Page 82 - Drumul_socialismului_1983_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 072 •

ROMÂNIA* CEAUŞESCU «PACE! ; m Bs m
iili
■ II! AGRICOLA DE TOAMNA
L E 1
Ne ridicăm cu hotărîre glasul împotriva Duminică — zi de intense strădanii -
11.00 Tel* *
11.05 becca" i
Rornan
politicii de forţă şi război! pentru încheierea lucrărilor pe ogoare 12.00 Episoilul
Publicita
12,10 România
Peste 350 de cetăţeni ai tec şi dictat, iar pe de speranţelor în viitorul paş­ Cooperatorii, mecanizato­ preşedintele C.A.P. din fi grăbită, întrucît în 12,35 Desene
vestiri <
comunei Sîntămăria Orlea altă parte tendinţa politi­ nic al oamenilor, spunînd rii şi specialiştii, toţi lucră­ Aurel ^Vlaicu. unităţile din zonă e- vertle“
-
se adunaseră în incinta cii de destindere, d’e in­ un NU hotărît înarmărilor torii din agricultură sînt xistă o cantitate de circa 13.00 închideri
şcolii generale din locali­ dependenţă, securitate şi nucleare, planurilor nesă­ puternic angrenaţi în fi­ — Astăzi — ne spune in­ 1 500 tone îngrăşăminte na­ 10.00 lui Telex
tate pentru a-şi alătura pace, promovată consec­ buite de a arunca omenirea nalizarea campaniei agri­ terlocutorul — acţionăm în turale, din care s-au admi­ 10.05 Festival!
răspicat cuvîntul glasu­ vent şi de ţara noastră. în prăpastia războiului I cole de toamnă. Un exem­ două direcţii şi anume: re­ „Cîntarc
coltarea, transportul şi de­
lui întregului nostru po­ Sînt în pericol viaţa ome­ O emoţionantă chemare plu edificator în acest sens- pozitarea sfeclei furajere şi nistrat, pînă duminică sca­ 1G,25 Clubul
ra, doar 250 tone.
17.00
Amfiteat
-
-
por pentru dezarmare şi nirii, civilizaţia realizată la pace, la apărarea a ceea îl constituie modul cum 17,45 Publicitr
Lucrarea cea mai impor­
efectuarea arăturilor adînci
pace, pentru apărarea de milenii. De aceea, se ce poporul nostru a creat, s-a muncit duminică, 23 oc­ de toamnă. Celelalte lucrări tantă a acestei perioade 17,50 1001 de
dreptului fundamental al impune ca, alături de toţi sub conducerea partidului, tombrie a.c.„ în Consiliul este efectuarea arăturilor 18.00 lui Inchider
oamenilor la viaţă şi li­ cetăţenii ţării, să ne ridi­ a rostit eleva Lacrima Unic Agroindustrial Gcoa- de pe ogoare — transpor­ 20.00 Telcjun:
nişte. căm glasul şi să spunem Radu, care a spus, între giu. tul şi depozitarea finului şi adînci de toamnă. Stăm de 20.30 lor) Ostaşi p
a cocenilor — le-am înche­
Deschizând adunarea, NU hotărît politicii de în­ altele : „Avem oraşe înflo­ vorbă pe această temă cu rii. Inr
Un prim aspect al efor­
primarul comunei, Emilia cordare, de forţă şi război!". ritoare, moderne, cu bu­ turilor de duminică îl con­ iat. Ioan Rob, inginerul şef al spectaco
— Cum se desfăşoară lu­
Voicu, a spus : „Mesajul Inscriindu-se in acelaşi levarde mari, cu blocuri stituie mobilizarea puterni­ crările la care faceţi refe­ Consiliului Unic Agroindus­ ganizat c
trial Geoagiu, care ne spu­
bâtoririi
de pace românesc dă ex­ glas, Felicia îlincescu, pre­ impunătoare şi curate. că la transportul spre tei Rcpi
presie remarcabilă voinţei şedinta comitetului comu­ Avem universităţi, în care punctele de preluare a ul­ rire ? ne : te Romi
şi aspiraţiilor nutrite din- nal al femeilor, a arătat: tinerii învaţă tainele lumii. timelor cantităţi de sfeclă — în lumina indicaţiilor 21,15 Videotci
nală (c<
totdeauna de poporul nos­ Singurul lucru de care mai de zahăr. La nivel de ju­ Comandamentului judeţean 21,40 Telefilm
tru, fiind indisolubil legat avem nevoie acum este deţ, acestei activităţi i-a C.U.A.S.C. Geoagiu pentru coordonarea activi­ (parţial
de structura loială, priete­ Adunări ale pacea, cerînd ca porumbe­ fost afectată, conform gra­ tăţii din agricultură am noii Pe
nească şi onestă a naţiu­ lul alb să fie lăsat să ficului întocmit, o capaci­ organizat patru formaţii de cincmat
trai
nii noastre. Această struc­ oamenilor muncii zboare în voie, liber, nea­ tate de 3 409 tone, din ca­ — Bine. La recoltatul şi tractoare. Toate formaţiile 22.30 Telejuri
tură este exprimată şi in pentru dezarmare meninţat de forţele negre re căa mai mare aparţine transportul sfeclei au venit sînt conduse de specialişti lor).
creaţia orală, în proverbe­ şi pace ale răului". astăzi 50 de cooperatori cu de la S.M.A. şi de la consi­
le şi zicătorile noastre într-un entuziasm una­ întreprinderii de Trans­ atelajele lor, iar pînă di- liul unic agroindustrial,
populare : „Pacea e rîvna nim, participanţii la adu­ porturi Auto Hunedoara. seară vom avea aduse în iar programul lor de lucru RAD
celor înţelepţi, iar vrajba „Nu sîntem decît un strop nare au adoptat textul unei Autobaza din Orăştie a baza furajeră circa 300 to­ este de la orele 7 la 20,30,
— a celor nebuni", „Cine într-un ocean, dar sperăm telegrame a d r e s a t e I.T.A., de pildă, a pus la ne. La arat se lucrează în cu o pauză mică la prînz.
cunoaşte ce dar aduce ca glasurile noastre să se t o v a r ă ş u l u i NICOLAE dispoziţia cooperativelor tarlaua de lîngă calea fe­ Alimentarea cu combusti­ BUCUREŞ3
pacea cu nimeni nu se unească într-un tot unitar CEAUŞESCU în care se agricole de producţie din rată, iar printre cei mai bil a tractoarelor se face dioprogramul
sfădeşte". pe această zbuciumată spune: „Locuitorii comu­ Geoagiu, Aurel Vlaicu şi harnici mecanizatori se nu­ ia faţa locului, iar defec­ La ordinea
cultură; 7,C
Sîntem mîndri de a avea TERRA, să fim auzite şi nei Sîntămăria Orlea se Pişchinţi un număr de 14 mără Ioan Ciolan, Iosif Ro- ţiunile ce se ivesc sînt re­ 7.30 La pan
în fruntea ţării pe tova­ înţelese că vrem să ne alătură cu toată convin­ mijloace auto pentru trans­ moşan, Doru Cibian şi zolvate operativ, de atelie­ al muncii; 8
răşul Nlcolae Ceauşescu, creştem copiii în pace, în gerea Apelului F.D.U.S., portul sfeclei de zahăr. Du­ Gheorghe Suciu. rele mobile cu care este sei ; 8,10 Cu
luptător neobosit pentru linişte, iar de pe feţele iniţiativelor şi acţiunilor minică, Cooperativa Agri­ Recoltarea sfeclei furaje­ dotată fiecare formaţie. lor ; 9,00 Bi
9.05 Râsnum
pace, pentru realizarea unui tuturor să dispară încrîn- dumneavoastră pentru pace colă de Producţie din Au­ re este în desfăşurare şi la rilor;
climat de destindere, înţe­ cenarea şi crisparea. Nici şi dezarmare, pentru instau­ rel Vlaicu a încheiat lu­ C.A.P. Geoagiu, Cigmău şi — Ce suprafaţă trebuie 10,20 I
legere şi largă colaborare o raţiune nu poate să rarea în lume a clima­ crarea. în ziua aceea s-a Romoşel. în aceste unităţi ogorîtă în această toamnă rile pe
' între toate naţiunile lumii. justifice adoptarea de noi tului de înţelegere, securi­ transportat sfeclă şi de la lucrarea trebuie accelerată, şi cît s-a realizat pînă a- riţa ; 11,00 Microlo
11.05
Iniţiativele şi demersurile programe de dezvoltare a tate şi largă cooperare în­ C.A.P. Geoagiu, dar acţiu­ vremea frumoasă din aces­ cum ? 11,35 Publici!
sale în sprijinul dezarmă­ armelor şi rachetelor nu­ tre toate naţiunile lumii, nea nu s-a încheiat de­ te zile permiţînd o puter­ — Trebuie să arăm 1 640 tin de ştiri
rii se bucură de larg ră­ cleare, nici o minte sănă­ în acelaşi timp, ne anga­ oarece I.T.S.A.I.A. Hune­ nică mobilizare de forţe u- ha, iar pînă duminică sea­ spiritul legii
moara folcli
sunet internaţional, ceea toasă nu poate să justifice jăm să depunem toate doara nu şi-a onorat an­ mane şi atelaje. ra am ogorît 360 ha. Pînă la 1 la 3 ; 1
ce înseamnă că toate po­ izbucnirea unui război, eforturile pentru transpu­ gajamentele asumate în ce S-a acţionat şi în direc­ la 1 noiembrie vom încheia rioşilor ; 1
poarele doresc să trăiască care ar transforma plane­ nerea neabătută în viaţă priveşte asigurarea capaci­ ţia fertilizării terenului cu lucrarea. ştiri ; 10,05 '
cont!
clorul
în pace şi securitate". ta într-o pulbere". a sarcinilor ce ne revin tăţii de transport. îngrăşăminte naturale. Şi Sfatul me
La rlndul său, pensio­ Preşedintele consiliului din istoricele hotărîri ale Discutăm cu Aurel Mariş, această activitate poate TRAIAN BONDOR Românie,
— prograr
narul Aurel Petrinca a re­ comunal al organizaţiei pio­ Congresului al XH-lea şi 10.30 Radiog
levat : „în lumea de azi nierilor, Octavia Igna, a Conferinţei Naţionale ale că ; 17,0*; B
vedem că se dezvoltă două subliniat: „Ne exprimăm partidului, pentru înflorirea 17.05 Radioi
tendinţe opuse — tendinţa adeziunea noastră totală la continuă a patriei noastre 1 Audienţa ra
serii;
18,30
politicii de forţă, de ames­ Apelul F.D.U.S., apel al socialiste". mare, pentr
zică, ştiri,
Radiojurnal
Din milioana de piepturi tinsre: pămîntului
Cîntec Ştiri; 21,05 1
22,00 Radioj
NU războiului! DA păcii! pentru pace într-o oră;
muzicale; 2
Născută şi crescută in exemplul strălucit al secre­ stop muzic:
anii socialismului, tinăra tarului general al partidului, M-am aşternut cîntînd
generaţie cunoaşte ororile preşedintele României, tova­ Prin munţi şi pe cîmpie,
războiului doar din cărţi, răşul Nicolae Ceauşescu. Şi-n drumurile mele
filme şi din mărturisirile pă­ De aceea, in numele celor Prin lanuri am trecut.
rinţilor. Dar tinăra genera­ peste 700 de tineri din 'în­ La universul păcii
ţie ştie că astăzi pămintul treprinderea noastră doresc Cu gînd de bucurie, DEVA ;
geme sub povara grea a să-mi exprim şi pe această Ceasornicele vremii (Patria); C
stocurilor de bombe şi ra­ cale profunda adeziune la Cu dragoste le-ascult. rândunică (
chete, care ameninţă planeta înflăcăratele apeluri, la DOARA; Mi
tilor (Mod
cu un război nimicitor - noile şi strălucitele demersuri Lumina blinda cadă, petrolul şi
războiul atomic. Şi noi, ti­ in favoarea păcii, întreprin­ Cu foşnet de poeme căra); P
(Siderurgist
nerii de la Întreprinderea se de tovarăşul Nicolae Pe aripile noastre Chaplin (
minieră Aninoasa, sintem Ceauşescu. Deschise către soare. şarpe <Con
pe deplin conştienţi că abe­ Cerem răspicat oprirea Ca o supremă jerbă . Eforturi susţinute pentru creşterea TROŞANI;
ranta cursă a 'înarmărilor, amplasării de noi rachete Cu mii de diademe, nirea); It
(7 Noiembri
care deturnează fonduri nucleare in Europa, retrage­ Explozia florală Bani grei <
uriaşe de la scopuri uma­ rea şi distrugerea celor Cu un izvor de pace, ritmurilor de execuţie CAN: Fata
niste, generează incertitudini existente. Sîntem prea mulţi Pămintul să-nconjoare. I.U.M. Petroşani. Lăcătu­ (Urmare din pag. 1) care constructorii de la (Luceafărul
zita de d
pentru viitoarele noastre îm­ pe continentul nostru, pe şii Andrei Foluvcghi şi Ti- Şantierul I — aval sînt pre­ rul); ANII
pliniri. celelalte continente ale lumii, înmiresmată, TERRA, beriu Popa montează tro- tardou. La Ostrovu Mare gătiţi să acţioneze în vărgat (Mi
Asemenea mie şi tovară­ pentru ca glasul nostru să nu Cu flori de tei se spală, iiile de siguranţă ale com­ sînt atacate lucrările la anotimpul rece. RICANI :
(Retezatul)
şilor mei de muncă, întregul se audă. Să răsune din mi­ Să nu lăsăm ca monştrii binelor miniere. tc-rasamente, pe care le La infrastructura bara­ rete pentru
detaşament al tinerilor din lioanele de piepturi: „NU Să dea pe ea năvală. vom intensifica în acest jului deversor munceau ua roşie);
patria noastră se află an­ războiului! DA păcii !". trimestru. Tot acum pre­ dugherii din formaţia con­ ciul (Patria
grenaţi plenar în acţiunile DA VID RUSU conizăm începerea organi­ dusă de Gheorghe Com­ mă care
GEOAGIU-)
pentru apărarea păcii, a vie­ NICUŞOR REBEGEA, maistru mecanic zării de şantier la Haţeg — pot, echipă puternică, com­aur (Cat
ţii pe pămint, urmind cu fi­ secretarul Comitetului U.T.C. I.M.C. Bircea Orlea. pusă din oameni cu expe­ HAŢEG :
rească mîndrie patriotică de la I. M. Aninoasa — Aminteaţi că duceţi rienţă pe şantierele hi­ viaţa lui O
BRAZI : Al
lipsă de muncitori califi­ droenergetice. La centrală, Fala cu
caţi. Ce măsuri aţi luat? fierari-betoniştii conduşi de cultură); S
(Mureşul);
Sesiunea Consiliului popular judeţean tăm din zonă şi din ţară, Aurel Burlacu le făceau te la primi
— Am căutat să-i recru­
concurenţă. De fapt — a-
na).
să le asigurăm condiţii flăm de la inginerul Ilie
(Urmare din pag. 1) narea în regim optim a uti­ tru nominalizarea producţiei, Cei care au luat cuvîntul optime de cazare. Dar, Bota, şeful şantierului —
lajelor şi instalaţiilor. asigurarea desfacerii ei, în cadrul sesiunii au făcut este adevărat, nu-i prea toţi cei de la centrală în­
In dezbateri au fost sub­ pentru buna aprovizionare referiri şi cu privire la acti­ găsim. Atunci am organi­ cercau să profite din plin IVBI
Depăşirea în activitatea BBftMwWSaat
I.J.P.I.M.P.S. a cheltuielilor liniate şi alte neajunsuri ce tehnico-materială, pentru vitatea comisiei permanente zat cursuri de calificare de timpul bun de lucru,
materiale cu 2,50 lei la 1 000 se manifestă în economia lo­ pregătirea şi lansarea inves­ pentru probleme de învăţă- pentru meseriile de electri­ pentru a avansa cît mai Timpul
lei producţie se datorează o- cală. pentru înlăturarea a- tiţiilor planificate. mînt, cultură, sănătate, sport, cieni, dulgheri, fîerari- mult cu lucrările şi a azi, 25 octo
rientării producţiei către pro­ cestora' - s-a afirmat — este întărirea ordinii şi discipli­ muncă şi ocrotiri sociale, la betonişti, mecanici, zidari, preda centrala la montaj, mea va fi :
duse mari consumatoare de necesară sporirea răspunde­ nei în scopul realizării ritmi­ sudori, buldozerişti, labo­ aşa cum s-au angajat, rul mol m
rii consiliilor populare pen­ ce a producţiei fizice, a ex­ celelalte puncte aflate pe ranţi etc., în care am cu­ pînă la finele anului. „în va sufla i
materiale energointensive, în tru conducerea activităţii din portului şi investiţiilor, în ordinea de zi, prins, deocamdată, peste acest scop — subliniază tensificări
special de metal, ca şi ne- teritoriu. Consiliile oamenilor condiţiile menţinerii unui re­ în problemele analizate, 250 de oameni. Dintre a- interlocutorul — am luat 45—55 km/
est. Tempe
folosirii unor utilaje achizi­ muncii din unităţile econo­ gim sever de economisire a sesiunea a adoptat măsuri ceştia 175 de lucrători au măsuri de încălzire a in­ vor fi cuj
ţionate, pentru care se plă­ miei locale trebuie să acţio­ materialelor, combustibililor corespunzătoare. şi absolvit cursurile. cintei de betonare la cen­ nus 3 şi i
tesc amortismente mari. neze mai decis pentru ca şi energiei, de folosire în Cum centrala hidroelec­ trală (cu ajutorul a două cele rnaxin
grade. Din
în încheierea lucrărilor se­
Activitatea de gospodărie din fiecare produs realizat, cantităţi sporite a materiilor siunii a luat cuvîntul tova­ trică de la Ostrovu Mic locomotive cu abur), pen­ brumă locf
comunală şi locativă înre­ din fiecare activitate pe şi materialelor refolosibile, are termenul cel mai a- tru a continua betonărlle La munt
gistrează în perioada anali­ care o dezvoltă să obţină a cît mai multor materiale răşul Radu Bălan, prim-se- propiat de punere în func­ şi în anotimpul rece. De frumoasă,
mult senin
zată depăşiri de costuri la maximum de eficienţă. locale - au subliniat parti­ cretar al Comitetului Jude­ ţiune, ne-am deplasat la asemenea sînt în curs de fia tare şi
consumul de combustibil şi Crearea condiţiilor fiece- cipanţii la dezbateri - sînt ţean Hunedoara al P.C.R., principalele puncte de lu­ amenajare drumurile teh­ tensificări
energie, ceea ce demon­ sare realizării sarcinilor de şi în cadrul economiei loca­ preşedintele Comitetului E- cru din zonă pentru a nologice din incinta şan­ oră din st
log de sei
strează că nu s-au luat mă­ plan pe anul 1984 impune le sarcini de stringentă ac­ xecutiv al Consiliului Popu­ vedea exact stadiul exe­ tierului, pentru a nu avea cenco).
suri eficiente pentru funcţio­ concentrarea eforturilor pen­ tualitate. lar Judeţean. cuţiei, cît şi modul în probleme la iarnă".