Page 87 - Drumul_socialismului_1983_10

ERCURI, 26 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3

CU PRILEJUL ZILEI ARMATEI REPUBLICII
ideea de unitate naţională în programele
/l?!UNE SOCIALISTE ROMAN1A
revoluţiei române de la 1848

România — Solemnitatea depunerii de
preliminarii- în timpul desfăşurării nilor conlocuitoare a nu tîrziu pentru independenţa care, în esenţa lor, erau
ice. Transmi- revoluţiei române din anii lua în dezbaterea dietei naţională, ca în felul a- menite a înfăptui dezna­
irectă de la coroane şi jerbe de flori
1848—1849, revendicarea problema unirii Transil­ cesta naţiunea să reintre ţionalizarea forţată a ro­
le tragerii programatică a unirii şi vaniei cu Ungaria „pînă în posesia deplină a drep-. mânilor şi crearea unui
res lupta maselor pentru îm­ cînd naţiunea română nu turilor sale naturale". stat naţional burghez în la cimitirul eroilor români
româneşti la
plinirea acestui deziderat va fi naţiune constituită şi în corespondenţa privată hotarele vechiului stat
l femeilor au constituit un aspect organizată cu vot delibera­ a conducătorilor revoluţiei, feudal ungar. împotriva
il major. tiv şi decisiv în Camera în presa apărută în timpul voinţei manifeste a româ­ şi sovietici
tea în ccono-
într-o formă specifică, Legislativă". evenimentelor s-a exprimat nilor, Dieta de la Brati­
ii interpreţi numai ca o primă etapă Trebuie menţionat însă voinţa maselor populare de slava a votat alipirea Cu prilejul Zilei Armatei blicilor Sovietice Socia­
iranii noştri în parcurgerea căii de rea­ că o dată cu înfrîngerea a trăi şi a munci ca fii ai Transilvaniei la Ungaria. Republicii Socialiste Româ­ liste.
►liltico-ideolo- lizare a unirii celor trei revoluţiei, revendicarea u- unei singure naţiuni. A- Cu înfrîngerea revolu­ nia, la cimitirul eroilor In acordurile solemno
state româneşti, revoluţio­ ţiei din Transilvania, lup­ români şi sovietici din ale Imnului eroilor şi ale
stic: „Angola
lai departe 4 * narii transilvăneni au for­ 65 de ani de la făurirea statului ta poporului român pentru municipiul Deva a avut Marşului funebru de Cho-
mulat in programele lor unire nu era nicidecum loc, ieri dimineaţa, so­ pin au fost depuse co­
tv. recunoaşterea egalităţii în naţional unitar român înăbuşită. Ea a fost con­ lemnitatea depunerii de roane de flori, încadrate
1 (parţial co­ drepturi a naţiunii româ­ tinuată în emigraţie, re­ coroane şi jerbe de flori. de eşarfe tricolore şi roşii,
ne cu celelalte naţiuni ale nirii naţionale apare for­ ceste mase populare consti­ luată cu o forţă nouă in La solemnitate au luat din partea Comitetului ju­
principatului, apoi auto­ mulată cu toată clarita­ tuiau o forţă, spre care, Moldova şi Ţara Româ­ parte membri ai birouri­ deţean de partid şi a
nomia internă şi, în sfîrşit, tea. „Prinţipiile noastre intuindu-i puterea, s-au în­ nească în condiţiile inter­ lor comitetelor judeţean şi Consiliului popular jude­
independenţa naţională. pentru reformarea patriei" dreptat conducătorii revo­ naţionale create de răz­ municipal de partid, ai ţean, Comitetului muni­
„Petiţiunea naţională de la alcătuite de moldovenii luţiei române. Bălcescu boiul Crimeii şi de înfrîn­ comitetelor executive ale cipal de partid şi a Con­
Blaj“ scria : „Naţiunea refugiaţi la Braşov, pro­ i-a ieşit în întîmpinare gerea ţarismului, iar în consiliilor populare jude­ siliului popular municipal,
li <>,00 Ra- română, răzimată pe prin­ clamau „unirea Moldovei cu cunoscutul articol 13 Transilvania a cunoscut ţean şi municipal, ai con­ consiliilor judeţean şi mu­
dimineţii ; cipiul libertăţii şi frăţie­ şi Valahiei într-un singur din Proclamaţia de la Islaz, aspecte noi în funcţie de siliilor judeţean şi muni­ nicipal ale sindicatelor,
ea zilei în tăţii, pretinde independen­ stat neatîrnat românesc". iar Simion Bărnuţiu, prin condiţiile politice create comitetelor judeţean şi mu­
Radiojur- cipal ale sindicatelor, ai
ii panoul de ţa sa naţională, în res­ Mihail Kogălniceanu, în îndemnul său la unirea ca urmare a reacţiunii comitetelor judeţean şi nicipal ale U.T.C., comite­
icii; 8,00 Re- pectul politic, ca să figu­ „Dorinţele partidei naţio­ cu poporul. postrevoluţionare, a libera­ municipal ale U.T.C., acti­ telor judeţean şi munici­
8,10 Curierul reze în numele său, ca na­ nale din Moldova" conside­ în calea voinţei lor na­ lismului temporar din anii pal ale femeilor, Inspecto­
,00 Buletin vişti de partid şi de stat,
i Răspundem ţiunea română să-şi aibă ra unirea Moldovei cu ţionale, românii din Tran­ 1861—1867 şi a instaură­ reprezentanţi ai organiza­ ratului judeţean de inter­
10.00 Bulc- reprezentanţii săi în dieta Ţara Românească drept silvania au înrimpinat o- rii dualismului ausţro- ţiilor de masă şi obşteşti, ne, Centrului militar ju­
,05 Interpreţi ţării în proporţiune cu „cheia de boltă fără de poziţia nemeşimii şi pozi­ ungar. Indiferent însă de deţean, C. T. E, Mintia,
opular; 10,30 ofiţeri, delegaţi ai oame­
ialiste ; 11,00 numărul său, să-şi aibă care s-ar prăbuşi tot edi­ ţia lipsită de realism pe condiţiile noi ce au apă­ nilor muncii din între­ I.P.I.C.C.F., întreprinderii
ştiri ; 11,05 dregătorii săi în toa­ ficiul naţional", iar Nicolae care au adoptat-o condu­ rut, al căror cadru a de transporturi auto Deva,
copiilor; 11,35 te ramurile administrative, Bălcescu, intr-o scrisoare cătorii revoluţiei ungare uşurat sau a îngreunat prinderile şi instituţiile Uniunii judeţene a coope­
2.00 Buletin judecătoreşti şi militare în către A.C. Golescu aprecia faţă de revendicările lor municipiului, un mare nu­
Ştiinţa seco- drumul ascendent al popo­ măr de pionieri şi şoimi rativelor meşteşugăreşti
,25 Din co- aceiaşi proporţiune, să se că dacă programul revo­ naţionale. Nu numai că rului român pentru în­ Pionieri şi şoimi ai patriei
iui; 13,00 De folosească de limba sa în luţiei s-ar fi putut înfăp­ nu au avut în vedere făptuirea unităţii sale, ai patriei. au depus jerbe şl buchete
5.00 Fotbal : toate trebile, cit şi în ad­ O gardă de onoare a
lia în preli- tui, românii aveau de păşit cererea legitimă de auto­ revoluţia din 1848 are de flori.
ice. „ ^ is- ministraţie. Ea pretinde în continuare pe calea nomie a naţiunii române marele merit de a-i fi prezentat onorul. Ofiţeri au făcut de gardă
> pe tot anul cîte o Adunare unei revoluţii cu caracter din Transilvania, formu­ clarificat sensul. Au fost intonate Imnul la monumentul eroilor.
naţională generală". Se ce­ pur naţional „pentru uni­ lată pe Cîmpia Blajului, de Stat al Republicii So­ în încheierea solemni­
radio; 17,30
e; 18,00 Orc- rea, de asemenea, naţiu­ tatea naţională şi, mai dar au trecut şi la măsuri Prof. RODICA ANDRUŞ cialiste România şi Imnul tăţii, asistenţa a primit
Pentru dcz- de Stat al Uniunii Repu­ defilarea gărzii de onoare.
pace; 19,00
luzică; 20,00
Agricultura © A U T O C O N D U C E R E CARTING
; 21,05 La
22.00 O zi © A U T O A P R O V I Z I O N A R E Duminica, 2j octombrie
Dezarmarea a. c., bulevardul Dacia
at şi rcali-
' Non stop din municipiul Hunedoa­
Comuna Hârau poate ra, a fost locul de des­
făşurare a unui reuşit
şi trebuie sa contribuie concurs de carting, la
care au participat peste
50 sportivi de la casele
mai mult ia fondul de stat pionierilor şi şoimilor pa­
triei din Hunedoara, Deva,
1 reginei Comuna Hârâu are in acest Fetroşani, Orăştie şi Arad.
pentru o proape, s-au autodizolvat Organizată de către Casa
; HUNE- an sarcini importante în ce astfel că de încheierea de
e Bucur eş- priveşte participarea 1a înfăp­ contracte şi de onorarea a- pionierilor şi şoimilor pa­
Pr un cui, tuirea autoaprovizionării te­ triei Hunedoara, in cola­
lenii (Fla- cestora s-au ocupat, efectiv, borare cu Comitetul muni­
i nelegale ritoriale, planul dezvoltării doar lucrătorii de la primă­
P a r a d a economico-sociale în profil rie. Cooperativa de produc­ cipal U.T.C. şi A.C.R. şi
; Marele teritorial stabilind să se avînd un :eal sprijin in
orul); PE- ţie, achiziţii şi desfacerea serviciul de circulaţie din
portul (U- preaea la fondul de stat 115 mărfurilor — cum s-a apre­
târâ soare bovine, 280 porci, 200 ovine, ciat cu prilejul unei recente cadrul miliţiei munici­
LUPEN1 ; 700 hi lapte de iracă, 55 hi analize a activităţii sale în piului, întrecerea a fost
al); r - viu disputată. S-au de­
/irivf" i lapte de oaie ş.a. biroul comitetului comunal taşat în cîştigători :
LONa-.*. ; — Am acţionat pentru a de partid — s-a ocupat mai
(Mine* realiza sarcinile în ce pri­ mult de desfacerea mărfuri­ pe echipe, categoria
: Orchcs- de vîrstă ÎO-12 ani -
(Muncito- veşte autoaprovizionarea te­ lor, neglijînd achiziţiile şi,
Raidul ritorială — ne spune loan ca rezultat, aici realizările Hunedoara ; 12-14 ani —
esc) ; U- Dîmpu, primarul comunei, se ridică la numai 35 la Arad ; 14— 16 ani — Hu­
e v a l s nedoara. (I. VLAD, cores­
>: Vrăjito- în adunările generale ale sută. Achizitorii ce se ocupă pondent).
,ia roşie); organizaţiilor de bază, în de contractări vin rar prin
;meia din adunările cetăţeneşti, în ple­ comună şi stau puţin. Rodica
VIinerul) ;
(Patria); narele comitetului comunal Papuc, de pildă, ce se ocu­
care bate de partid şi în sesiunile pă de încheierea de con­ Căminul de nefamilisti este asa cum ii sint locatarii
jIU-BAI : consiliului popular, ca şi cu tracte pentru lapte, se de­
>ia (Casa alte numeroase ocazii am plasează de două - ori pe 9 9
CG : Am- Există în municipiul Hu­ — Locuim — aşa cum Iniţial nu ne propusesem numeroşi interlocutori în-
BRAZI : dezbătut cifrele de plap, şi, săptămînă la Hărău. Soseşte nedoara între multe alte s-a arătat mai sus — în acest reportaj. Cercetam la tîlniţi în aces"t raid am
CALAN : mai ales, căiie şi modalită­ la ora 9 şi pe la 12—13 cămine de tineret unul acest imobil, aproape 400 căminul CM 5 scrisoarea înţeles că, la urma urmei
cultură); ţile îndeplinirii lor. Au fost pleacă. Gestionarii de unităţi
nu des- care se numeşte CM 5 şi de tineri. Beneficiem de unui anonim după cum „căminul e aşa cum şi-l
tureşul) ; alcătuite echipe din membri comerciale n-au primit plan este situat pe strada Oţe- condiţii dintre cele mai aveam să ne convingem fac oamenii". e.
la prima ai biroului comitetului comu­ concret în ce priveşte înche­ larilor, nr. 1 A. Imobilul deosebite de cazare. Mă deloc bine intenţionat. Cele — Nu este exclus ca
nal de partid, deputaţi şi ce­ ierea de convenţii cu cetă­ despre care vorbim apar- refer, în primul rînd, la ce am văzut în cămin sint omul care semnează „Mai
tăţeni vrednici, care s-au ţenii, întrucît contabilitatea ţire Combinatului siderur­ faptul că în nici una din în totală discordanţă cu mulţi locatari" să fie unul
deplasat pe la fiecare gos­ cooperativei se află la Deva gic Hunedoara şi în el lo­ camere nu există mai mult cele sesizate de anonimul dintre cei pe care colec­
podărie. nu la Hărău, cum ar fi cuiesc tineri siderurgişti, de două locuri. Grupurile care, semnînd în numele tivitatea noastră l-a înde­
&SSS5B3I — Ce eficienţă are aceas­ firesc. în aceste condiţii au alţi tineri — fete şi băieţi sanitare sînt în perfectă mai multor locatari ai că­ părtat, pentru că trebuie
tă activitate ? încheiat contracte cu statul — care-şi au locurile de stare, bine întreţinute, pe minului arunca cu invec- să se ştie: dacă cei mai
— Am încheiat contracte doar acei cetăţeni . ce reali­ muncă în alte unităţi eco­ mulţi tineri veniţi în Hune­
pentru
i83: Vre- pentru 90 bovine — din care zează în fiecare an acest nomice. doara optează pentru CMS
nai ales s-au predat 33 — , pentru 167 lucru — Filon Aibu, Mihai — Pînă cu doi ani în V1AŢA ÎN COLECTIVITATE asta e datorită bunului
a. Cerul porci — din care s-au pre­ Albu, Milidon Lugojan, Viorel
i totul urmă, CM 5 era ocupat în renume cîştigat, în timp,
e ploi dat 22, s-au contractat 59 Suligătean, Nicolae Muntea- proporţie de 60—70 la de noi. Absentomanii,
fia slab ovine şi s-au predat 22. La nu. Alţii, în schimb, care au sută.La ora actuală 98 la măsura eforturilor ce s-au tive, încercînd în fapt să chiulangii, certăreţii, oa­
n nord. posibilităţi să crească anima­
me vor lapte, situaţia este mai bună. sută din locurile destinate făcut şi se fac, pentru buna compromită munca rodnică menii puşi pe trîndăvoală
ninus 4 Am încheiat contracte pen­ le — şi, de altfel, cresc — nu cazării sînt ocupate. Ţin lor amenajare — ne spune a unui om. sau nestatornicie, nicioda­
ele ma- tru 700 hi lapte de vacă şi participă cu nimic la înfăp­ să subliniez şi faptul că preşedintele comitetului de — în anii trecuţi cămi­ tă nu s-au putut acomoda
grade. am predat 420 hi, şi pentru tuirea autoaprovizionării. Din nu s-au înregistrat solici­ cămin, unul dintre cei mai nul acesta a fost gazdă
>emnala acestâ punct de vedere se cu felul nostru de a mun­
ţa local 55 hi lapte de oaie predin- tări ale oamenilor combina­ vechi locatari. pentru multe schimburi de ci, gîndi, trăi. îndărătniciei
du-se 49 hi. „remarcă" dm satul Bonpo- tului care să nu fie re­ — Peste 80 la sută din experienţă organizate la cu care s-au opus schimbă­
Deci la Hărău, la nici un toc, Dumitru Cornea, Emi- zolvate. actualii locatari — ingi­ nivel de ţară. Directori cu
in gc- lian Albu, loan Stan şi alţii. rii năravurilor lor, i-am
cerul indicator realizările nu se Cele spuse mai sus sînt neri, oţelari, macaragii, probleme administrative răspuns prin refuzul, de
mfla în apropie de prevederile pe Rămînerile în urmă înre­ afirmaţii făcute de direc­ laminatori, confecţionere din numeroase unităţi eco­ a-i primi în colectivitatea
acest an, mai ales în ce pri­ gistrate în ce priveşte rea­ torul administrativ al C.S. de la întreprinderea de tri­ nomice ale ţării, secretari noastră. Am fost ajutaţi şi
e trei veşte predările. De ce ? Să lizarea de contracte, ca şi Hunedoara, tovarăşul Mi­ cotaje şi alţii — sînt oa­ ai organizaţiilor U.T.C. din de comitetul de partid al
în ge- snaiiHă'm această problemă. în onorarea acestora, impun hail Dron. Temeinicia a- meni care studiază. La diferite oraşe s-au întîlnit combinatului şi de comite­
incăl- Este adevărat că organele ca organele de partid şi cestei intervenţii aveam liceul seral sau la cursu­ aici şi au apreciat cu bune tul organizaţiei de tine­
varia- s-o constatăm la amintitul rile — tot serale — ale vorbe strădania" cu care
i slab. locale de partid şi de stat de stat din comună, toţi ret şi nu de puţine cri
b pînă s-au preocupat de realiza­ factorii ce au atribuţii în cămin, unde împreună cu Institutului de subingineri îngrijim căminul, condi­ chiar de conducerea combi­
râturile" rea prevederilor în ce pri­ acest sens să treacă cu ho- tovarăşul Aurel Pop — şe­ din Hunedoara, merg cea ţiile create pentru munca natului — completa în în­
isc în- ful biroului social, Maria mai mare parte a colegilor şi învăţătura tinerilor loca­ cheierea discuţiei noastre
ar cele veşte contractările, dar nu tărîre la muncă folosind
:7 gra­ în mod permanent şi nu cu toate căile şi metodele pen­ Atodiresei — administrator noştri. Dorinţa lor do stu­ tari — aflăm de la admi­ preşedintele comitetului de
se va perseverenţa cuvenită, ci tru îndeplinirea în întregi­ al căminului şi Gheorghe diu. silinţa şi ambiţia le nistratorul imobilului, care, cămin.
îorolog în salturi, fără insistenţa ne­ me a prevederilor, Cocioabă — preşedinte al sînt întru totul respectate de 9 ani se ocupă de pro­
ilcriu).
cesară. Echipele repartizate comitetului de cămin, am — aflăm de la Lidia Matei blemele blocului de tineret. CONSTANTA P'OFESCU
pe sate, neîndrumate îndea­ TRAIAN BONDOR întreprins un raid. — strungar la termotehnică. Din discuţiile avute cu CORPAOE