Page 93 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 93
©09 4; PROLETARI DIN TOATE TARILE'UNIŢI-VĂ! ROMÂNIA*CEAUŞESCU»PACE
Minării Văii Jiului se pronunţă cu fermitate
împotriva înarmărilor, pentru pace
Voinţa unanimă de a da mâni, maghiari, germani şl le : „Vrem pace pe Păinîut",
expresie înaltei aprecieri de alte naţionalităţi — „Nu rachete în Europa !",
a iniţiativelor tovarăşului care, într-un singur glas „Da, păcii ! Nu, războiu
Nicolae Ccauşescu pentru şi-au exprimat adeziunea lui !“.
dezarmare şi pace, hotă- lor deplină faţă de politica Adunarea a fost deschisă
0RGAN1AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C rîrea de a acţiona cu toa externă a patriei noastre, de tovarăşul Lazăr Filip,
te forţele pentru înfăptui faţă de strălucitele iniţia vicepreşedinte al Consiliu
U L A R J U D E Ţ E A N rea neabătută în viaţă a tive promovate de secre lui municipal Petroşani al
politicii interne şi externe tarul general al parti Frontului- Democraţiei şi
a partidului şi statului Unităţii Socialiste, care a
dului, tovarăşul Nicolae
Anul XXXV, nr. 8 075 VINERI, 28 OCTOMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani nostru şi-au găsit materia Ceauşescu, consacrate dez- spus : „Această vibrantă
lizarea în impresionanta adunare populară a oame
adunare a oamenilor mun nilor muncii din .munici
ză în rindul celorlalte
_ . . 7 Răspundere şi exigenţă pentru cii din municipiul Petro ADUNÂRI piul Petroşani se integrea
Din cronica \ şani consacrată păcii şi
dezarmării, ce a avut loc ALE OAMENILOR ample şi înflăcărate mani
întrecerii \ onorarea exemplară a în marea piaţă a Teatru MUNCII PENTRU festări ce au loc în întrea
ga ţară, refl cetind spriji
socialiste lui de stat din localitate. DEZARMARE Şl PACE nul unamm al demersuri
Au luat parte la această
contractelor la export lor şi iniţiativelor secre
tarului general al partidu
MINEREU DE FIER adunare reprezentanţi ai
PESTE PLAN celor mai diverse catego armării, securităţii si păcii lui, preş 'dintele Republi
Dintre colectivele (le , De la un an la altul a binat. Este un argument rii de oameni ai muncii: în întreaga lume. cii, t o v a r ă ş u l Nicolae
mancă ale întreprinde crescut cuini Ui tea de pro care pledează pentru un mineri, tehnicieni, maiştri Ceauşescu; a neobositelor
rii miniere Hunedoara, duse exportate din Combi efort mai susţinut şi bine şi ingineri de la cele două Atmosfera înălţătoare, sale acţiuni pentru pace
rezultate deosebite au natul siderurgic Hunedoa organizat, în vederea înde de vibrant patriotism a fost şi dezarmare în lume".
obtiiiut, de la începutul ra. Cele mai importante plinirii exemplare a pla întreprinderi extractive — ilustrată de scandarea nu Maistrul'"’iWiner , Mihai
acestui an, cel al secto mutaţii s-au produs însă nului la export pe acest Dîlja şi L i v e z e n i , meroaselor l o z i n c i — Coznîa, de Mâ îhlre'pfijide-
rului II-Est, din cadrul în domeniul calitativ-sorti- an. Şi, vorbind de realiza m u n c i t o r i de la „Ceauşescu — P a c e ! " , rea minieră” Dîlja. . subli
Exploatării miniere Ghe- mental al produselor ofe rea integrală a planului I.U.M.P., I.P.S.R.U.E.E.M., „Ceauşescu — România, nia în euy-întul. său : „Noi,
Iari. Minerii de aici au rite la export. Pe lîngă la export trebuie să men I.P.C.V.J., I.C.M.M., Grupul pacea şi prietenia", „Ne
extras suplimentar sarci produsele aşa-zise tradiţio ţionăm că la finele tri mîndrim cu tot ce face minerii, muncim în condi
nilor de plan „la zl“ peste nale — profile fasonate şi mestrului III nu a existat II construcţii, cadre di Ceauşescu pentru pace", ţii grele, dar eforturile
18 000 tone minereu de oţel beton neted — un loc nici o restanţă faţă de dactice şi medicale, lucră „Dezarmare — pace" — dc noastre sînt preţuite la
fier. Cele mai mari spo tori din industria uşoară, miile de stegulcţe roşii şi adevărata . lor valoare de
ruri de producţie le în ACTIVITATEA DE EXPORT din transport, comerţ şi
registrează formaţiile tricolore ce fluturau dea conducerea de partid şi de
conduse dc Petru Milial- calitate • dinamism e eficienţa cooperaţie, studenţi şi elevi, supra mării de oameni, dc stat, de întreaga speie-
cea, Gheorghe Harbuz, locuitori din toate cartie uriaşele pancarte pe care
Costache Maican, Aris- rele municipiului — ro se aflau înscrise cuvinte (Conlinuare în pag. o 2-a)
tide Cosiua. tot mai mare încep să-l partenerii externi.
Ne-am aflat zilele aces
ocupe sortimentele cu des
\ NOI SORTIMENTE i tinaţii tehnologice presta tea în cîteva secţii cu
DE PANIFICAŢIE / bilite, cum ar fi oţelurile pondere importantă în rea
Secţia de panifi- '■ pentru trăgătorii, oţelul lizarea producţiei desti
caţie Hunedoara a in- ţ beton de înaltă rezistenţă nate exportului şi am
trodus in fabricaţie i cu profil periodic. constatat că atît la lami
şi a pus de cumul , Ce elemente asigură pro noarele bluming de 1300
in vinzaro două sorti- * duselor hunedorene acce şi 1 000 mm, cit şi la
mente noi de franzeluţc. ţ sul pe noi pieţe (marcate „semifabricate", „profile
de o puternică concurenţă) mijlocii", laminoarele de
pe baza de calciu, de < sau menţinerea pe pieţe sîrmă etc., din cadrul uzi
cîte 150 şi 250 grame. In l tradiţionale ? „Secretul" nei nr. 4 realizarea ritmi
bilanţul realizărilor de ţ constă în înaltul nivel ca că, integrală şi la un înalt
la începutul acestui an, l litativ al produselor şi în nivel calitativ a acestei
colectivul de aici înscrie
rapida adaptare la cerinţe, producţii constituie o sar
depăşiri de 2 la sută Ia 1 respectiv o mare flexibi cină prioritară, de mare
piine, 7 la sută la pro- ^ răspundere a tuturor co
duse zaharoase şi 1 la • litate în producţia sorti
sută la specialităţi. Se ^ mentală. lectivelor de laminatori.
Siderurgişţii hunedoreni ' Astfel, la laminoarele de
evidenţiază în muncă, ^ sînt pe deplin conştienţi 1 000 şi 1 300 mm, discu-
printre alţii. Viorica i de importantele probleme tînd cu maistrul principal
Ilarfaş, Maria Clement, 1
Maria Moroşan, R'ozalia \ cu care sînt confruntaţi şi Viorel Neag şi cu maistrul
acţionează cu consecvenţă de schimb Tiberiu. Băbuţ,
Enciu, Maria IîrăPescu, l pentru realizarea unor pro am aflat că atît în secto
Suzana Crăciunescu, E- , duse calitativ superioare, rul cuptoare, cit şi la li
lena Ivaşcu, Maria t de înaltă eficienţă. Acest
Gheorghiu, Viorica Bă- i lucru este reflectat de niile de laminare se ac
găceanu. (Stclian Ocna, i dinamica exportului, care ţionează cu fermitate, cu
corespondent). j înaltă răspundere tnunci-
la finele semestrului I din
acest an depăşea pro DORIN CORPADE Aspect de la adunarea oamenilor muncii din municipiul Petroşani, consacrată luptei
TRANSPORTURI l centul de 35 la sută din pentru dezarmare şi pace.
SUPLIMENTARE producţia realizată în com- (Continuare in pag. o 2-a)
DE MATERIALE 1
Ceferiştii din gara IIu- \
nedoara-vest ţin pasul ţ
cu colectivele de muncă i Arăturile adinei de toamnă şi transportul finului
de Ia Lelcse şi Crăciu- )
neşti, transportînd ope- ţ în ritmuri tot mai înalte
rativ cantităţile supli- l
mentarc de materii pri- i
ine pe care acestea Ie i Efectuarea în timp cit mari. O formaţie ară la Lascu Balica, Filion Vlaie, — Cind se luminează de —• Mai este mult fin de
exploatează. De la înce- ^ mai scurt şi la nivel înalt C.A.P. Toteşti, alta la Teodor Nieodirn, Miron ziuă sîntem în brazdă, iar adus din cîmp ?
putui anului şi pînă la i calitativ a arăturilor adinei C.A.P. Pcşteana, iar a treia Flueraş, Cornel Olar şi Mi seara lucrăm pînă la orele — Nu. în două-trei zile
zi, ceferiştii de aici au J de toamnă şi transportul la C.A.P. Ostrov. Forma ron Vlăiconi de la secţia din 21—22, la lumina farurilor. putem încheia lucrarea.
expediat peste sarcinile ţ din cîmp a finului sînt ţiile sînt conduse de in La C.A.P. Ostrov discu La transportul şi depo
de plan o cantitate de t cele două lucrări cc-i preo ginerii şefi din unităţile tăm cu Iustin Opric, bri zitarea finului i-am găsit
aproape 60 000 tone de 1 cupă în aceste zile pe respective, ceea ce asigu C.U.A.S.C. TOTEŞTI gadier la ferma zootehni la lucru pe loan Iiomanes-
talc şi doloinită. Se I cooperatorii, mecanizatorii ră efectuarea unor lucrări că. cu, Sabin Opric, Nelu Bo-
evidenţiază în mun- ţ şi specialiştii din C.U.A.S.C. de bună calitate. — Paralel cu arăturile jin, Marina Bojin, Ionel
că, printre alţii. Pe- ţ Toteşti. în toate unităţile — Cu ce viteză se lu- Toteşti a S.M.A. Cîrncşti. adinei de toamnă muncim Bojin, iar la ogoare mun
tru Dăvîncă, Octa- J se munceşte cu hărnicie şi 'crează zilnic ? Primul dintre ei ne spune ; la transportul şi depozi ceau loan Brăila, Dumi
vian Surugiu, Traian \ responsabilitate. Ilie Buf — Realizăm aproape cile — Am început ogoarele tarea finului — ne-a spus tru Bogdan şi loan Iosi-
Popa, Nicolae Moisă, Eu- 1 imediat ce am terminat interlocutorul. Astăzi) la voni. Plnă miercuri seara
gen Păcurar, loan Bora, nea, directorul S.M.A. Cîr- 4 ha pe tractor, iar pînă s-a ogoiâl o suprafaţă de
în prezent am ogorît aproa însămînţarea cerealelor pă-
Cornel Tincu, Andronic ) neşti, opina : ioase. această lucrare am mobi 100 ha, astfel că joi s-a
Popa şi alţii. (Aron Că- ţ — La arături se mun pe 450 ha. lizat două tractoare cu încheiat lucrarea pe cele
ta, corespondent). i ceşte cu 22 tractoate, or în tarlaua denumită „La — Cînd începeţi şi cind remorcă şi patru atelaje 120 ha ce trebuie ogorîte.
ganizate în trei formaţii plop" se aflau la arat terminaţi ziua de muncă? cu tracţiune animală.
Din formaţia de tractoare
ce a muncit la Ostrov, şase
atelaje au fost deplasate
la C.A.P. Clopotiva. Aici
efectuarea ogoarelor a în
ceput marţi, iar în două
zile s-au arat deja 40 ha
din cele 90 ce trebuie rea
lizate. Elena Lepădătoni,
• inginera şefă a unităţii, ce
coordonează îndeaproape
munca mecanizatorilor, ne
spunea că loan Opric,
Leon Predoni, Vasile Vulc,
loan Mihuţoni şi Livht
TRAIAN BONDOR
Mecanizatorii Balica Lasou, Filion Vlaie, Teodor Nicodlm, Miron Flueraş, Cornel Olar şi Miron Vlăiconi execută arături de toamnă pe terc-
nurile C.A.P. Toteşti.
(Coniinnare in pag. a 2-a)
