Page 83 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 83
MARŢI, 25 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3
Ziua Armatei SPORT
'IZIUNE
Republicii Socialiste România
'H
)ileton : „Rc- (Urmare d u . pag. 1) române în rîndul naţiunilor în pas cu adîncile prefa Mult succes reprezentativelor gimnasticii româneşti!
olor) ceri revoluţionare din viaţa
1 lumii. într-o perioadă scur
români au fost decoraţi cu tă, România a parcurs mai societăţii, armata Republicii Incepind de ieri după- , podium şi tinerele gimnaste europene de junioare şi se
pitorească ordine şi medalii româneşti, multe etape istorice, a cu Socialiste România - parte amiază, timp de şapte zile, ce sînt pregătite aici, la nioare. Le dorim ca la sfîr-
îiraate: „Po- sovietice, cehoslovace şi un noscut o puternică dezvol Integrantă a poporului, brar atenţia iubitorilor gimnasti noi, la centrul olimpic din şitul acestor întreceri, care
n Pădurea
gare, ca o recunoaştere a tare economico-socială şi a ţul său înarmat — a cunos cii din Întreaga lume se Deva. Aşteptăm cu mare e- se anunţă extrem de dir-
programu- eroismului şi spiritului lor trecut la făurirea societăţii cut în anii socialismului află concentrată asupra în mofie rezultatele Lavinlei ze, piepturile lor să fie îm
de sacrificiu. socialiste multilateral dezvol transformări radicale, mutaţii trecerilor găzduite de Sala Agache, Ecaterinei Szabo, podobite de medalii din-
. Cu prilejul sărbătoririi Zi tate. calitative în ansamblul struc sporturilor de la Nepstadlon tr-un metal cît mai strălu
naţlonal
României" lei Armatei Republicii Socia In acest grandios proces turilor eî, în fizionomia sa, din Budapesta, locul de citor.
ieretului , liste România, evocînd eve în funcţiile ce-i revin în ca desfăşurare a Campionatu Ieri, Ia Budapesta, Echipa masculină a In
i studenţesc revoluţionar, un moment is
nimentele petrecute acum 39 toric, cu profunde semnifi drul societăţii socialiste ro lui mondial de gimnastică a început trat în focul întrecerii încă
sri da ani, poporul român aduce caţii îl reprezintă Congresul mâneşti. Ea se înfăţişează ediţiile a 22-a, pentru bă de Ieri, miercuri urmînd să
programu- un cald omagiu comuniş al IX-lea al Partidului Comu- ca o forţă armată puternică, ieţi şl a 13-a, pentru fete. Campionatul fie desemnată echipa cam
tilor, luptătorilor din rezis România este prezentă atit mondial pioană mondială, vineri -
(parţial co- modernă, viguroasă, temei
tenţa antifascistă, ostaşilor şi nic instruită şi călită sub în concursul masculin, cit şi de gimnastică campionul mondial abso
idului şi ţâ- ofiţerilor armatei române, în cel feminin, cu tot ce lut, iar duminică vom afla
istrare din muncitorilor, ţăranilor, inte 25 OCTOMBRIE raport politico-moral, cu un are mai bun la această oră numele campionilor pe a-
festiv or- înalt nivel de organizare, Cristinel Grigoraş, Mirelei
prilejul săr- lectualilor, tineretului, care dotată, cu armament şi mij gimnastica românească, cu parate. Astăzi intră in con
îilei Arma- au luptat şi s-au jertfit pen sportivi capabili de a oferi Barbălată, Laurei Cutina, curs şi fetele, cu exerciţiile
icii Soeialis- tru libertate, independenţă nist Român, cînd în fruntea loace de luptă moderne, mari satisfacţii tuturor celor Simonei şi Cameliei Ren- impuse, Iar joi, după „liber-
a partidului a fost ales tova produse într-o măsură tot ciu, „fluturaşii" aflaţi de
internaţio- şi demnitatea României. Po mai mare de industria ro care, de mulţi ani, sînt ală alese“ vom afla echipa
•) porul român poartă o vie re răşul Nicolae Ceauşescu, turi de ei cu inima şi gin- aproape doi ani în grija campioană mondială. între
>ca de aur cunoştinţă ostaşilor sovietici congres care a inaugurat mânească. Armata noastră dul, cu toată dragostea. inimoşilor antrenori Adrian cerile pentru titlul de cam
■lor) : Ema- perioada cea mai rodnică de astăzi este conştientă de
ţ. Medalion — care au dat cele mai marile răspunderi ce-i revin Ca hunedoreni nu putem Goreac, Marla Cosma şt pioană mondială absolută
afic şi teaa mari jertfe pentru salvarea în împliniri şi mai dinamică în societate, este profund să nu fim mîndri de faptul Octavian Belu, ,antrenori vor avea loc simbătâ, iar
omenirii de robia fascistă —, din întreaga istorie a pa că de acum recunoscuta sub îndrumarea cărora gim duminică vor fi desemnate
(parţial co- devotată patriei, poporului,
ostaşilor celorlalte ţări ale triei, aureolată de flacăra partidului. şcoală a gimnasticii femini nastele române au cunoscut campioanele mondiale pe
coaliţiei antihitleriste, milioa gîndirii profund ştiinţifice şi ne româneşti numără prin satisfacţiile cuceririi multor aparate.
nelor de luptători antifas creatoare a secretarului ge Asemenea tuturor oameni tre favoritele la locuri pe medalii la Campionatele MIRCEA DIACONU
cişti şi partizani, luptători neral al partidului care a lor muncii din Republica So
din rezistenţă de pretutin dat impulsuri hotărîte operei cialistă România, militarii
deni, care au contribuit la de edificare a societăţii so armatei noastre sînt educaţi A arbitrat bine Marian după ce driblează doi apă
înfrîngerea Germaniei hitle- cialiste în patria noastră. în spiritul prieteniei şi res Popescu, Craiova. rători, centrează şi Nichi-
I : G,00 Ra- riste. Largi şi mobilizatoare per pectului faţă de alte popoa DIVIZIA Aurul Brad : Rus — Du miş, din apropiere, reia în
nineţii; 6,30 înfăptuirea revoluţiei de spective deschide progresului re, ei cunosc şi preţuiesc daş, Merlă, Gălu.şcă, Costar plasă: 1—0.
ii in agri- multilateral al ţării îndepli (min. 67 — Lăcătuş), Dumi- Şi după pauză jocul nu se
adiojurnal ; eliberare socială şi naţio marile realizări obţinute de
de onoare nală antifascistă şi antiim- nirea hotărîrilor Congresului popoarele celorlalte ţări so treasă, Giurgiu, Nan, Şer- schimbă prea mult în min,
tevista pre- perialistă începută în au-' al Xll-lea şi ale Confe cialiste în edificarea noii AURUL BRAD — ban (min. 68 — Tlrchineci), 62, la o acţiune a lui Ni-
ul melodii- rinţei Naţionale ale partidu Ştefănescu, Ormenişan. (Al. chimiş, care trimite min
n de ştiri; gust 1944 a marcat o eră orînduiri, urmăresc cu inte GLORIA REŞIŢA
ascultăto- nouă în istoria milenară a lui, realizarea obiectivului res succesele forţelor demo 3—0 (1—0) Jurca, corespondent). gea în careuv apărarea
in ştiri; poporului român, deschizîn- fundamental al actualului cratice, progresiste, antiim- supraaglomerată a oaspe
nsu- Cei care nu au vizionat ţilor respinge şi balonul
Mio- du-i calea împlinirii idealu cincinal — trecerea României perialiste, îşi manifestă soli MINERUL LUPENI — este reluat, de la 12 m, do
de ştiri; rilor sale de dreptate şi la un stadiu nou de dezvol daritatea cu acestea, cu acest meci ar fi tentaţi să MINERUL MOTRU
pionierilor; libertate, a cuceririi depli tare economico-socială, în mişcările de eliberare naţio creadă că fotbaliştii bră- Sebesteyn în plasă : 2—0.
12.00 Bule- nală. deni nu au avut probleme, 2—0 (1—0) Minerul Lupeni: Grigore»
15 Litera şi nei independenţe şi suvera făptuirea unei noi calităţi Leordean, Chlţac, Sebes
,25 Din co nităţi naţionale, a afirmării a muncii şi a vieţii între Cu convingerea de ne ca joc, cu partenerii din Partida nu s-a ri
li; 13,00 De tot mai viguroase a naţiunii gului popor. strămutat în măreţia şi Reşiţa, dar de fapt, lucru teyn, Popa- I, Rusu,. Ni-
Clubul cu- rile nu au stat chiar aşa. dicat la un nivel cores chimiş (Ene — min, 80),
Bulctin de justeţea cauzei pe care o punzător diviziei B, iar fa Voicu, Sălăjan, Popa Pe
ce din fol- slujesc, militarii de toate Dacă în etapa preceden zele de gol au fost foarte
ran ; 16,15 socialistă, vor avea loc ) gradele îşi reînnoiesc legă- tă am admirat dîrzenia şi tre, Colceag (Pantilimon —
ui ; 16,20 mobilizarea întregii echi puţine. Primul gol ca min. 76). (I. Coteseu,, cores
de milenii seri de întrebări şi răspun- ) mîntul de a îndeplini cu pe, în acest joc, putem re de în min. 12 : Colceag, pondent).
e cîntece ; suri pe teme ale politicii 1 abnegaţie îndatoririle ce le
economi- interne şi externe a parti- I marca doar pe portarul
i ştiri ; dului şi statului nostru, pre- 1 revin, de a fi la înălţimea Rus, care a respins o lo
tor ; 17,30 misiunii sacre de a apăra, vitură de la 11 în la sco Minerul Certej —
18.00 Orele cum şi expuneri şi dezba- ţ împreună cu întregul popor,
tru dezar- • Slavă armatei romă- ^teri dedicate aniversării a l rul de 1—0, lipsa de trac, DIVIZIA Minerul Paroşeni
ce; ★ Mu ne". Sub acest generic s-a 65 de ani de la formarea / înfăptuirile socialiste, inde curajul cu care a evoluat
ci; 20,00 pendenţa şi suveranitatea juniorul Dudaş (la primul 3—0 (1—0)
0 Memoria desfăşurat ieri, la Casa de statului naţional unitar ro- ) patriei.
ncsc; 21,00 cultură din Deva, un spec- mân. I său joc în echipa de se
gestia dv.; tacol cu vibrant fior pa- / niori) şi pe Ştefănescu, au Chiar din start gazdele o centrare a juniorului
■k O zi torul celor trei goluri mar au pus stăpînire pe joc, ata- Stoica. în min. 84, după o
1 Bijuterii / triotic pe care formaţiile • „Toamna muzicală hu- 1 cînd dezlănţuit. Prima suită de centrări fără re
>,00 Non 1 - artistice ale clubului „Lira" nedoreană". Duminică, la ţ Pentru buna cate pentru „Aurul". Cei acţiune care merită no zultat, fund'aşuJ Moldo-
l din localitate l-au dedicat Castelul Corvineştilor din ' aprovizionare lalţi parcă au ţinut cu tot van, este faultat în su
sărbătorii de la 25 Octom- Hunedoara s-a * încheiat a populaţiei dinadinsul să deziluzioneze. tată este cea din min. prafaţa de pedteapsă. E-
16: Ceauşu, foarte bun
brie. Deschis de fanfară cu tea de-a lll-a ediţie a fes- Este păcat ca la un scor şi util echipei în a-
„Marş revoluţionar", spec- tivalului muzicii de cameră ( La Centrul pentru des concludent ca acesta cu cest meci, şutează năpras xecută ca de obicei porta
tacolul a creat clipe înăl- „Toamna muzicală hunedo- , facerea legumelor şi care s-a terminat partida rul gazdelor, Seliuc, care
, ţătoare prin „Balada" de reană". Timp de patru zile 1 fructelor clin Ilia conti să fim nevoiţi să scoatem nic din afara careului la transformă impecabil, con
) Ciprian Porumbescu (la au susţinut concerte de o| la iveală doar lipsuri. rădăcina barei, dîndu-i sfinţind o victorie merita
reginei nuă însilozarea legume Alt aspect care . a portarului oaspete ocazia tă. Miculescu, Ceauşu, Sza-
pentru o ţ pian şi vioară Veronica şi aleasă ţinută interpretativă 1 lor pentru iarnă. Pînă umbrit şi mai mult latura să se remarce. în mi bados şi Boc s-au detaşat
; HUNE- i Octavian Negreanu), mo- orchestre, coruri şi grupuri J în prezent s-au pus la
i Bucureş- ; mentul folk „Totdeauna vocale camerale din Arad, j spectaculară şi aşa destul nutul 36, Boc, aflat în acest meci,. excelent
Pruncul, credinţă" (Aurel Beianu), Cluj-Napoca, Constanta, ( păstrare peste 300 tone de săracă a fost „dorinţa" la marginea terenului exe condus de către I. Saroşi
enii (Fla de cartofi, 50 tone de unora de a primi carto cută o centrare, apărătorii din Cluj-Napoca.
nel egale estrada „Sărbătoarea trom Deva şi Hunedoara ceapă, 15 tone de mere, naş galben (Merlă şi Giur oaspeţi resping în afara
P a r a d a petelor", prin fiecare pre Cîteva dintre aprecierile 5 tone de pătrunjel, 4 Minerul Certej : Seliuc —
Marele zenţă. La reuşita spectaco giu nu vor juca duminică careului, Ceauşu şutează Moldovan, Mateş, Micules
rui)) PE- participanţilor : tone de gogonele ş.a. A la Cavnic). Victoria pe violent, direct în gol. cu, Rebegilă^ Bicu (min.
lortul (ti lului (semnat de Octavian Gheorghe Fluieraş, diri început şi depozitarea care au obţinut-o este to După pauză, gazdele se 33 — Puiu), Ceauşu, Szaba-
ară soare Luncan) au colaborat ta verzei pentru perioada
LUPENI : raful „Lira", corul, montajul jorul corului de cameră tuşi meritată şi plasează menţin în atac şi reuşesc dos, Boc, Hfaîea (min. 59
li); VUL- „Emil Monţia" din Arad : . următoare. Aurul pe locul 4 în clasa mărirea scorului prin Boc, — Jigmon), Stoica. (C. MoJ-
inde flori literar-muzical, soliştii Viole „Este pentru întîia oară ) mentul seriei. în min. 55, care fructifică dovan, corespondent).
MEA; Vi ta Stan, Drăgan Munteanu,
ţă (Mine- Ionel Pop, Daniel Bijan, cînd iau cunoştinţă despre
: Raidul această minunată manifes-
esc) ; U- loan Papp, Tiberiu Birtalan, , . ,. . , DIVIZIA B 3
c £• i tare, iar ca director a Fi-
u
e scurtă ihaela Horotan, Sofia is- , . . . . . . - , DIVIZIA C 8
mrmArM/*n Ha pfnf Hm II pnH
): Marga- trate ş.a. larmonicii de stat din Arad Rezultate : „U" Cluj-Napoca — Minerul Cavnic 5-1 ;
nă (Stea- aş fi nespus de bucuros să C.F.R. Caransebeş — U.T. Arad 1-2; Armătura Zalău - Rezultate : Minerul Aninoasa - Minerul M.- Nouă 2—1;
IE : Vra- putem oferi, în următoarea Ind. sîrmei C. T. 1-0; Rapid Arad — Steaua C.F.R. Cluj- Minerul Certej - Minerul Paroşeni 3-0; Dacii» Orăştie -
ai o ini- • Premieră cinematogra ediţie, un concert susţinut
piacăra); fică. Ieri, la Hunedoara a Napoca 3—1; C.F.R. Timişoara - Metalurgistul Cugir 3-1; Minerul Şt. Vulcan 5-1; Minerul Oraviţa — Victoria Călan
__de orchestra de cameră a
i___ ___ ___■
Găina de avut loc o apreciata ma- ... . .. t Minerul Lupeni - Minerul Motru 2-0; Olimpia Satu Ma- 3—1; Metalul Oţelu Roşu — Mecanica Orăştîe 5-0 r U.M.
:
T
cultură); _.-i„- ■ filarmonicii. Toata aorecie- 1__________ ______ aprecie Timişoara — Minerul Gheţari 7—0; Minerul Anfna — Mure
zile din nifestare culturală prilejui rea pentru eforturile încu- j
(Dacia); tă de inaugurarea noului 3-0; C.S.M. Reşiţa - Someşul Satu Mare 1-0. şul Explorări Deva 2—1; Metalul Bocşa — Constructorul Ti
CALAN: nunate de succes ale or C L A S A M E N U TL mişoara 4-1.
(Casa de cinematograf multisăli „Mo ganizatorilor". 1. C.S.M. Reşiţa 10 8 0 2 19- 7 16
i! Apaşii dern". Filmul românesc 2. „U" Cluj-Napoca
Dragos-, „Misterele Bucureştilor", ca- Zoltan Majo, dirijorul or 10 7 0 3 22- 7 14 T U L
e (Lumi- chestrei de muzică veche 3. Poli. Timişoara 10 6 1 3 28-11 13
re a marcat inaugurarea Muzica Antiqua" din Cluj- 4. Aurul Brad 10 5 2 3 20-14 12 1. Mureşul Explorări 9 6 2 1 18- 8 14
noulu. cinematograf a fost Napoca: „ rticipînd pen- 5. Armătura Zalău 10 5 1 4 10-17 11 2. U.M. Timişoara 9 5 1 3 22- 9 n
Pa
prececfat de alocuţiunile tru a doua oar5 consecu - 6. Metalurgistul Cugir 10 4 2 4 15-12 10 3. Dacia Orăştie 9 5 1 3 15-10 ti
tovaraşilor Petru Stoican tiv | a acest festival, nu pot 7. C.F.R. Timişoara 10 5 0 5 19-17 10 4. Minerul Paroşeni 8 4 2 2 13-12 10
şi Emenk Horovitz pri- sâ nu remarc creşterea sa 8-9. C.F.R. Caransebeş 10 5 0 5 10-12 10 5. Metalul Bocşa 9 4 1 4 t5*- 8 9
vind sarcinile creaţiei în valoare, atît din punct 8-9. Olimpia Satu Mare 10 5 0 5 17-19 10 6. Minerul Certej 9 4 1 4 18-15 9
şi difuzării celei de-a de vedere al organizării? cît 10. Minerul Motru 10 4 1 5 14-15 9 7. Construct. Timişoara 9 3 3 3 14-13 9
pentru 8. Minerul M. Nouă 9 4 0 5 15-14 3
i83: Vre- Vll'-a arte în lumina docu- şi clin cel al calităţii inter- 11-12. Minerul Lupeni 10 4 1 5 9-11 9 9. Victoria Călan 9 3 2 4 10-10 8
i, cu ce- mentelor Consfătuirii de Iu- pretative demonstrate pe 11-12. U.T. Arad 10 4 1 5 14-16 9
i. Viatul cru de la Mangalia, Cu tot parcursul actuale! edi- 13-14. Ind. sîrmei C. Turzii 10 4 0 6 8-13 8 10-11. Minerul Aninoasa 9 3 2 4 10-13 8
cu in- V 13-14. Minerul Cavnic 10 4 0 6 11-16 8 10-11. Minerul Oraviţa 3 4 0' 4 11-14 8
ire de mult Interes şl bucurie a . °m răspunde cu ace- 15. Someşul Satu Mare 10 4 0 6 14-21 12. Metalul Oţelu Roşu 9 4 0 5 12-16 8
sud şi fost întîmpinatâ reputata ar- ' eaşi plăcere viitoarelor in- 8 13. Mecanica Orăştie 9 4 0 5 11-20 8
minime tîstă Draga Oltednu. vitaţii". 16. Rapid Arad 10 3 2 '5 9-22 8
.tre ml 17. Gloria Reşiţa 10 3 1 6 8-12 7 14. Minerul Anina 9 3 1 3 TO—13 7
ade, iar Boris Cobasnîan, dirijorul 18. Steatia C.F.R.* 10 4 0 6 16-15 4 15. Minerul Ştiinţa Vulcan 9 3 1 S 10—16 7
12 şi 17 • „Cinstire ţie, vatră corului de cameră „Vox 16. Minerul Ghelari 9 2 3 4 9-21 7
ceaţă şi străbună" — prima ediţie a Maris" din Constanţa : „Am Etapa viitoare: Industria sîrmei C.T. - C.F.R. Caran-
săptămînii cultural-educati- avut marea bucurie ca şl sebeş; Someşul Satu Mare - C.F.R. Timişoara; Gloria Re - U.M. Timişoara; Mi-
a va fi
1 mai ve de la Turdaş - s-a de- aici, la Hunedoara, pe ca- şiţa — Olimpia Satu Mare; „Poli." Timişoara — C.S.M. Re nerul Anina — Dacia Orăştie; Minerul Ghefarf — Metalul
va su- clanşat ieri, în cadrul aces- re o revăd după aproape şiţa; Minerul Motru — Rapid Arad; Minerul Cavnic — Au
enta in- rul Brad; U.T. Arad - Armătura Zalău; Steaua C.F.R. Cluj- Bocşa; Mecanica Orăştie — Minerul Aninoasaş: Construct.
70 km/ tei săptămîni, organizate 25 de ani, să găsesc un pu- Timişoara — Minerul Oraviţa; Minerul Şt. Vutearv — Mine
leteoro- de Consiliu! comunal de e- blic minunat, bun cunoscă- Napoca - Minerul Lupeni; Metalurgistul Cugir - „U" rul Paroşeni; Metalul O. Roşu — Minerul Cer-tej; Mure
. Pron- ducaţie politică şi cultură tor şi al muzicii clasice !". Cluj-Napoca. şul Expl. Deva - Minerul M. Nouă.
* Echipă penalizată cu 4 puncte.