Page 77 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 77
SAU
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
In Republica Democratică Sudan
T o v a r ă ş u 1 Nicolae 1N TILN IR EA D E LA PALATU L PR IETEN IEI
Ceauşescu, secretar general
al .Partidului Comunist T o v a r ă ş u l Nicolae nou, de a proceda cu acest
Român, preşedintele Repu Ceauşescu, secretai- general prilej la un schimb de
blicii Socialiste România, al Partidului Comunist opinii asupra problemelor
împreună cu tovarăşa Român, preşedintele Re de interes bilateral şi in
ternaţionale. Cei doi pre
publicii Socialisto Româ
Elena Ceauşescu, a început, nia, şi tovarăşa Elena şedinţi au evidenţiat bunele
sîmbătă, vizita oficială de Ceauşescu au avut, sîmbă raporturi de prietenie ro-
prietenie în Republica
tă, după-amiază, o întîl- mâno-sudaneze, aflate într-o
Democratică Sudan, la nire la Palatul Prieteniei continuă dezvoltare, în fo
invitaţia preşedintelui U- cu preşedintele Uniunii losul şi spre binele ambelor
Anul XXXV, nr. 8 071 DUMINICĂ, 23 OCTOMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani
niunii Socialiste Sudaneze, Socialiste Sudaneze, pre ţări- şi popoare, al înţele
preşedintele Republicii De şedintele Republicii Demo gerii reciproce, cooperării
mocratice Sudan, Gaat'ar cratice Sudan, Gaafar Mo internaţionale şi păcii în
Produse de cea mai bună Mohamed Nimeiri, şi a hamed Nimeiri. întreaga lume.
Intîlnirea s-a desfăşurat
Conducătorii de partid
doamnei Buthayna Nimeiri.
La sosirea la Khartum, şi de stat ai color două într-o atmosferă de caldă
calitate, livrate in avans (Continuare în pag. a 4-a) ţări şi-au exprimat satis cordialitate, de stimă şi
facţia de a se întîlni din
preţuire reciprocă.
partenerilor externi
reuşit să întărim sectorul încheierea vizitei oficiale de prietenie
ACTIVITATEA DE EXPORT de maşini-unelte — cel mai
important sector al secţiei
colitei® & dinamism > eficienţa - a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
— incluzînd în cadrul a-
cestuia şi faza întîi de pre
gătire, asigurînd, astfel,
Realizarea ritmică, integrală şi la un înalt nivel creşterea productivităţii
calitativ a producţiei destinate exportului constituie o muncii, ritmicitate şi efi în Republica Arabă Egipt
sarcină prioritară, de marc răspundere, a tuturor colec cienţă sporită. Mai mult,
tivelor muncitoreşti, un obiectiv central al întregii acti prin încadrarea a trei în dimineaţa zilei de
vităţi economice. Una dintre cerinţele ee se pun în faţa maiştri am întărit asisten C ER EM O N IA SEM N ĂR II D O C U M EN TELO R sîmbătă, 22 octombrie, s-a
colectivelor din întreprinderile care realizează producţie ţa tehnică pe schimburi şi O FIC IALE încheiat vizita oficială do
pentru export este onorarea In avans a contractelor am asigurat o mai bună prietenie pe care tovarăşul
încheiate cu partenerii externi, în aşa fel încît în luna coordonare a întregii acti Sîmbătă dimineaţa, la Ceauşescu, prim-viceprim Nicolae Ceauşescu, pre
decembrie să se lucreze în contul contractelor primului vităţi, un control de cali Palatul Kubch, s-a desfă ministru al guvernului, alte şedintele Republicii Socia
trimestru al anului viitor. Noile acte normative cu pri tate riguros. Am considerat şurat ceremonia semnării persoane oficiale române liste România, împreună cu
vire la perfecţionarea mecanismului economico-financiar documentelor oficiale ro şi egiptene. tovarăşa Elena Ceauşescu,
necesar acest lucru, deoa
şi a sistemului de retribuire, care prevăd stimulente rece aici sc execută ope mân o-egiptene. Preşedintele în aplauzele întregii a- a efectuat-o în Republica
materiale mai mari pentru personalul muncitor care con raţiile de bază ale fluxu Republicii Socialiste Româ sistenţe, cci doi preşedinţi
tribuie direct ia realizarea producţiei de export, sînt un lui tehnologic, începînd cu nia, tovarăşul Nicolae s-au felicitat cu căldură, Arabă Egipt, la invitaţia
argument în plus în favoarea unei angajări puternice în croirea materialului lem Ceauşescu, şi preşedintele s-au îmbrăţişat prieteneşte, preşedintelui Mohamed
muncă, bine organizată, în vederea realizării exemplare nos, continuind cu prelu Republicii Arabo Egipt, evidenţiind astfel satisfac Hosni Mubarak şi a doam
a planului la export pe acest an. crările mecanice ale dife TTosni Mubarak, au semnat ţia pentru rezultatele rod nei Suzanne Mubarak.
ritelor elemente, zeţuitul şi Declaraţia comună cu pri nice ale amplelor convor în faţa Palatului Kubeh
în ziarul nostru s-a mai — în cursul lunii sep presatul furnirului, frezări, vire la dezvoltarea susţi biri purtate, pentru înţele are loc ceremonia oficială
scris despre hărnicia şi pri tembrie am reorganizat găuriri şi aducerea la di nută a cooperării dintre gerile la care au ajuns a plecării înalţilor oaspeţi
ceperea lucrătorilor de la fluxul tehnologic în întrea mensiunile exacte a fiecă Republica Socialistă Româ atît în pianul dezvoltării români. S-au intonat im
Secţia do mobilă Brad a ga secţie, regrupînd sectoa rui- subansamblu de mobi nia şi Republica Arabă nurile de stat ale Repu
întreprinderii de prelucra rele do activitate în func lier. Egipt. colaborării bilaterale, cit blicii Socialiste România si
re a lemnului Deva, des ţie de fazele de execuţie La ceremonie au parti şi în sfera conlucrării pc
pre aprecierea de care se şi utilaje. în acest mod am (Conîinuore in pog. o 2-a) cipat tovarăşa Elena tărîm internaţional. (Continuate in pag. a 4-a)
bucură peste hotare mobi
la executată aici. Ca urma
re, încă din semestrul doi
al acestui an secţia a fost
profilată doar pe producţie Un om cu idei valoroasa,
destinată exportului.
Ce s-a întreprins în ca
drul colectivului pentru a- „un maestru" in profesie
sigurarea ritmicităţii şi ca
lităţii superioare în execu
ţie — aflăm de la maistrul De loc tiind clin zona pune mintea la lucru, caută,
Ioan Poenaru, şeful secţiei. Bradului, se vede că Petru cercetează, creează, nu se
Faur a moştenit din plin lasă pină nu o scoate la
trăsăturile de caracter ale capăt.
ÎN ZIARUL D£ AZI moţilor zărăndeni. Hărnicia La „Lianţi" am avut pri
acestora, isteţimea, seriozi lejul să vedem multe din
tatea şi, mai ales, tenaci îmbunătăţirile tehnice pro
tU înlr-un glas cu în
tregul popor: „Da tatea in urmărirea unui (el, movate in ultimii ani in pro
păcii !, Nu războiu conştiinţa de a-ţi face da cesul tehnologic. Dintre a-
lui !“ toria pină la capăt, toate cestea, o parte poartă sem-
IU „Săptămîna econo greiate pe modestie şi bun natura maistrului Petru Faur.
simţ. Aşa l-am cunoscut, Unele silit de mai mică,
miei" aşa ne-a fost recomandai altele de mai mare impor-
ii Ritmuri hunedorene de cei cu care am stat de tanţă tehnico-economică, cu
EJ Fotbal
C.S.H. Secţia mecanici 2. Frezorul Ioan Gol dea deserveşte cinci maşini de danturat. vorbă la Întreprinderea de sau iară statut de' inovaţii
lianţi Deva, unde este ori invenţii - deoarece, ne
maistru în cadrul atelierului spunea autorul lor, „nu
dc reparaţii electrice. certificatele mă interesează,
— Este un meseriaş de esenţial este ca ele să tie
.,miria-ntii" — sublinia Geor- aplicate in producţie, să
AGRICOLĂ; DE ge Grozav, secretarul comi dea rezultate bune" — dar
toate concuiă la buna de
tetului de partid din între
prindere. Stăpineşte temei rulare a procesului tehno
nic toate secretele profesiei. logic, conduc la economii
Deşi gindeşte de trei ori de materiale ori la creşte
Arăturile adinei în ritm rapid şi la înalt nivel calitativ înainte de a se lansa intr-o rea calităţii produselor.
apreciere, este operativ in Ne vom opri, pe scurt, la
Cea mai importantă lu rectorul S.M.A. Simeria — s-a alcătuit o formaţie de bîlna. A doua, formată tot rezolvarea situaţiilor grele două dintre realizările lui
crare, la ora actuală, în am trecut la efectuarea a- tractoare şi utilaje meca din 10 mijloace mecanice ce se ivesc in procesul de Petru Faur, a căror apli
agricultură este efectuarea răturilor adinei de toamnă. nice — două maşini de în — coordonată de Traian producţie. Iar cind se apu- care in producţie s-a soldat
arăturilor adinei. în scopul Pentru desfăşurarea în ce cărcat şi cinci MIG-uri — Crişan —, acţionează în că de o treabă, atunci poţi cu rezultate excepţionale.
încheierii pină la sfîrşitul le mai bune condiţii a a- care, în conformitate cu Băcia şi Tîmpa, iar a treia, fi sigur ca e ca şi rezol- Prima se numeşte „Meto
acestei luni — cum a sta îndrumată de Vasile Pie- vată ! dă îmbunătăţită de legare
bilit recent Comandamen ccstei lucrări, permanenţa graficul întocmit, va trece nar —, ară la C.A.P. Sîn Dar rindurile de ţaţă nu la borne a motoarelor de
tul judeţean pentru coordo consiliului unic a întreprins pc la toate unităţile din tandrei. Toate tractoarele ne-au iost inspirate doar 6 l<V“. Despre ce este vor
narea activităţii din agri o seamă de măsuri menite zonă. Activitatea formaţiei dintr-o formaţie ară în a- de Irumoasele vorbe auzite ba ? Datorită condiţiilor
cultură — a ogoarelor de ceeaşi tarla, sub suprave ia adresa maistrului Faur 9 ^ generate şi de mediul
re e
toamnă, toate tractoarele gherea strictă a celui ce o - deşi activitatea exemplg ambiant in care funcţionea
ce nu sînt imperios nece C.U.A.S.C SIMERIA conduce, ceea ce permite ră a acestuia in întreprin ză motoarele de 6 kV, cit
sare la alte acţiuni trebuie utilizarea la întreaga ca dere, dăruirea şi responsa şi modului in care sini con
să intre în brazdă şi să pacitate a mijloacelor me bilitatea în muncă, ataşa cepute din fabricaţie cutii
lucreze din zori pină în a asigura executarea ogoa a început marţi, la Com canice, folosirea la maxi mentul faţă de colectivul de le de borne ale acestora,
noapte, organizate în for relor în ritm rapid şi la o plexul de creştere a miei mum a timpului de lucru, cimentişti merită, cu priso se produceau dese străpun
maţii mari care să fie coor calitate înaltă, încadrarea lor Simeria, şi urmează să din zori pină se lasă sea sinţă, evidenţiate —, ci de geri la cutiile de borne, ca
donate îndeaproape şi cu acestora în perioada sta fie deplasată la cooperati ra. S.M.A. Simeria a asi o altă latură a activităţii re duceau, de regulă, la
cea mai mare competenţă. bilită. vele agricole din Rapolt, gurat pentru fiecare for sale. Cea de neobosit cău distrugerea completă a sis
Cum este organizată, coor Cum s-a procedat con Băcia, Sîntandrei ş.a. maţie ateliere mobile de tător şi promotor al noului temului de legături şi a
donată şi cum se desfăşoa cret ? S-a hotă rit ca în cel Pentru ogorît au fost intervenţii dotate cu scule în producţie, de om care, cablului de alimentare a
ră această lucrare în Con mai scurt timp posibil toa constituite trei formaţii şi dispozitive cu ajutorul pus în faţa unor situaţii motorului. Fireşte, avariile
siliul unic agroindustrial te îngrăşămintele naturale mari ce acţionează în trei cărora se pot înlătura cu grele, a unor neajunsuri, nu aveau urmări asupra pro-
Simeria. ? să fie scoase, din fermele zone. Prima, alcătuită din ridică din umeri a neputin MIRCEA LEPĂDATU
— Imediat ce am încheiat zootehnice şi administrate 10 tractoare — condusă de TRAIAN BONDOR ţă, cerind şi aşteptind ca
semănatul griului — ne pe terenurile ce urmează Viorel Samoilescu —, lu alţii să le rezolve, ci işi (Continuare in pag. 2-a)
spunea Emil Szekely, di să fie arate. în acest scop crează în zona Rapolt—Bo- (Continuare în pag. a 2-a)
