Mamă a trul. de calitatea producţiei, de femeilor se află, de ase­ şi de aceea cu, fraţii şi de ştiri; 1
viaţa; 10,25
doi copii, ştie ce aşteaptă — Dar şi dumneavoastră ţia netă - 111 la sută. La livrarea la timp a produ­ menea, în largul lor — în surorile mele am muncit 10,50 Partide
de la ea şi întreprinderea şi m-aţi ajutat ca in timpul aceste roade, muncitoarele selor la export, de califi­ grădina unităţii. din cea mai fragedă tine­ Emisiune de
familia. Şi nu face lucru­ acelei practici să invâţ ce hunedorene adaugă cele carea şi perfecţionarea ca­ — Avem două hectare de reţe. Sînt învăţată de mică Buletin de şt
să ştiu; li,:
rile pe- jumătate. Un mun­ inseamnă şi meseria, şi dis­ peste 90 de modele noi de lificării şi cîte şi mai cîte. grădină, în care am culti­ cu munca, iar cînd am 12.00 Buletin
venit la Romos, cu bărba-
De toate p
citor, un comunist, un om ciplina muncitorească — re­ fabricaţie, ca şi cele 150 Participăm la toate anali­ vat tot ce este necesar tu-meu, n-am putut sta cu riştii; 12,30
din ale cărui fapte pot în­ plică Corina Botez, căreia de modele pe care colecti­ zele şi acţiunile întreprinse pentru cantina întreprin­ braţele încrucişate şi am folclorului;
văţa toţi cei din jur. - la citeva luni de la intra­ vul de creaţie le-a contrac­ de comitetul de partid, de derii: cartofi, fasole, ceapă, intrat la ferma zootehnică. micr* radio-
Ochii frumoşi dau şi mai rea in colectiv — i s-a În­ tat pentru anul viitor. Sint consiliul oamenilor muncii, ardei, vinete, morcovi. A- Irina Basarab este una la 4» 3;
ciut . ,00 B
multă lumină chipului An- credinţat munca ia patru lapte in măsură să probeze de sindicat şi U.T.C., pen­ poi, zilnic alte şi alte zeci dintre cele mai vechi în­ 10,05 Dezbat
maşini. „Aceasta, pentru că tru că în toate sîntem re­ de femei din unitate dau o
gefei Oi stric, integrată cu s-a ştiut cui se Încredin­ capacitatea, angajarea şi grijitoare de animale din 16,25 Partide
competenţă in problemele vrednicia celor care sint prezentate. De aici derivă mînă de ajutor cooperativei C.A.P. Romos şi, totodată, ducătorul —
ţează o asemenea răspun­ propriile noastre acţiuni. agricole din oraş. cîntecc; 16,40
meseriei îndată după absol­ dere“. mindre că şi-au format aici Aducem la cunoştinţa fe­ Femeile de la „Vidra“ printre cele mai bune lu­ conomice; 1
crătoare ale fermei zooteh­
virea Şcolii profesionale de — Niculina Mihalache, An- un destin nou, un destin meilor rezultatele analize-: sînt harnice şi pricepute şi nice. Vitele ce le îngri­ ştiri; 17,05
la Sibiu. Iar o dată integra­ ge/a Oistric, Corina Botez, muncitoresc. lor, stabilim modalităţile îşi valorifică probitatea în jeşte ea sînt întotdeauna 17,45 Interpi
populară; 18
tă, a simţit că nu e de-ăjuns Ecaterina Sucoşd, Victoria LUCIA LICIU în care trebuie să lucrăm, tot ce întreprind. bine hrănite şi întreţinute, * Radio jurn
ne sfătuim ce avem de fă­ CORNEL ARMEANU dau producţii bune. dezarmare,
Irina Basarab se dove­ 19.00 Muzică,
Dreptul 44 deşte a fi şi o bună lu­ lă; 22,00 O
diojurnal ★
crătoare a pămîntului ca
la viaţă „Copiii noştri cresc frumoşi şi sănătoşi şi o gospodină harnică. 23.00 Selecţii
ta
„Adincile
Cînd sînt în desfăşurare
rin Comişel;
Nici că se putea o mai lucrări importante pe o- stop muzica
goare, Irina este pre­
Ne-am obişnuit, în vara şi adecvată emblemă acor­ zentă şi ea, alături de
toamna acestui an, sâ as­ dată unei întreceri iniţia­ soţul ei, muncitor ceferist,
cultăm în pârculeţul din cen­ te între unităţile preşco­ şi de cei trei copii pe
lare ca aceea din titlul
trul oraşului Simeria cîntece- care-i pune să lucreze fie­
le de promenadă ale fanfa­ acestor însemnări: „Copiii care după .puterile lui, că
noştri cresc frumoşi şi DEVA: Int
rei C.F.R. Şi iată că, în- sănătoşi". Organizată cu sînt încă mici. In gospodă­ (Patria); Un
tr-una din zilele acestei toam­ doi ani în urmă de Co­ ria familiei Basarab cresc vară (Arta);
ne, în acelaşi parc, în preaj­ mitetul Municipal al Fe­ multe animale şi în aproa­ Competiţia (
pe fiecare an de aici s-au tu şi Ovidiu
ma a sute şi sute de local­ meilor Deva, Direcţia Sa­ livrat la fondul de stat Stop cadru 1
Imper’
nici, am auzit acel NU ho- nitară Judeţeană şi In­ tăuraşi, lapte etc. De cu- riilv. . cor
(<
tărît armelor nucleare, rostit spectoratul Şcolar Jude­ rînd, familia Basarab a PETRO^-iNI
într-un glas de toţi partici­ ţean, întrecerea a fost pornit să-şi ridice o casă rea); Melodi
primită de colectivul cre- (7 Noiembrie
panţii la adunarea pentru nouă, spaţioasă şi trainică. Micul lord ((
dezarmare şi pace organiza­ şei nr. 1 Gojdu (director — Cîştigăm bine — şl eu CAN : Mult
tă în oraşul nostru. — asistent Virginia Vlă- şi soţul — aşa că am zis iubirea (Luc
doiu), nu numai cu entu­ NEA: Ţapln
„Copiii noştri au dreptul la să ne facem o casă faină. ANINOASA .
ziasm, ci şi cu răspunde­ Munca ce o desfăşurăm
viaţă; iar acest drept nu-l rea pe care o incumbă temporară -
(Muncitoresc
ne dă dreptul la o viaţă
poate răpi nimeni !" — spu­ grija faţă de cei mici. Ro- demnă, îmbelşugată. întunericul i
nea Doina Moisescu, în nu­ zalia Flegel (asistent), Ma- B. TURDEANU BRAD: Nim:
tul de vest
mele femeilor simeriene. ria Molnar, Florica Ianc, ORAŞTIE :
Sîntem tineri şi vrem să ne Emeşe Şuba (infirmiere). (Patria); Bu
bucurăm de tot ce s-a creat Doina Bolcu (îngrijitoare), Artişti — la vîrsta dc 2—3 ani — copii ai creşci nr. 1 Deva îşi etalează talentul in reşti (Flăcăi
BAI : Titanii
Aurora Sicre (spălătorea­ faţa colegilor şi a părinţilor.
in jurul nostru. Ce mare e Răspundem cultură); 1
bucuria atunci cînd auzim să), Maria Bilek (bucătă­ evadare (Da
reasă), celelalte asistente lasă, dimineaţă de dimi­ care mamă nu răspunde Este firesc, aşadar, ca Nea Mărin
primul strigăt al noului năs­ şi infirmiere, au făcut neaţă, copiii la creşă, nu -cu interes la chemările unitatea preşcolară nr. 1 cititoarelor LAN : Pinte;
cut ! E primul semn de viaţă. este bucuros şi mulţumit medicului Doina Popescu, Gojdu, care" deţine locul tură); SIME
(Mureşul);
E semnul că trăieşte, că ală­ din obiectivele întrecerii dc grija şi atenţia cu fruntaş pe 1982 în între­ In rubrica de faţă răs­ Vlaşinilor (I
crezul muncii cotidiene care, periodic, organizea­ pundem cititoarelor A.P.
turi de tine mai bate o ini­ pentru ca cei o sută de care mamele de aici se ză dezbateri în care ele, cerea „Copiii noştri cresc din Uuncdoara şi INI.A. din LARI : Nici
sat (Minerul
mă. De ce să-i fie răpit a- copii — de la 3 luni la ocupă de fiii lor ! Care mamele, se întrec în cu­ frumoşi şi sănătoşi" să Ilia. După cum ne-au ru­
cest drept ? De ce să fie stri­ părinte nu admiră şi nu noştinţe privind educaţia tindă să se menţină în gat, le-am consemnat doar
3 ani — să crească aici încearcă sentimente de coloana întîi şi în acest iniţialele numelor.
vit ca o floare pe care o
frumoşi şi sănătoşi, aşa stimă pentru cele care sanitară, iar medicul îşi an. Speranţele le dau în­ • Intr-adevăr, florile se
rupi din grădină, din locul cum şi-i doresc părinţii, menţin aici, în creşă, o argumentează tezele prin oferă Întotdeauna în număr
ei de viaţă ? şişi copiii frumoşi şi să­ fără soţ. Se înmînează cu
societatea. Şi oare care curăţenie desăvîrşită şi o instructive demonstraţii nătoşi care cresc aici. hîrtia de ambalaj scoasă
Dacă bunicii sau părinţii părinte, dintre cei care-şi ambianţă familială ! Şi practice ! L. LARA de dumneavoastră şi cu ti­ Timpul pi
noştri au cunoscut ororile jele în jos. * azi, 21 oct
Vremea va
războiului, noi nu vrem să le • După consumarea pre­ frumoasă, c:
cunoaştem. paratelor, tacimurile nu se bil. Vîntul
la moderat c
„Noi nu cunoaştem şi nu Antirăzboinică aşează încrucişate deasupra râturile min
Aşa
se
aşează
farfuriei.
vrem să cunoaştem două dru­ Vorba bună, mult numai în timpul mesei. prinse între
iar cele ma
-5 Nu vrem fluturilor După terminarea mesei,
muri, ci numai unul — drumul lanţuri la picioare, furculiţa se aşează paralel şi 20 de gr
E^jstă un mănunchi de radics Aranka şi celelal­ şi-a dezminţit niciodată, cu cuţitul, deasupra farfu­ cală noaptea
păcii", spunea o tînără re­ unităţi comerciale în daţi-Ie cer liber riei, mînerele fiind aşeza­ izolat se va
prezentantă a elevilor sime- te vînzătoare nu dau de­ de un sfert de veac în­ lăsaţi-i să zboare. te înspre dreapta. Deci, a- mă slabă la
rieni. preajma Autogării din loc prilej animozităţilor în coace, calitatea de comu­ tenţie 1 După consumarea Pentru mu
Deva — unităţi de desfa­ unitatea în care lucrează. nist, impresionează prin Nu semănaţi teamă preparatelor, furculiţa şi
Noi am iubit dintotdeauna cere a pîinii, laptelui, a Un sugestiv text, afişat vorba bună, caldă, adre­ cuţitul nu se aşează încru­ va fi în gen
cu cerul vâri
pacea. Vrem zile cu soare, în altor produse alimentare, la loc vizibil în magazin, sată cumpărătorului. Cu în cîmpii de gînduri, cişate, ci paralel. sufla moder.
care copiii să zburde, să poa­ de legume şi fructe. Cum­ dezvăluie deviza după ca­ vorbă bună şi cu mîini nu striviţi cu flăcări • în restaurant intră Pentru ui
florile din crînguri.
tă culege un fruct sau o floa­ părătorul intră aici de re munceşte colectivul de harnice o ştiu şl cei care întîi bărbatul, precedînd-o zile : Vremi
cu un pas femeia, pentru
re, să nu cunoască spaime­ obicei grăbit, presat de femei de aici: „Un zîm- au avut-o deputată, în Nu-ntunecaţi zarea a putea, fireşte, găsi o ma­ mai ales la
tervalului.
le războiului. Vrem, în loc de timpul rămas pînă la ple­ bet, o atitudine civilizată, sat, şi cei cu care a mun­ cu corbi teleghidaţi, să liberă. Cind grupul e variabil. Cu
carea autobuzului. E gata nu vă-ngropaţi de vii mai mare, intră primul tot va burniţa £
arme, noi edificii, noi insti­ un serviciu prompt şi cit în cooperativa agri­ un bărbat, apoi femeile şi sufla modera
să adreseze o vorbă de părinţi, surori şi fraţi. la urmă ceilalţi bărbaţi. La
tuţii, spitale, şcoli. Şi toate ocară vînzătoarei dacă conştiincios 1 constituie ca­colă de producţie. Pentru plecare, pe uşa restauran­ peraturile rr
cuprinse î
acestea înseamnă PACE. n-ar fi servit prompt. L,a litatea muncii noastre". că Aurelia Munteanu s-a Nu striviţi cuvântul tului, va ieşi de astă dată, 5 grade, iar
întîi femeia şi apoi bărba­
„Alimentara" (responsabi­ Alături, la unitatea de convins nu o dată că între dinţii sorţii, ţii!. Invers, deci, ca la in­ între 10 şi
STELA PANŢIRIUC lă Ileana Barnbaş), Maria legume-fructe nr. 13, Au­ „vorba bună, mult adu­ Indreptaţi-1 ferm trare. mineaţa şl
locală. (Mete
str. Ciocirliei nr. 6, Colda, Aurelia Boroş, Da- relia Munteanu, care nu nă". împotriva morţii. „FEMINA” viciu L. Pro
Simeria LUIZA LANDT ____