Page 79 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 79
MINICĂ, 23 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
in atenţia cursanţilor
BgBSBBa
:iu m „Adolescentul" şi de la Universitatea politică
SSgSHBOH „Mirabila sămînţă" şi de conducere din Deva
A,
!RIE
Două cenacluri — Luni, 24 octombrie 1983, cest prilej, li se vor înmî-
amiliei orele 15,30 la Liceul peda na diplomele.
atriei un singur crez gogic Deva, sala mare, are Prof. dr. Alexandru Va
izicii loc deschiderea cursurilor
i (parţial lentin, propagandist al C.G,
Se împlinesc astăzi şap Universităţii politice şi de al P.C.R., va susţine tema i
or te ani de cind, la Şcoa conducere pe anul 1983—
ni cal la generală nr. 2 Sime- „Materialismul dialectic şi
n pentru 1984. istoric despre caracterul
ria un grup de elevi,
Critică şi € maţ ie (ii) relia Zsigmond, partici cursanţii anilor I, II, III, ligiei. Educaţia materia-
„Cervan- îndrumaţi de prof. Au Vor fi prezenţi toţi dogmatic, retrograd al re
arţial co- pa la prima şedinţă a IV din Deva şi cei de la list-ştiinţifică a oamenilor
unui cenaclu literar al I.M.C. Bîrcea, E.M. Deva, muncii, combaterea cu ho
gr adină Aşadar, Mircea Tomuş ne este unul dintre ei, dar sint rect şi nu numai o dată in. cărui denumire — „Ado „Avicola" Mintia, Inspecto
ca „Cca- face cu întoarcerea (Ed. indicii că şi alţii ar li in fraze ca aceasta: „Totul era ratul judeţean de interne, tărâre a concepţiilor misti
,.Cartea Românească") sur curs de a întreprinde expe simplu, direct şi pur şi pă lescentul" — se potri ce, obscurantiste — îndato
opera, o- vea cu tinereţea noas precum şi absolvenţii anu
letul priza unui roman. Surpriză diţii in această lume a sin şeai cu pieptul gol prin ae tră. întîlnirile din ca rire permanentă a organe
arţial co- in primul rind pentru că, gurelor certitudini verificate rul tare şi prin lumină, cu lui IV din Deva, seria lor şi organizaţiilor de
obişnuiţi cu imaginea lui ca atare. O face şi Mircea fruntea în dreptul munţilor drul cenaclului erau din 1982—1983, cărora, cu a- partid".
Mircea Tomuş — criticul, a- Tomuş, lără ca nimeni să străvezii . Cele citeva nu ce în ce mai instructive
11
MBRIE şi mai plăcute, iar mem
plicat, exact, sobru, puţin se aştepte, in întoarcerea, clee cu aparenţe epice -
arid, dar cu comentarii sub roman de o mare densita vinătoarea, excursia la mun brii săi se apropiau tot
i limba mai mult de frumuseţi
u*Mal co- tile şi de profunzime — nu te afectivă, scris cu o ma te, balul, portretul bunicii le lirice. La numai doi
i-am li bănuit disponibilita ximă implicare auctorială, - vin să confere o rară EXPLOATAREA MINIERĂ CERTEJ
iime mai tea pentru beletristică şi pregnanţă unui univers ca ani, tot în toamnă, şi
cumentar cu atit mai puţin pentru ro re işi are incontestabil per din iniţiativa aceleiaşi
'.N.TT. cu profesoare, în Simerja
‘i Naţiu-* manul de proporţii. Surprin sonalitatea şi măreţia lui. a prins viaţă un nou ce încadrează de urgenţă personal muncilor (băr
zătoare este apoi această Prin acordul pe care-l rea naclu, de această dată
carte prin ea insăşi : lipsi lizează între afectivitate şi cu porţile deschise pen baţi) de preferinţă dintre cei ce domiciliază în
irţial co- tă de ceea ce îndeobşte mesajul ideatic, ca şi prin tru toate vîrstele. Un
Înţelegem prin acţiune, are care reuşeşte nu să evoce, lirismul său sobru, întoar
on ornic un inceput lent, aparent a- ci să re-creeze o întreagă cerea poate fi socotită şi cenaclu literar pe oraş, localităţile : Deva, Hărău, Şoimuş, BăSctîa şi
ic lume, un univers fabulos, a- avînd simbolica denu
de se morl, dilicil, devine apoi un amplu poem imnic, un mire „Mirabela sămîn Bîrsău, în meseriile de :
treptat, pe nesimţite, de o cela al satului copilăriei, in nou şi tulburător elogiu al ţă", la care participă
ni. mare fluenţă, continuă prin speţă al satului din Jara satului românesc păstrător
lisodul 1 a fi interesantă, din ce in Oltului, de sub maiestatea pină azi al unei spirituali muncitori, cadre didac © sudori
jrcştiului ce mai solicitantă afectiv, tăţi specifice şi demne. De tice, funcţionari, liceeni.
irţial co- Surului şi Negoiului, iar Condus de prof. Horla
şi sfirşeşte prin a rămine o prin extensie a satului ro sigur, rămin o mulţime de Resiga, cenaclul îşi des @ lăcătuşi
carte cu totul memorabilă. mânesc tradiţional. Puternic aspecte care ar merita o făşoară lunar întîlnirile
Dacă „frumos" n-ar li un marcat de nostalgie, roma analiză atentă, ceea ce literare, care sint din © operatori preparare
cuvint atik, de uzat şi de nul poartă in el o perpe insă nici spaţiul, nici pro ce în ce mal atractive,
filul ziarului nostru nu-mi
vag, aş li tentat să-l folo tuă aspiraţie înspre stator îngăduie. N-am vrut aici devenind, uneori adevă © muncitori necalificaţi cu posibilităţi de ca
sesc in sintagma „o carte nicie şi puritate. Nu intîm- rate amfiteatre ale arte
,00 Bn.v- frumoasă"... plător imaginea simbolică decit să semnalez una din lor. Că e deosebit să as lificare prin cursuri de scurtă durată.
ioncertul tre cărţile importante ale a- culţi poeziile profesoru
ualitalea Se poate observa la a munţilor - magnifici, aus cestui an. Prin ea, Mircea
8,00 Ra- scriitorii născuţi in deceniul teri, puri, mereu aceiaşi in Tomuş a dovedit ceea ce,' lui Resiga, ale educatoa
or; 9,30 trei o tendinţă de întoar rei Alexiuc sau să înţe
î 12,00 ciuda nuanţelor schimbătoa deşi firesc, e de atitea ori legi rosturile artei plas
►ţi; 13,00 cere asupra propriului tre re ale luminii şi anotimpu contestat : că între critică
Din in- cut, de redescoperire a to- rilor - reprezintă un lundal şi creaţie nu există o pră tice prezentate de Liana
»trei de Popeţ.. Şi tot deosebit
îdiotele- posurilor copilăriei şi ado al rememorării şi un laitmo pastie decit acolo unde este să trăieşti bucuria
tăţi fol- lescenţei, virste ale unui tiv al întregii cărţi. O spune lipseşte vocaţia.
veselă ; paradis pierdut. Sorin Titel RADU CIOBANU unui membru al cena
agărului de altfel autorul însuşi, di clului, eîştigător al unui COOPERATIVA „RETEZATUL" HAŢEG
ibul ar trofeu pe ţară, cum e
de ştiri;
>r;/17,00 cazul Mihaelei Anca Al- cu sediul în Haţeg, str. M. Eminescu nr. 49
;meilor ; bu, din clasa a Vil-a,
olcloric; închinare ţârelor române membră a cenaclului
ri; 18,05 Î N C A D R E A Z Ă :
uzicote- „Adolescentul" încă din
I Radio- A patriei cinstire în miezul greu de In ţară nu se poate dormi aşa-ntr-o doară clasa a IT-a, care la în
cert de toamnă Fîntînă, om şi pom cu rădăcină veche trecerea lirică de la Ca © tinichigiu auto cat. 5-6
,00 Tur-
:,00 Ră Cind rîul ca şi ramul se-apleacă în E curcubeul tras de mii de ani pe ţară lafat a cucerit trofeul
11
ii or am ic mulţime Şi limba noastră'-n lume e fără de pereche. „Florile independenţei . © ceasornicar cat. 3-5
zică de La cina cea de taină se-adună toţi din ţară Prezente în viaţa şco
m stop La noi poeţii dorm sub cerul vechi afară
Şi luna se aprinde în tîmplele lor pline. lilor şi a oraşului — cum Retribuirea se face conform Decretului nr.
Nu-i nicăieri iubirea mai plină de iubire,
Poetul — Domn cu nunta se lasă pe cîmpie a fost recenta întîlnire
Mioarele Moldovei pasc iarba în Ardeal, în inima mulţimii e singurul ei mire cu muncitorii de la în 325/83 şi a Hot. UCECOM nr. 5/74.
Valahia fecioară adoarme grea pe glie Şi pentru timp el arde cu flacără şi pară. treprinderea „Marmura"
Şi Dunărea ii poartă o taină grea pe val. VALERIU BÂRGĂU — cenaclurile „Adoles Informaţii la biroul personal-învăţămînt, te
iad centul" şi „Mirabila să
l- .lină mînţă" militează pentru lefon 956/70413.
)OARA: se conturează puternic le
) î eu, gat de cîmpul de forţă al trăinicia frumosului, a
Lgistul) ; acelui frumos care apro
(Arta); microuniversului în care
ă — se trăiesc ; preceptele morale pie inimile spre cele mai
ctorul) ; statornicite de-a lungul umane şi .nobile idealuri.
a (Uni- veacurilor acţionează coer
istineşti STELA PANŢIRIUC
JPENi: GEORGE L. NIMIGEANU cele coline ale singurătăţii citiv asupra iubirii pătimaşe corespondent
i; VUL- sint, de fapt, trăiri arden dintre Dumitru Bogdan şi COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
prcţ e Veronica, declanşează reac
; LO- te, lentile ale timpului, ce
inerul); „Colinele curg prin marea pleoapă ţia violentă a lui Ion Ro ACHIZIŢII Şl DESFACEREA MĂRFURILOR
.părţire a nemărginirii. Volumul a- şu. Filmul lui Nicolae Măr
e I-II singurătăţii" gineanu redă admirabil „Toamna D O B R A
ICANI ; părut la Editura Dacia
ezatul); prin grija Asociaţiei scrii cromatica sumbră a rapor
ie fron- torilor din Sibiu confirmă turilor ce stau sub semnul muzicală execută prin atelierul său de producţie, pen
ile I-II Cunoscîndu-l din reviste interesul pentru tinerii po sentimentelor mocnite. At
tABAR- le literare şi din concursu tru populaţie şi unităţi socialiste următoarele :
nerul) ; rile de poezie la care a eţi din cercurile şi cena mosfera tensionată cunoaş hunedoreană"
ericulos clurile literare. *Un gest te o veritabilă explozie
: Bucu- participat, George L. Ni- binevenit. cind i se suprapune im Festivalul muzicii de ca © mobilier pentru unităţi comerciale şi pen
3AGIU- migeanu ne dă prin aceas meră a marcat, în aceste
2asa de tă primă carte — „Coline MIRON ŢIC pulsul brutal al primului
Marea le singurătăţii , argumen război mondial. Starea de zile, viaţa spirituală a ce tru alte dotări ;
11
ile I-II aservire în faţa morţii fă tăţii siderurgiştilor prin
I : Nea te dintre cele mai frumoa întoarcerea ră de noimă duce la muta manifestări care au de
CA- se, semne sigure asupra © diferite confecţii metalice ;
de cul- ţii în relaţia de rivalitate monstrat calitatea actului
ecvenţe înzestrării si talentului, al din iad între Dumitru şi Ion; ei de cultură întreprins de
’lecarea eu-lui său poetic. Pornind înţeleg că nu pot scăpa din fiecare dată în acest oraş. © garnituri de bucătărie la comandai popu
; GHE- de la poemul „Destin" — Noua premieră cinemato
inerul). din care cităm „Păstrător grafică a Casei de filme iad decit prin întrajuto Grija pentru calitate, pe laţiei ;
sunt/ de taină/ Taina Ma Trei merită o atenţie spo rare. Dar evenimentele îi care Casa de cultură din
copleşesc. Ion dispare în
Hunedoara o manifestă cu
relui Sîmbure/ însă pot să rită. Nicolae Mărgineanu, viitoarea infernală, iar Du fiecare apariţie în public # diferite bunuri de consum din Semn şi
vă spun/ aceasta a fost care a produs o impresie mitru revine din război cu şi care în actuala ediţie metal;
să-mi fie Ţara/ cu care favorabilă cu „Un om în sufletul mutilat, cu mintea a Festivalului naţional
a d ionul să-ncep a iubi/ solara a- loden" şi „Luchian", recon întunecată de umbra expe
enaclul ventură a lumii/ aceştia au „Cîntarea României" i-a Cei interesaţi se vor adresa la UJECOGP
ilui re- firmă prin acest al trei rienţelor existenţiale oribi adus 12 titluri de laureat
e poe fost să fie oamenii/ cu ca lea film un talent viguros, le. pe ţară I — şi-a pus am
ţi. re să-ncep a mă cunoaşte/ în măsură să se confrunte prenta distinct pe festiva Deva, biroul producţie, telefon 14530, sau di
Izvorul acesta fără somn/ cu obiective majore, cum Fiind prin excelenţă un lul muzicii de cameră, h rect Ia cooperativa din comuna Dobira, tele
nu e inima mea/ ci a Ma este „întoarcerea din iad" 5 film al stărilor, în „întoar cele trei zile de desfăşu
relui Sîmbure" — putem a- baza literară a scenariului cerea din iad" se vorbeş rare a ediţiei a lll-a a fon 126.
firma că poetul are o (semnat tot de Nicolae te puţin (excelente dialo „Toamnei muzicale hune-
structură sufletească mult gurile lui Petre Sălcudea-
pentru Mărgineanu) are calităţi nu). Imaginea (Vlad Pău- dorene“, formaţiile de mu
1983 : apropiată de a poeţilor ar de excepţie puţind deveni zică cultă din. Arad, Deva
cu ce- deleni. în fiecare poem se nescu) este aceea căreia îi
Vîntul simte timbrul cald, frumu un spectacol cinematogra revine rolul comunicării şi oraşul gazdă au dat
oderat, fic de mare forţă drama substanţiale. Interpreţii măsura calităţii în specta ANUNŢ DE FAMILIE
J
1 tem- seţea rostirii, destăinuirea tică. cole de aleasă ţinută ar jTTR'TTn,,
10 km/ voită. Cele două cicluri — Filmul reconstituie o ti Constantin Brânzea, Maria
?empe- „Fluidele privelişti" şi Ploae, Remus Mărgineanu, tistică. Astăzi, la Castelul p u b lic it a t e O Veşnic nemingîiată, fami
fi cu- pologie omenească specia Ana Ciontea, Ion Săsăran, Corvineştilor, începînd de lia mulţumeşte tuturor color
2 gra- „Fluvii paralele" — îşi lă, purtînd amprenta mar la orele 16,30 — reputate care au fost alături la marea
• între continuă calea nesecatei cantă a satului maramure- Vasile Niţulescu, regretata durere pricinuit-, de pierderea
iţii de căutări prin colinele sufle Olimpia Ai’ghir şi toţi cei formaţii orchestrale şi VÎNZARE
>lat şî şan. Destinul protagonişti coruri de cameră din e Vind apartament două ca scumpei lor soţie, mamă şi
tului apăsat de dragoste, lor Dumitru Bogdan, Ion lalţi se comportă splendid. Cluj-Napoca şi Constanţa. mere, gaze. Deva, Horea, bloc bunică ILEANA SÎRUn, ii»
de fluidele privelişti. A- Roşu, Veronica şi Catarina AL. COVACI 5, telefon 15200. (3147) vfrstă de 53 ani. (314(1)
