Page 89 - Drumul_socialismului_1983_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VA!
ROMANIA*CEAUŞESCU»PACE!
B
Pentru ea liniştea u triumfe în lumi
V*,
Pe platoul din incinta în cuvîntul de deschi- tuturor oamenilor muncii.
S O C I A L I S M U L ■ trul vechi al Călanului, a Puţinelu, preşedintele Con- cadrul Combinatului side­
adunării
Ioan
staţiei auto, situată în cen- dere a
— Noi, cei ce muncim în
avut loc, într-o atmosferă
siliului
orăşenesc
al
rurgic „Victoria" Călan —
de puternică angajare ci­
F.D.U.S.,
spunea, printre
spunea maistrul Ştefan
altele :
vică, adunarea oamenilor
Gheorghe — am primit cu
muncii din această citadelă
— Comuniştii, toţi oame­ însufleţire Apelul F.D.U.S.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C ; muncitorească, consacrată nii muncii din Călan sînt pentru dezarmare şi pace,
luptei pentru dezarmare
mîndri că preşedintele re­
iniţiat de tovarăşul Nieolae
HHHMil—tUi'MlllimiBJil'J U L A R J U D E Ţ E A N şi pace. Cei peste 4 500 publicii noastre, tovarăşul Ceauşescu, şi sîntem pro­
participanţi la adunare* — Nieolae Ceauşescu, militea- fund interesaţi în desti­
bărbaţi şi femei, copii, ti­ nele păcii, întrucît numai
neri şi virstnici de cele pacea însoţită de muncă
mai diferite profesii, fără
Anul XXXV, nr. 8 074 JOI, 27 OCTOMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani ADUNĂRI poate asigura un viitor
deosebire de naţionalitate fericit copiilor noştri. Ne
—, şi-au manifestat cu ho- ALE OAMENILOR angajăm, în acelaşi timp,
tărîre adeziunea faţă de MUNCII PENTRU să muncim cu mai multă
dăruire, ca prin activita­
Realizarea planului impune o mai bună neobositele iniţiative şi DEZARMARE SI PACE tea noastră să contribuim
acţiuni întreprinse de to­
varăşul Nieolae Ccau.şescu la progresul patriei noas­
în vederea intensificării tre, exprimîndu-ne, în acest
organizare a muncii, întărirea continuă luptei pentru înfăptuirea ză cu atîla energie pent' u fel voinţa neabătută de a
dezarmării şi păcii, pentru apărarea păcii, pentru în­ lupta consecvent pentru
realizarea unui climat trai­ ţelegere şi prietenie cu pace şi prietenie între
a ordinii şi disciplinei nic do destindere, înţele­ toate popoarele, sînt mîn­ popoare.
gere şi colaborare între dri că trăiesc într-o ţară „Şoimii patriei de la
toate naţiunile. Pe pan­ liberă, independentă şi su­
— în lunile septembrie pînă la sfîrşitul anului. rît şi mai mult decalajul şcoala generală — spunea
şi octombrie poate fi re­ — Noi credeam, tovară­ dintre producţie şi deschi­ cartele purtate de partici­ verană, de aceea sînt cu George Roşu — venim la
marcată o îmbunătăţire a şe director, că multitudi­ derile de noi zone de lu­ panţi se putea citi : „Parti­ atît mai implicaţi în efor­ această adunare cu dorin­
dul — Ceauşescu — Româ- tul de asigurare a păcii,
calităţii cărbunelui extras, nea de măsuri tehnico-or- cru. Aici era cazul să se nia“, „Ceauşescu — pace !“, deoarece numai într-o lume ţa de a ne alătura gia-
a precizat inginerul Ovidiu ganizatorice aplicate, pe acţioneze cu mal multă „Un NU hotărît armelor şurile noastre glasului în-
Avrameseu, directorul în­ întregul flux de extracţie perseverenţă pentru spori­ nucleare !“, Dezarmare — lipsită de spectrul războa­
treprinderii miniere Băr- începe să dea roade; că se rea ritmurilor de lucru. Pace !“, „NU rachete în ielor poate fi desfăşurată TIBERIU MÎNDRESCU
băteni. La' finele lunii sep­ îmbunătăţeşte activitatea Decalajul de ia investiţii o activitate care să asi­ corespondent
tembrie, datorită reducerii de producţie, că se poate nu este unicul neajuns ! Europa !“, „Vrem pace pe gure creşterea nivelului
pămînt".
în stoc se mai află şi material şi spiritual al (Continuare in aag. o 3-a)
unele utilaje ce nu sînt
folosite. Pe seama utili­
zării acestor mijloace de
producţie se bazau creş­
terile mari de produc­
conţinutului de cenuşă în realiza o mai bună plasare ţie (şi din acest an) la
iuăsa minieră am obţinut ' a forţelor .în subteran, că mina Bărbăteni. „Tectoni­
chiar o bonificaţie de 3 500 o să crească mai convin­ ca actuală a zăcămîntu-
tone. gător media realizărilor lui nu permite folosirea
— Ce alte îmbunătăţiri zilnice la extracţie şi se va respectivelor complexe me­
mai pot fi remarcate în trece la compensarea res­ canizate", sublinia direc­
activitatea de extracţie ? , tanţelor. Dar, la jumăta­ torul unităţii.
— Pînă la sfinţitul. lunii tea lunii octombrie, planul Dacă aceasta este situa­
octombrie tindem să reali­ aferent perioadei trecute ţia cu un complex, aparent
zăm o medie zilnică la din acest an era realizat motivată, care este situa­
extracţie de 1 900 tone' şi numai în proporţie de 84 ţia la celelalte mijloace de
să continuăm în acest ritm la sută, restanţele echlva- producţie ? De ce nu sînt
lînd cu producţia dintr-o folosite la capacitate ?..,
lună şi jumătate de acti­ Iarăşi un răspuns greu
vitate. de dat (greu de dat pen­
I E. M. Certej
— Anaiizînd recent, în­
1 a îndeplinit planul \ tr-o plenară a comitetului tru conducerea minei).
Cauza — indisciplina teh­
\ pe 10 luni 1 de partid, cauzele nereali- nologică şi de muncă.
zării planului ■— inter­ Putea fi evitată aceas­
( Ieri, Ioan Albii, ingi- J Aspect de la adunarea pentru pace şi dezarmare a
vine tovarăşul Ioan Mon- tă situaţie ? Putea I în con­ oamenilor muncii din oraşul
ţ ner şef tehnic — pro- 1 doca, secretarul comitetu­ diţiile în care alta era şi Ciilan Foto: NIC'OI.AE STOICAN
1 ducţie la Exploatarea ţ participarea cadrelor teh-
? minieră Certej, ne-a i lui de partid din întreprin­
dere — am ajuns la conclu­ nico-inginereşti la procesul
} transmis telefonic urmă- J de producţie. Se cunoaşte,
i toarele : ţ zia că atît întîfzlerea dării aceste cadre sînt repartizate Tovarăşul Mika Şpiliak, preşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia,
i — Acordînd o atenţie t în funcţiune a unor capa­ po brigăzi de producţie şi va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră
cităţi de producţie, folo­
i deosebită realizării rit- / sirea necorespunzătoare a au obligaţia să-şi desfă­
ţ mice a producţiei fizi- 1 şoare activitatea în sub­ La invitaţia tovarăşului România, tovarăşul Mika
i ce şi încadrării în conţi- ţ dotării tehr-lce, cît şi ne- teran, aşa cum prevede Nieolae Ceauşescu, secre­ Spiliak, preşedintele Prezi­ prietenie in Republica So­
; miturile de metal -plani- i respectarea posturilor din regulamentul de organi­ tar general al Partidului diului Republicii Socialisto cialistă România, în prima
fronturile de lucru, mani­
) ficate - la minereul ex- 1 zare şi funcţionare. în mod Comunist Român, preşedin­ Federative Iugoslavia, va decadă a lunii noiembrie
ţ tras, colectivul nostru ţ festările de indisciplină surprinzător însă, unele tele Republicii Socialiste efectua o vizită oficială de 1983. .
/ de muncă raportează tehnologică şi de muncă cadre consideră obligaţia
1 îndeplinirea planului, pe au fost factorii care au de a presta activitate în
\ 10 luni. Ia principalii grevat activitatea noastră. subteran ca o cerinţă ar­
ţ indicatori de producţie. ţ Întîrzierea dării în func­ bitrară şi nu ca o înda­ ÎN ZIARUL DE AZI
/ Toate cele trei sectoa- i ţiune a unor noi capaci­ torire profesională de zi Oameni de omenie
1 re ale exploatării, in- j tăţi de producţie se dato­ cu zi. Exemple sînt. Une­ * Pagina bunului gos­
i clusiv uzina de prepa- ţ rează lucrărilor de deschi­ le cadre, cum ar fi Victor podar lntr-o dum inică, pe la - Vă rog să m ă credeţi
| rare, au desfăşurat, de l deri şi pregătiri, care nu Goşa, Grigore Matiaş, Pa- ' O lucrare de informa­ orele 17, Dan Neag, elev — a continuat - că, necă­
1 lă începutul anului o ? au ţinut pasul cu activita­ re ştiinţifică ce invită in clasa a Vlll-a la Şcoala jită cum ' am fost atunci,
i activitate fructuoasă, * tea din fronturile de pro­ DORIN CORPADE Ia cercetare generală din Vaţa de Jos, n-am reţinut num ele om ului
L reuşind să obţină con- ducţie. în plus, neconfir- * Fapte din instanţă îşi petrecea după-am iaza de la volan şi nici pe cel
1 stant depăşiri ale sar- marea unor rezerve a spo- (Continuare în pag. a 3-a) dindu-se in scrinciob, în al soţiei sale. Pur şi sim ­
ţ cinilor de plan. Plusu- parcul din incinta staţiunii plu au fost oam eni de
i rilo de producţie se ţ balneoclim aterice. Intîm pla- om enie, lapt pentru care le
concretizează în depăşi­ Stabulaţiei animalelor — eondiţii cît rea a făcut ca in tim pul m ulţum esc din toată inim a.
rea prevederilor stabi­ jocului să se accidenteze. Datorită lor, copilul m eu
lite, pe 10 luni, la me­ Căzînd jos, în neştire, a fost este acum in afara orică­
tale. după cum urmea­ mai bune de desfăşurare rem arcat de către, doi ne­ rui pericol.
ză : la plumb cu 27 to­ cunoscuţi, care l-au urcai ... Am aflat num ele celor
ne, la zinc 36 tone, la în Consiliul unic agro­ află în funcţiune, uşile şi patronează. în momentul urgent pe copil in autotu­ doi. Ei sirit Silviu M arc,
cupru 8 tone, Ia sulf 40 industrial Haţeg pregătirile geamurile au fost reparate, de faţă toate adăposturile rism ul lor, transportindu-l la m aistru la Uzina de utilaj
pentru îernarea animale­ iar în aceste zile se lu­ sînt spoite, şi curate, uşile
tone, iar ia minereu ex- i Dispensarul m edical um an ■m inier şi reparaţii Crişcior,
ţ tras 1 380 tone. De ase- ţ lor sînt, în linii mari, în­ crează la transportul gu­ şi geamurile sînt reparate. din localitate. Dar cum aici şi soţia sa, Rozalia M arc,
l menea, în perioada Ia i cheiate. în vara trecută noiului de grajd. Baza fura­ — Cum staţi cu baza nu se afla nim eni (progra­ bibliotecara Clubului m un­
? care ne referim, colecti- J şi în această toamnă, baza jeră este pusă - la punct, furajeră? m ul se term inase la ora Î6), citoresc din Gurabarza. Şe­
1 vele noastre şi-au depă- ţ materială a zootehniei s-a întreaga incintă este curată, — Am depozitat 300 tone l-au transportat pe Dan ful direct al m aistrului spu­
ţ şit sarcinile la lucrările l îmbogăţit continuu. Pentru bine gospodărită. Astfel fîn, 100 tone siloz şi 220 Neag încă 20 de km la nea: ,,Nu ştiam despre iap-
■ de deschidere şi pregă- / a asigura condiţii bune de este situaţia si la Asociaţia tone grosiere. Secţia de chirurgie a Spi­ ta de om enie a fam iliei
tirc cu 49G ml, iar Ia ] păstrare a furajelor s-au — Am văzut că în cîmp, talului din oraşul Brad. M arc. Pot să vă spun insă
iar
descope • a, în cariera ţ construit fînare noi la •I se află încă mult fîn. Alături de m am a copilului, că, com unistul Silviu M arc
i Coranda, cu peste 41 500 i cooperativele agricole de C. U.A.S. C. HAŢEG — Da, mai avem de
/ mc steril. 1 producţie din Sîntămarie- transportat circa 100 de şoferul şi soţia sa au stat este .„tatăl" unei „fam ilii"
1 — Ce factori stau Ia Orlea şi Rîu Bărbat, iar tone. în prezent lucrăm la tot tim pul in jurul băia­ constituite din toţi oam enii
temelia acestor frumoa­ la Rîu Bărbat şi Sînpetru economică intercooperatistă aducerea finului în baza tului pină cind i-a fost sectorului pe care-l con­
i Rîi
se realizări, tovarăşe au fost realizate aducţiuni de la Bărăşti, la fermele furajeră, lucrare la care acordată asistenţa m edicală duce. Stim at şi apreciat
Albu ? de apă pentru adăparea zootehnice de la Livadia, am mobilizat toate atela­ necesară, după care ace­ de noi toţi pentru m odul
\ — Munca ordonată, animalelor. La C.A.P. Sil- Haţeg şi altele, unde pre­ jele cooperativei agricole laşi necunoscut şi soţia sa in care se com portă in ac­
l susţinută a întregului vaşu de Jos şi Rîu Bărbat gătirile pentru stabulaţia şi ale oamenilor din sat. l-au adus pe Dan înapoi tivitatea de producţie, cit
/ colectiv, ferma hotărîr.e s-au împrejmuit fermele animalelor sînt încheiate. Consider că în cîteva zile acasă, la Vaţa de Jos, şi pentru m odul in care-l
1 a minerilor de a răs- zootehnice şi' bazele fura­ Discutăm cu Ionel Furdui, vom încheia “acţiunea. fără să prim ească nim ic cu interesează problem ele fie­
î punde prin fapte che- jere. Am fost, în cursul inginerul şef al C.A.P. Rîu — Sînt suficiente fura­ toate insistenţele fam iliei cărui om , punindu-le la
/ mărilor adresate de sc- Bărbat. jele pentru stabulaţie ? Neag. inim ă ca şi cind ar li ale
1 cretarul general al parti- raidului efectuat recent în — în acest an, baza ma­ — Da. Avem şi exce­ lntim plarea de m ai sus lui, un asem enea act de
ţ dului, tovarăşul Nieolae zonă, la ferma zootehnică terială a fermei s-a îm­ dent de fîn. Putem asi­ ne-a fost povestită de către generozitate nu surprinde
I Ceauşescu, de a extrage a C.A.P. Silvaşu de Jos. bogăţit cu un fînar nou la gura o bună furajare şi Florica Neag, factor poştal pe cei care-l cunosc bine",
- mal multe minereuri Toate adăposturile sînt brigada din Hobiţa şi cu la Oficiul com unal de poştă
\ pentru economia naţio- spoite şi curăţate, instala­ aducţiunea de apă, reali­ B. TURDEANU şi telecom unicaţii, din Vaţa ION COŢOl,
[ nală. ţiile de muls, de apă şl zate cu sprijinul I. M. A- do Jos. corespondent
evacuare a dejecţiilor se ninoasa, unitatea ce ne (Continuare in pag. a 3-a)