Page 73 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 73
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VĂi Vizita oficială de prietenie
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
în Republica Arabă Egipt
S O C I A L I S M l M l în după-amiaza zilei de tuală un loc central l-au economică internaţională,
C O N TIN U AR EA C O N VO R BIR ILO R O FIC IALE
vineri, 21 octombrie, pre
ocupat preocupările comu
pentru o lume mai dreaptă
şedintele Nicolae Ceauşescu ne ale celor două state şi mai bună, pentru relua
şi t o v a r ă ş a Elena faţă de problemele cu care rea cursului destinderii şi
Ceauşescu s-au reîntîlnit se confruntă -ţările în curs afirmarea unui climat de
cu preşedintele Hosni de dezvoltare şi nealiniate, pace, de înţelegere şi co-
Mubarak şi doamna Suza- în acest sens, a fost evi laborai'e internaţională.
nne Mubarak. denţiată dorinţa comună Noul dialog s-a desfă
în cadrul schimbului de a României şi Egiptului de şurat, ’ca şi convorbiriie
anterioare, în spiritul de
opinii, care a avut loc a acţiona pentru făurirea plinei înţelegeri, sub sem
cu acest prilej, privind unor noi relaţii între sta nul prieteniei şi stimei
Bilanţ şi perspective după trei trimestre situaţia internaţională ac te, pentru o nouă ordine reciproce.
O ASPEŢI Al G U VER N O R ATU LU I A SU AN
Sarcina prioritară in construcţii: i n cea de-a treia zi a — în folosul şi spre binele maţiile şi uralele locuitori
vizitei oficiale de priete ambelor popoare. lor aflaţi aici, cărora li se
predarea ia termen a nie în Republica Arabă guvernatorul Asuanului, răspunde cu multă priete
în numele locuitorilor,
Egipt, preşedintele Nicolae
nie. Aceeaşi atmosferă săr
Ceauşescu şi tovarăşa general Shauki El Metiny, bătorească se regăseşte pe
tuturor obiectivelor Elena Ceauşescu au fost care — salutînd cu deose străzile oraşului pînă la
oaspeţii locuitorilor guver-
bită stimă şi respect pe to barajul înalt de la Asuan.
noratului Asuan, care au varăşul Nicolae Ceauşescu Aici, conducerea acestui
făcut o caldă şi sărbăto
— Cum caracterizaţi,, to pînă la sfîrşitul acestui rească primire înalţilor şi tovarăşa Elena Ceauşescu, mare complex economic in
varăşe director, ing. Vasile an ? soli ai poporului român, a subliniat marea onoare formează despre principa
Malincenco, a c t i v i t a t e a — Avem în stadii avan i-au salutat cu alese ma pe care o reprezintă a- lele elemente ce definesc
Trustului de Construcţii sate de execuţie, urmînd nifestări de stimă şi pre ceastă vizită a solilor po acest important obiectiv,
Deva, în primele nouă luni să le finalizăm pînă la 31 ţuire, exprimîndu-şi bu porului român — a adus rolul său deosebit în viaţa
ale anului ? decembrie a.c., încă 1000 curia de a-i avea în mij un omagiu şefului statului economică a Egiptului, în
— Am demarat în 1983 de apartamente, spaţii co locul lor, de a le înfăţişa nostru, mare prieten al transformarea înnoitoare a
fără a avea asigurate toate merciale la parterele blo cu acest prilej momente poporului egiptean, perso unor largi zone ale ţării.
condiţiile de îndeplinire a curilor de locuinţe care, din munca şi' preocupările nalităţii sale eminente, ac-, T o v a r ă ş u l Nicolae
planului: amplasamente, pe întregul an, vor însuma lor închinate progresului tivităţii sale închinate bine Ceauşescu a adresat gaz
proiecte de execuţie, dife 15 000. mp, un pomplex de ţării, satisfacţia că rela lui oamenilor şi păcii. delor felicitări pentru a-
rite materiale. Pe parcurs alimentaţie publică în Lu ţiile de prietenie şi cola P r e ş e d i n t e l e Nicolae ceastă impresionantă rea
au apărut şl alte greutăţi, peni şi un magazin uni borare cu România ce se Ceauşescu şi tovarăşa lizare, care şe înscrie în
îndeosebi în aproviziona versal în Petrila, cu o ca Profiluri dezvoltă vor cunoaşte o Elena Ceauşescu păi'ăsesc,
re şi transport. Colectivele pacitate de 4 000 mp, moa contemporane afirmare şi mai puternică apoi,- aeroportul, în acla (Continuare in pag. a 4-a)
noastre s-au mobilizat însă, ra de grîu din Deva, mă V’AV.WV^V//A'WA\VA^^WAW.VJWAVL,'..,*.AW.".W.W.JWWA..W/MV.W..V.V.\W
,
, , ,
,
,
, ,
am fost ajutaţi mult de or rirea capacităţii de ali
ganele judeţean şi locale mentare cu apă a oraşelor
de partid şi de stat şi am Petroşani şi Brad, predăm ROMÂNI A»CEAUŞESCU»P ACE! AU DEPĂŞIT
încheiat cele trei trimes-- în acest an blocuri de lo ANGAJAMENTUL
tre ale anului cu unele re cuinţe în mediul rural — ANUAL
zultate bune. Am realizat la Dobra, Rapolt, Săiaşu de Să fie ocrotită viata constructiva!
o producţie industrială su Sus, Bretea Română. Aş Oamenii muncii de la
plimentară de 10 milioane remarca, pentru contribu s e c ţ i a nemetalifere
lei, am predat mai mult. în sala de festivităţi a mîntului ca planetă.'Dorim prirea cursei înannărilor, Zlaşti, din cadrul între
de 1900 apartamente — ţia adusă la ' realizările primăriei comunei Balşa se ca în Europa şi pe planeta să se stopeze acţiunea de prinderii Miniere Hune
cele mai multe în oraşele noastre de pînă acum co adunaseră reprezentanţi Pămînt să domine pacea şi amplasare a noilor rachete doara, s-au angajat, la în
Deva, Petroşani, Brad, Lu- lectivele şantierelor 1 şi 2 din toate cele 14 sate, lo colaborarea internaţională. nucleare în Europa, să fie ceputul acestui an, să-şi
peni şi Uricani —, precum Deva, 1 Petroşani şi S.U.T, cuitori cu gospodărie indi De aceea, spunem un NU retrase şi distruse cele e- depăşească substanţial
şi o serie de obiective so- viduală, bărbaţi şi femei, hotărît amplasării noilor xistente". prevederile de plan la
cial-culturale şi agrozoo Deva, care, în pofida unor vîrstnici şi tineri. Veniseră rachete cu rază medie de „Ga preşedintă a Comi producţia fizică. Azi,
tehnice. greutăţi, a reuşit să ţină aici să-şi spună hotărît acţiune în Europa, un NU tetului comunal al femei hotărîrca lor este fapt
— Puteţi concretiza cî- pasul cu constructorii, asi- glasul în apărarea dreptu hotărît războiului". lor, ca soţie şi mamă — încheiat. Prlntr-o acti
teva ? gurîndu-le cantităţile nece lui oamenilor la viaţă, la a spus în cuvîntul său vitate susţinută la ex
muncă constructivă. în tot
— Unele au mai fost sare de prefabricate şi be ce au rostit în adunare ADUNĂRI Floarea Noja — alături de tracţie şi preparare, prin
consemnate in ziarul jude toane. De asemenea, inten şi-au exprimat totala lor milioanele de femei, mun muncă ordonată, res
ţean, aşa că le voi aminti sificăm ritmurile de lucru adeziune la acţiunile şi ALE OAMENILOR citoare şi mame din ţară, ponsabilă — cu accent
pe cele de dată mai recen iniţiativele de răsunet in MUNCII PENTRU doresc ca pruncii noştri să pe utilizarea raţională a
la spitalul din Deva şi la
tă: cantină-restaurant cu 230 ternaţional ale preşedinte crească în ocrotire, să în capacităţilor de produc
veţe, să se bucure de vii
locuri la Petroşani, depo hala agroindustrială din lui României orientate spre DEZARMARE SI PACE torul pe cai-e îl clădim. ţie şi a timpului efec
tiv de lucru —, colec
zit al I.C.R.A. în Petroşani, Vulcan, am început struc dezarmare, securitate şi Glasul nostru vrem să fie tivele de muncă de Ia
cu o capacitate de 5 500 turile de rezistenţă la mai largă cooperare, pentru in La rîndul său, tînărul auzit de delegaţiile celor Lelesc, Crăciuneasa şl
mp, spaţii de producţie multe blocuri din planul staurarea în lume a unui Gheorghe Borza a subli două mari puteri nucleare Zlaşti raportează reali
climat de pace şi încre
pentru G.I.G.C.L. Deva, în- anului viitor, pentru a a- dere. niat : „Noi, tinerii din co aflate în tratative la Gene zarea, „Ia zi“. a unor
va să facă totul pentru o-
sumînd 335 mp, centrala vea asigurat front de lucru „în cursul dezvoltării sa muna Balşa, vrem să mun prirea amplasării de noi cantităţi suplimentare
cim, să ne croim viitorul
prevederilor de plan de
telefonică automată din pe perioada iernii. le, societatea omenească a în linişte şi pace. Nu vrem rachete cu rază medie de peste 130 000 tone dolo-
Brad, noul hotel şi Com — Ajungînd aici. vă ru fost bînduită de molime, să luptăm decît pentru bi acţiune în Europa, de a se mită şi mai mult de
distruge acest arsenal uci
plexul comercial „Central 11 găm să vă referiţi mai catastrofe naturale, răz nele tuturor oamenilor, in gător, ţinînd seama de lar 2 700 tone talc, ceea ce
boaie, care âu adus daune
din Deva, parţial — bule concret la sarcinile anului incomensurabile omenirii — diferent de culoare sau ga opinie de masă creată înseamnă depăşirea con
vardele „Păcii" din Lupeni 1984, la pregătirile pe care a spus în cuvîntul său convingeri. Glasul nostru pe plan mondial împotri siderabilă a angaja
şi „Victoriei" din Vulcan. profesorul Aurel Stănuţ. vrem să fie auzit în întrea va urgiei ce ar aduce în mentelor anuale asuma
Interviu consemnat de Astăzi însă, un război este ga lume, să fie auzit la tregii omeniri şi civilizaţiei
— Cu ce alte obiective, te la aceste importante
DUMITRU GHEONEA de neconceput. El ar pune tratativele sovieto-america- un război nuclear".
realizate de T.C. Deva, se în pericol însăşi existenţa ne de la Geneva. Trebuie substanţe nemetalifere.
va întregi judeţul nostru (Continuare In pag. a 2-a) omului ca specie şi a pă- să se facă totul pentru o- (Continuare In pag. a 2-a)
IN Z I A R U L D E A Z I :
I De la început, dezbaterile din învăţămîntul poli-
tico-ideologic să fie fructuoase, eficiente
B Aici, orice gînd înfloreşte
■ Fiecare om trebuie să-şi înţeleagă rostul în viaţă,
în pragul începerii stabulaţiei, toate pregătirile trebuie grabnic încheiate în societate, în familie
B S e m n a l
Unităţile din Consiliul punerea la punct a bazei liul unic, 6 000 tone fîn, Clopotiva, s-a dat în folo
unic agroindustrial Toteşti tehnico-materiale existente, 12 000 tone suculente, 8 000 sinţă o moară de tocat fu
dispun, laolaltă, de 5 700 iar în al doilea rînd asi tone grosiere. La fîn şi gro raje de mare capacitate,
bovine, 13 000 ovine, ca şi gurarea bazei furajere in siere avem excedente im în adăposturile de la Ciu
de o puternică bază mate toate unităţile. portante faţă de necesar, la Mare, Densuş şi Peş-
rială. Iată de ce, pregăti — Ne aflăm în pragul la suculente avem minus, teana — a fost introdusă
rea cu cea mai mare grijă începerii stabulaţiei. C<^ s-a dar îl compensăm cu fîn apa necesară adăpării ani
a stabulaţiei ce se apro realizat, concret, pînă a- şi grosiere, precum şi cu malelor.
pie capătă o deosebită im cuhî ? cele 90 tone cartofi fura- Cele consemnate pînă a-
portanţă. De altfel, această cum reflectă strădania de
problemă preocupă de mul C.U.A.S.C. T O T E Ş T I ____________ pusă pentru asigurarea tu
tă vreme conducerile uni turor condiţiilor de desfă
tăţilor agricole, organele — La ora actuală toate jeri depozitaţi la coopera şurare în bune condiţii a
locale de partid şi de Stat, adăposturile sînt spoite şi tivele din Rîu de Mori, stabulaţiei animalelor. Ceea
pe toţi cei ce lucrează în dezinfectate. Instalaţiile de Clopotiva, Ostrov şi Uni ce nu înseamnă că s-a fă
zootehnie. Ionel Munteanu, adăpat, de muls şi de e- rea. cut totul în această direc
care coordonează activita vacuare a dejecţiilor sînt în timpul verii şi al ţie. Iată cîteva exemple:
tea zootehnică în C.U.A.S.C. puse la punct. S-au făcut toamnei s-au terminat adă la ' adăpostul din Vălioara
Toteşti, ne spunea : reparaţii la iesle, poduri posturile de la C.A.P. Os al C.A.P. Ciula Mare s-a
— Preocupările în vede etc. Se execută reparaţii la trov. Au fost construite fî- montat instalaţia pentru
rea începerii stabulaţiei au uşi şi geamuri. în ce pri nare noi la Rîu de Mori, TRAIAN BONDOR I.M.C. Bîrcea. Secţia prefabricate. Echipa fruntaşă de
vizat, în principal, două veşte baza furajeră, s-au Toteşti şi Densuş. La fer operatori prefabricate condusă de Darocs Anton execută tur
aspecte: modernizarea şi depozitat, în întreg consi ma zootehnică a C.A.P. (Continuare in pag. a 2-a) narea elementelor E. P-l,5xG.
