Page 90 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 0?
11.00 Telex
11.05 Memorii
11.20 Bijuterii
11.30 Filn, set
episodul
PUTERNICA SURSA IN ÎNFĂPTUIREA AUTOCONDUCERII 12,35 Desene
Publicit
12.05
12.15
Melodii
B A L Ş A 10.00 „Sindba
(color)
Telex
Şl AUTOAPROVIZIONĂRII TERITORIALE
16.05
Monogrs
16.20 nalc Film se
— episo
16,45 Tclespo-
Acţionăm pentru * Câmp
Este necesar sâ privim cu cea mai mare seriozitate sarcina de asi Balşa azi dialc de
la Budaj
gurare a livrărilor produselor agricole la fondul de stat. Aceasta este o • Comuna este alcă liber alt
îndatorire primordială, de înaltă răspundere civică şi patriotică, a tutu tuită din 14 sate şi se creşterea producţiei 20.00 Transmi
Telejurn
ror celor ce lucrează în agricultură, şi nu o problemă facultativă. Am în întinde pe o suprafaţă lor)
de 155 km. p.
Actualit;
vedere toate sectoarele producţiei agricole, inclusiv pe producătorii in • Numărul locuitorilor animaliere 20.20 cultură
dividuali, a căror participare la formarea fondului centralizat de pro se ridică Ia 2 303, iar al 20.30 tate Fotograr
duse agricole poate şi trebuie să sporească mult mai mult. gospodăriilor la 1 049. — După- cum se ştie, ţiile concrete în care ani 21.15 Muzică i
• Din populaţia aptă tovarăşe vicepreşedinte al malele pot fi tăiate sau vîn- 21,25 Contemp
— repor
NICOLAE CEAUŞESCU de muncă, 278 oameni consiliului popular, Petru dute. 21,40 Film ser
lucrează în industrie •Gavrilă, activitatea de creş Pe de altă parte, am Atlantis * 1 * •
sau construcţii, în uni tere a animalelor este re stabilit pe plan local un 22,10 Discoran
sodul 9
Lucrînd cu fiecare gospodar, tăţi din localităţile a- glementată de cîteva de important număr de măsuri 22.30 lor) Telejurn
propiate.
crete ale Consiliului de
economice care să vină în
• 975 oameni au gos
cu fiecare om podării ce se bazează, Stat. Ce s-a întreprins in sprijinul crescătorilor de
comună pentru aplicarea
animale. Toate aceste mă
în principal, pe agricul măsurilor prevăzute în ele? suri le-am conceput în
tură : cultivă pămîntul ansamblul preocupărilor
După ani şi ani de ex cum şi sarcini complexe. ceastă formă eliberează un — îndată după apariţia
perienţe, comitetul comu Ele se deplasează din gos mare număr de oameni, şi cresc animale. actelor normative privind noastre orientate spre dez BUCUREŞT
nal de partid şi biroul podărie în gospodărie şi care se pot astfel ocupa evoluţia efectivelor de ani voltarea generală a activi dioprogramul
La ordinea i
tăţii de creştere a anima
executiv al consiliului discută cu oamenii sarci de celelalte lucrări gos male, regimul de cumpăra lelor. cultură ; 7,00
popular au ajuns la con nile de plan ce revin sa podăreşti. în satul Galbena Sporesc cantităţile re, tăiere şi înstrăinare a 7,30 La pani
cluzia că pentru a ne în tului, fiecăruia în parte. am creat astfel de isla de produse agricole animalelor, biroul executiv — Cu ce rezultate vă al muncii; 8,
sci ; 8,10 Cu
deplini sarcinile de plan Cu acelaşi prilej, colec zuri atît pentru vite, cît şi al consiliului popular a prezentaţi acum ? lor ; 9,00 Bu
în profil teritorial, cele ale tivele discută cu gospoda pentru oi, iar în Vălişoa- achiziţionate întreprins un important nu — Trebuie să vă spun 9.05 Kăspunt
autogospodăririi, cel mai rii acţiunile ce trebuie ra, Techereu, Poeniţa şi Petru Tomotaş, pre măr de acţiuni. că măsurile adoptate de rilor; 10,00 B
10.05 Solişti
bun lucru este să găsim întreprinse pentru ca a- Oprişeşti — numai pentru şedintele cooperativei de In prima perioadă am or conducerea partidului, apli muzică pope
şi să folosim formele po cestea să vină în sprijinul oi. producţie, achiziţii şi ganizat dezbaterea lor cate de noi prin măsuri monii corale
trivite prin care să ne lor în îndeplinirea sarci Avem un mare nu desfacerea mărfurilor, temeinică pe sate, în adu proprii, se soldează cu re de ştiri ; 11,0
soarelui;
12
apropiem de oameni. nilor stabilite. Pe baza măr de gospodari care ne-a pus la dispoziţie nări generale ale organi zultate îmbucurătoare. De ştiri ; 12,05
Am format colective din propunerilor venite de la an de an încheie con o situaţie cu realizările zaţiilor de bază de partid, la recensămîntul din pri folclorului ;
tel- "tiin(.„
membri ai comitetului co oameni s-a conturat ideea tracte şi le realizează con în ce priveşte preluările în adunări populare, pre măvară, numărul bovinelor la , 3 ;
munal de partid, ai birou realizării unui păşiirat ra ştiincios. Printre aceştia de produse agricole de cum şi într-o plenară a a crescut de la 1 888, la vers 20; 11
lui executiv a) consiliului ţional. In sate!? Mada şi se numără Aurel Ştef, la populaţie, pe bază comitetului comunal de 2 040 capete, la ovine de ştiri ; 16,05
popular, cărora li se adău SteU'.nl am creat islazuri, din Poeniţa, Aurel Zerbea de convenţii, în perioa partid, comună cu e se la 7 404 la 7 712 capete, iar plinire — n
rom&ncască;
gă membrii birourilor or unde animalele smt păşu- din Techereu, Ignat Crişan, da trecută din acest an. siune a consiliului popular. la porcine creşterea este medicului; 1
ganizaţiilor de bază, de nate prin rotaţie de cîte din Poeniţa, Traian Rof Ea se prezintă astfel i Am ţinut ca fiecare gospo şl mai consistentă. Dacă doric Nicols
• 47 898 buc. ouă
putaţii, delegaţii săteşti. doi oameni. întrucît fiecă din Steuini, Antonie Şte • 846 kg carne dar să cunoască bine avan la recensămînt în comună B-adiogazeta
17.00 Buletin
Colectivelor li s-au încre ruia îi vine rîndul cam la fan şi alţii. de tajele măsurilor stabilite îri se înregistraseră 1 484 porci
Antena sine
pasăre
dinţat cîte 2—3 sate, pre- o lună, păşunatul sub a- Este însă adevărat că • 147 kg decrete, precum şi condi şi purcei, azi avem 2 665. Te apăr şi
ne aflăm într-un moment miere de mea — pro
18.00 Orele
cînd trebuie să ne intensi albine vista intern
In sprijinul ficăm acţiunile politico- • 1 316 tone fîn Din problemele ridicate de cetăţeni ★ Muzică,
cultivatorilor Contribuţie la organizatorice în vederea • 8,5 tone lînă. Din discuţiile ce le-am uşoare, deoarece cele ce 19.00 Radioji
dioccnaciu.
de cereale fondul de stat realizării în întregime a purtat cu numeroşi cetă sînt puse în vînzare nu drian Păun
sarcinilor economice. Avem ţeni ai comunei au reieşit pot fi trase de vaci pe zi intr-o o
Pentru a veni în spri în Voia trăiesc 2G8 oa cîteva probleme ce-şi aş terii muzici
încă rămîneri în urmă la
jinul bunei desfăşurări meni constituiţi în 93 de preluarea şi predarea bo In două zile teaptă soluţionarea. Iată coastele din satele co Non stop ir
a însăminţărilor din a- vinelor şi porcinelor con cîteva : munei.
în zilele de 11 şi' 12
ceastă toamnă, consiliul gospodării. Piuă la 1 oc octombrie a.c., baza vo . • Punerea în funcţiu • Să se asigure o mai
tractate, precum şi a lapte
popular a procurat şi tombrie a.c., satul a pre lui de vacă. Sîntem însă lantă a întreprinderii ne a morii pentru ca oa bună aprovizionare cu
distribuit cetăţenilor dat Ia fondul de stat pentru industrializarea menii să nu fie nevoiţi fiare de plug.
15 tone grîu. în acest 39 124 1 lapte de vacă convinşi, că prin munca cărnii s-a deplasat în să se deplaseze la Geoa- • în unităţile comer
E
D
V
fel, toţi cei care au şi 3 200 1 lapte de oaie. pe care o desfăşurăm cu comună. Cu acest prilej giu sau Rapoltu Mare ciale să se găsească mai Şaptecai A ; (
solicitat grîu de sămîn- Printre cei mai vrednici oamenii, aceste sarcini vor au fost predate la fon pentru a-şi măcina cerea multă sîrmă ghimpată, nou pe fi
ţă au avut posibilitatea gospodari se numără fi realizate. lele. pentru a se putea ocroti (Arta); HUI 1
Buc
să semene în această deputaţii Dionisie Jelor dul de stat 42 capete • în magazinele săteşti culturile de distragerile terele Prui
ADAM MOGA
dern);
toamnă suprafeţele ce şi Ioan Măglaş. secretarul comitetului comunal bovine în greutate tota să se aducă pluguri mai animalelor sălbatice. ardelenii (I
lă de 17 800 kg.
şi le-au planificat. <S> • ist
de partid, primarul comunei Vi ,or
ŞA... . Cipt
Oamenii Balşei sînt gospo gospodărie revine in mare (Unirea); It
dari de frunte şi oricînd parte femeilor. Femeile din (7 Noicmbri
dispuşi sâ vorbească, din Oameni conştienţi de rostul şi datoria lor satul nostru se dovedesc mul şi urr
VULCAN:
inimă şi din suflet, despre vrednice crescătoare de ani rul) ; LO
munca lor închinată propă male. press (Mini
şirii localităţilor unde mun Păştiuţ Cornea intervine : Orchestra f
moduri. în anii socialismu tră realizaţi acest dezide — Ziceaţi că se cere întîi dă cinci bovine, zece oi şi citorcsc) ;
cesc şi trăiesc, înfloririi ju lui comuna noastră a cu rat ? să ne acoperim necesarul cinci porci şi am încheiat - Spune tu cum eşti de rele vals (R
deţului şi a patriei socia noscut din plin binefacerile - Mă străduiesc. îmi asigur propriu. Eu n-am fost la contracte pentru un porc, vrednică, Floare ? Vrăjitorul
roşie); GU
liste. Acest fapt a fost rele vieţii noi ce se înalţă în în întregime necesarul de oraş pentru cumpărături de o bovină adultă, 2 600 I lap - Am în ogradă patru vite meia din
vat şi cu prilejul mesei România. în acelaşi timp, grîu, porumb, cartofi şi le prin luna martie. Zahăr, te de vacă şi 80 I lapte de mari şi un viţel, doi porci, nerul) ; O
rotunde la care au luat parte Balşa contribuie pe măsura gume. în gospodărie cresc ulei şi altele găsim la maga oaie. Cînd ai animale multe 50 de oi. pada (Patri
traatacă (I
cîţiva dintre cei mai vred resurselor sale la îndeplini trebuie să şi munceşti mult. GIU-BAI ;
nici cetăţeni ai comunei. - Ce aţi contractat pe Arabia (C;
— Balşa - spunea Ioan rea sarcinilor economice. MASĂ ROTUNDĂ — Merită ? 1983 ? HAŢEG :
Mihuţ, preşedintele comitetu Comuna noastră este o pu — Merită, ne răspunde - O oaie, patru miei, 65 cia); BKA
dare; C
lui comunal al Organizaţiei ternică sursă de carne, lapte, Antonie Ştefan, din satul kg lină, 270 I lapte de oaie, (Casa de
democraţiei şi unităţii socia ouă şi alte produse agricole, un mare număr de vaci, zinul din sat. în vremea asta Balşa. Eu am predat în 1983 1 000 I lapte de vacă. Lapte RIA : Ordi
focul ! (M
liste — este situată la extre are un rol important în înfăp porci, păsări, iar din ceea am predat la fondul de stat trei juninci gestante pe care de vacă voi mai preda, că Dragoste I
mitatea de nord-est a jude tuirea autogospodăririi şi ce îmi prisoseşte predau la un viţel, un porc, 2 000 I am primit 25 000 lei. Bani am înţărcat viţelul de curînd. (Lumina);
ţului. Cu toate acestea noi autoaprovizionării teritoriale. contract. Anul acesta am li lapte de vacă, 64 I lapte de frumoşi ! - Eu am 73 de ani - trid, drage
ne simţim în mijlocul eve - Autoaprovizionarea pre vrat deja o junincă, două oaie şi voi mai preda şi Floarea Robotin, din satul ne spune llisie Florea — dar rul).
nimentelor, strîns integraţi supune ca fiecare om şi viţele, un porc şi voi preda, altele. Poiana, deputată în consiliul nu mă las de ceea ce am
in realităţile hunedorene, ale fiecare localitate să-şi asigu pînă la sfîrşitul anului, 2 000 — Sigur, ca să poţi con popular comunal, adaugă : făcut o viaţă întreagă : lu
ţării. re sursele de trai şi să pre I lapte. tracta cu statul, trebuie să — Mulţi bărbaţi din sat lu crul pămîntului, creşterea a-
— Cum se manifestă a- dea şi la fondul de stat can Păştiuţ Cornea din satul munceşti, să creşti animale — crează în întreprinderi sau nimalelor şi predarea de pro
Rezultat!
ceastă integrare ? tităţi cît mai mari de pro Balşa a intervenit în. dis spunea Elisabeta Jeler din pe şantiere în alte locali duse la fondul de stat. S-a octombrie
— In principal, în două duse agricole. Dumneavoas cuţie : satul Voia. Eu am în ogra tăţi, astfel că munca în vorbit aici numai de carne Exlr. I:
şi lapte. Carne şi lapte am Extr. a
predat şi eu — un porc, 1 000 35, 15.
Fond toi
I lapte —dar am mai livrat 1 078 011 le
prin achiziţii şi cartofi, fasole, la catcgor
ouă, carne de pasăre ş.a.
înţeleg că noi, cei ce trăim
la ţară şi mai ales în satele
de munte, trebuie să asigu
răm hrana pentru oraş, căci Timpul
oraşul ne dă, în schimb, azi, 27 oc!
mea se v;
unelte, agricole, încălţămin rul va fi
te, haine, alte articole de izolat voj
care avem nevoie în gospo slabe. Vii
dărie. la moder;
est. Tem;
vor fi c
nus 2 şi
cele max
Pagină realizată de grade, r
T. BONDOR, semnala
IOAN MIHUŢ C. ARMEANU la sol. Li
ceaţă.
