Page 81 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 81
Vizita oficială de prietenie
PROtgTAflî DIN TOATE TĂftflg. UNIŢI-VĂI
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Io Republica Cipru
Î M M U S M U L LA N IC O SIA ÎN C EPER EA C O N VO R BIR ILO R O FIC IA LE
SO SIR EA
Luni, 24 octombrie, la
vingerea că actualul dia
Nicosia, 24 octombrie Nicosia au început convor activitate, precum şi con
birile oficiale între pre
log la nivel înalt se va sol
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAW HUiyfDO/VRA At P.C 1983. Zi de o deosebită şedintele Republicii Socia da, asemeni celui desfăşu
semnificaţie în cronica re
S I A L C O N S I L I U L U I P m U L A R J U D E Ţ E A N laţiilor tradiţionale de prie liste România, tovarăşul rat în vara anului 1979 ia
Nicolae Ceauşescu, şi pre
tenie şi colaborare dintre şedintele Republicii Cipru, Bucureşti, cu rezultate din
România şi Cipru. A înce Spyros Kyprianou. tre cele mai fructuoase,
put vizita oficială de prie contribuind la dezvoltarea
Anul XXXV, nr. 8 072 MARTI, 25 OCTOMBRIE 1983 J 4 pagini — 50 bani tenie pe care tovarăşul La convorbiri participă ; continuă a relaţiilor ro-
Nicolae Ceauşescu, împreu tovarăşa Elena Ceauşescu, mâno-cipriote în domeniile
prim viceprim-ministru al
nă cu tovarăşa Elena guvernului, persoane ofi economic, tehnîco-ştiinţlfie
Sesiunea Consiliului popular judeţean Ceauşescu o efectuează în ciale române şi cipriote. şi cultural, cît şi a conlu
această ţară, la invitaţia
crării pe plan internaţio
preşedintelui Republicii Ci Preşedinţii României şi
Ciprului şi-au manifestat nal, în interesul reciproc
Ieri, la Deva, şi-a desfă mai buna folosire a bazei populare cît şi din partea pru, Spyros Kyprianou şi deplina satisfacţie faţă de al celor două popoare, at
şurat lucrările cea de-a 14-a materiale proprii sînt pentru consiliilor oamenilor muncii a doamnei Mimi Kypria cauzei păcii, securităţii şl
sesiune a celei de a 8-a le toate unităţile economice a- din unităţile economiei locale nou. rezultatele conlucrării din cooperării în regiunea
gislaturi a Consiliului Popu tribute majore desprinse din au existat preocupări pentru tre ţările noastre în cele ■
lar Judeţean. obiectivul fundamental al ac ridicarea întregii activităţi la (Continuare în pag. a 4-a) mal diferite domenii de (Continuare în pag. a 4-a)
La lucrările sesiunii au tualului cincinal — ridicarea o calitate nouă, superioară,
participat deputaţii Consiliu întregii activităţi pe o treap pentru sporirea eficienţei e-
lui Popular Judeţean, depu tă calitativ superioară. Unită conomice prin mai buna gos-
taţi ai Marii Adunări Naţio ţile economiei locale, parte podărire a mijloacelor ma
nale care au circumscripţii integrantă a întregii econo teriale şi băneşti de care încheierea vizitei oficiale de prietenie
electorale în judeţul Hune mii a judeţului, au în aceas dispun.
doara, activişti de partid, tă direcţie o contribuţie în Atît în materialul prezen
conducători ai unor unităţi semnată. tat cit şi în dezbaterile pe a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
economice, organizaţii de Raportul prezentat sesiunii marginea problemelor aflate
masă şi obşteşti, cadre cu a scos în evidenţă că, prin pe ordinea, de zi, la care au
munci de răspundere în in aplicarea măsurilor stabilite participat tovarăşii: Gheor-
dustrie, agricultură, aprovi de Comitetul Executiv al Con ghe Vasiu, Viorel Răceanu, în Republica Democratică Sudan
zionarea populaţiei, din apa siliului Popular Judeţean, pe Petru Barna, Ileana Bărţan,
ratul Consiliului Popular Ju 9 luni din acest an, produc Lazăr Filip, Nicolae Pîrvu,
deţean şi al organelor locale tivitatea muncii în construc Nicolae Hanciu, Victor Za- SEM N AR EA D O C U M EN TELO R O FIC IALE PLEC AR EA
de specialitate, ziarişti. ţii montaj, calculată pe baza harco, s-a scos în evidenţă
Sesiunea a adoptat urmă producţiei nete, a fost reali faptul că realizările obţinute Luni, 24 octombrie, la eutiv al C.C. al P.C.R., prim D IN KH AR TU M
toarea ordine de zi : zată în proporţie de 112,2 la demonstrează posibilităţile de Palatul Poporului din viceprim-ministru al gu Vizita oficială de prie
— Analiza activităţii des sută, iar în industrie — în care dispunem pentru reali Khartum, a avut loc cere vernului, persoane oficiale tenie în Republica Demo
făşurate de consiliile popu proporţie de 102,9 la sută. La zarea integrală a sarcinilor monia oficială a semnării române şi sudaneze. cratică Sudan 9 tovarăşu
lare şi consiliile oamenilor costurile de producţie plani de plan. de către tovarăşul Nicolae După semnare, cei -doi lui Nicolae Ceauşeşcu, se
muncii din unităţile econo ficate, Grupul întreprinderilor Cu toate acestea - s-a' Ceauşescu, secretar general şefi de stat îşi strîng ma cretar general al Partidului
miei locale pentru creşterea de Gospodărie Comunală şi subliniat în dezbateri — exis al Partidului Comunist nile cu căldură, se îmbră Comunist Român, preşedin
Român, preşedintele Repu ţişează. Se rostesc scurte
productivităţii muncii, redu Locativă a obtinut o reduce tă încă însemnate rezerve în blicii Socialiste România, tele Republicii Socialiste
cerea costurilor de producţie, re de 2,20 lei la 1000 lei economia locală pentru creş alocuţiuni. România, şi a tovarăşei
introducerea unui regim se producţie şi prestaţie, între şi Gaafar Mohamed Ni- După încheierea solem Elena Ceauşescu, efectuată
ver de economii, folosirea cu prinderea Judeţeană de terea productivităţii muncii şi meiri, preşedintele Uniunii nităţii semnării Declaraţiei la invitaţia preşedintelui
spirit gospodăresc a bazei Transport Local — de 47,20 realizarea de economii. Fap Socialiste Sudaneze, pre comune, p r e ş e d i n t e l e Uniunii .Socialiste Sudane
materiale; lei, iar întreprinderea Jude tul că într-o serie de subuni şedintele Republicii Demo Nicolae Ceauşescu şi tova ze, preşedintele Republicii
- Raport privind activitatea ţeană Industrială de Produc tăţi ale Trustului de Construc cratice Sudan, a Declara răşa Elena Ceauşescu s-âu
ţiei comune româno-suda- întreţinut, într-o .atmosferă Democratice Sudan, Gaafar
desfăşurată de comisia per ţie Mică şi Prestări Servicii ţii ca şi ale industriei mici neze. caldă, prietenească, cu pre Mohamed Nimeiri, şi a
manentă pentru probleme de — de 1 leu. nu s-a realizat indicatorul de Au luat parte tovarăşa
învăţămînt, cultură, sănătate, Realizarea unui spor de productivitatea muncii, îşi are Elena Ceauşescu, membru şedintele Gaafar Mohamed doamnei Buthayna Nimeiri,
Nimeiri şi doamna Bu-
sport, muncă şi ocrotiri socia productivitate de 6 la sută explicaţia în aprovizionarea al Comitetului Politic Exe-
le în anul 1982 şi semestru! faţă de aceeaşi perioadă a necorespunzătoare şi utiliza thayna Nimeiri. (Continuare în pag o 4-a)
I al anului 1983. anului trecut în industria e- rea incompletă a timpului de
- Raport privind activitatea conomiei locale şi de 17,9 la lucru, în slaba organizare a
de soluţionare a propuneri sută în construcţii montaj au producţiei şi a' muncii. IN ZIARUL DE AZI Ziua Armatei
lor, sesizărilor, reclamaţiilor, determinat realizarea - unor Depăşirea în cadrul Trus
cererilor oamenilor muncii în însemnate cantităţi de pro tului de Construcţii a costu
semestrul I al anului 1983; duse fizice peste plan, pro rilor de producţie planificate e Adunări ale oameni Republicii Socialiste
— Program de. măsuri pen ducţia şi prestaţiile de servi exprimă faptul că nu se fac lor muncii pentru
tru aprovizionarea populaţiei cii în gospodăria comunală încă eforturile necesare pen dezarmare şi pace
pe perioada toamnă—iarnă au fost depăşite cu 26 mi tru mecanizarea unor lucrări » Campania agricolă de România
1983-1984. lioane lei, iar la construcţii- şi pentru mai buna gospo toamnă
Creşterea în ritm rapid a montaj cu 20,4 milioane lei. dărire a materialelor. • Sport Angajat cu însufleţire în pârarea independenţei, for
productivităţii muncii, redu Sînt rezultate care atestă • Carnet cultural înfăptuirea istoricelor hotă- marea statului naţional uni
cerea costurilor de producţie, că atît din partea consiliilor (Continuare în pag. o 2-a) • riri ale Congresului al Xll-lea tar şi apărarea suveranităţii
şi Conferinţei Naţionale ale naţionale".
Partidului Comunist Român, Făurită şi condusă de
poporul nostru sărbătoreşte
Eforturi susţinute pentru creşterea ritmurilor de execuţie şi astăzi, 25 octombrie, Ziua partid, armata României so
este
purtătoarea
cialiste
Armatei Republicii Socialis unor străvechi virtuţi ostă
apropierea datei de punere în funcţiune te România. Devenită tradi şeşti, izvorîte dintr-o adîncă
ţională,
dragoste de ţară, care s-au
această sărbătoare
constituie o expresie a înal transmis, ca o flacără vie,
O dată cu atacarea lucră principalele zone de lucru, dustrială realizările sînt şi dotaţi cu utilaje (excava tei preţuiri de care se bucu- . din generaţie în generaţie.
rilor din aval, s-a declan asigurării utilajelor, mate mai consistente. Indicato toare, autobasculante) la
şat, practic, a doua etapă rialelor şi combustibililor rul producţiei globale a nivelul sarcinilor. Probleme
în construcţia salbei de necesari, practic a punerii fost îndeplinit în propor am avut şi mai avem cu 25 O C T O M B R I E
hidrocentrale de pe Rîu „pc picioare" şi organiză ţie de 140,1 la sută, cel al forţa de muncă, îndeosebi
Maro. La această dată, pc rii temeinice a întregii producţiei marfă în pro calificată, cum sînt dul ră armata ţării din partea O nouă strălucire au căpătat
frontul' din aval se lu activităţi. Şi aceasta, bine cent de 150,5 la sută şi gheri, fierari-betonişti ş.a. partidului, a întregii naţiuni, aceste virtuţi pe baricadele
crează la mai multe o- înţeles, în condiţiile con producţia netă industrială însă acum stăm mai bine un omagiu adus ostaşilor revoluţiei din august 1944 şi
biective, aflate în stadii tinuării, chiar a intensifi- a fost cu 3,1 la sută cu utilajele şi ritmurile de români pentru contribuţia lor în marile bătălii duse pe
diferite de execuţie. Ingi lucru au început să creas la victoria revoluţiei de eli frontul antihitlerist.
nerul Nicolae Pantea, di că, urmînd ca din luna berare socială şi naţională, Este un mare merit al
rectorul Grupului de Şan RÎU MARE-RETEZAT noiembrie ele să fie dubla antifascistă şi antiimperia- eroicei noastre armate că
tiere Rîu Mare Retezat — te la terasamente. listă, din august 1944, la a inţeles răspunderea ce-i
Aval, ne furnizează primele — Concret, în ce stadiu eliberarea întregului terito revenea în acele clipe in
amănunte în legătură cu Eifcm şi calitate în realizarea se află în acest moment riu al patriei de sub ocu faţa patriei şi poporului şi,
situaţia la zi a realizării lucrările la centralele din paţia hitleristă şi horthystă şi la chemarea Partidului Co
planului pe ansamblul I N V E S T I Ţ I I L O R aval ? la înfrîngerea Germaniei na munist Român, a întors, în
grupului de şantiere, sta — La Ostrovu Mic ne ziste. întregime, armele împotriva
diile fizice la obiectivele aflăm cu betonările la in Germaniei hitleriste, luptînd,
aflate în lucru, cît şi des frastructura centralei e- Totodată, această zi prile apoi, alături de glorioasele
pre modul în care se ac cării, muncii la obiective peste cea planificată. lectrice, urmînd ca pînă la juieşte evocarea tradiţiilor armate sovietice, pentru eli
ţionează în continuare în le începute anterior şi a — N-aţi pomenit nimic sfîrşltul anului s-o predăm •seculare ale ostaşilor români
atacării altor lucrări. Ca de indicatorii fizici. Care care, de-a lungul zbuciuma berarea deplină a pămîntu-
vederea amplificării ritmu complet închisă pentru tei istorii a poporului nos lui patriei, pînă la termi
rilor de execuţie, recupe urmare a eforturilor depu este situaţia lor ? montaj. Tot pînă în de tru, s-au acoperit cu glorie narea victorioasă a războiu
rarea unor rămîneri în se de colectivele noastre — Deşi în perioada a- cembrie vom termina şi lui în Europa.
am reuşit să încheiem cele mintită s-au realizat peste terasamentele grosiere la în lupta pentru apărarea
urmă şi punerea în func nouă luni ale anului cu fiinţei naţionale, a gliei însufleţite de cauza dreap
ţiune a centralelor hidro depăşiri la principalii indi 410 000 mc excavaţii, cele două diguri. La Păcli- strămoşeşti, pentru libertate, tă a războiului dus împotriva
electrice din aval în timp catori economici. Pro 955 250 mc umpluturi şi şa sînt foarte avansate neatîrnare şi demnitatea pa fascismului, trupele române
cît mai scurt. ducţia globală a fost rea s-au turnat aproape 40 000 lucrările de organizare de triei. „Istoria armatei noastre s-au acoperit de glorie în
mc betoane, totuşi sîntem şantier. De asemenea, aici
— în cele şase luni, cîte lizată în proporţie de 103,1 rămaşi în urmă faţă de s-au atacat lucrările de - arăta secretarul general al aceste lupte, fiind citate prin
au trecut de la consti la sută, cea netă în pro stadiile planificate atît la bază la digul sting, au în Partidului Comunist Român, ordine de zi ale Ministerului
tuirea grupului nostru, porţie de 115,5 la sută, Ostrovu Mic, cît şi la cele ceput terasamentele şi preşedintele Republicii Socia de Război al României şi ale
ne-am concentrat efortu iar productivitatea muncii lalte centrale hidroelectri etanşările cu geibeton în liste România, comandantul Comandamentului Suprem
rile în direcţia organizării planificată la producţia ce din aval aflate în lu profunzime, iar la uzină au suprem al forţelor armate, Sovietic, prin numeroase co
şantierelor, a recrutării netă a fost depăşită cu cru. Rămînerea în urmă început excavaţiile în ba- tovarăşul Nicolae Ceauşescu municate de război sovieti
personalului muncitor, a- unu la sută. Beneficiile se datorează în primul — este legată nemijlocit de ce. Peste 300 000 de ostaşi
sigurării locuinţelor şi a planificate au fost depăşite rînd intrării cu cîteva luni MIRCEA LEPĂDATU întreaga istorie şi luptă a Colonel GHEORGHE TICHIE
tuturor obiectivelor social- cu un milion de lei. La mai tîrziu în teren, dar şi poporului român împotriva
economice necesare în activitatea de producţie in- faptului că nu am fost (Continuare in pag. a 2-a) dominaţiei străine, pentru a- (Continuare in pag. a 3-aJ