Page 94 - Drumul_socialismului_1983_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 075 <r

ROMÂNIA* CE AUŞESCU «PACE!

Tel
Minerii Văii JisiSui se pronunţă Lăsaţi 15,00Telex
porumbeii 15,05Poliţe!
15,30Emisii
cu fermitate împotriva să zboare ! germa
lor)
17,25Trage
num ele
pionierilor
şi
In
înarmărilor, peniru pace uteciştilor, in num ele a- 17,35Ea v<
pentri
ceste/ vîrste a celor m al auto
(Urmare di., pag 1) lui Central al P.C.R., cutezătoare aspiraţii, im l 17.50 1001 t
tovarăşului NICOLAE exprim dorinţa fierbinte 18,00Inchic
lui
tate, ca fiind o importan­ CEAUŞESCU, în care se de a creşte in linişte şi 20,00 Tclcjl
lor)
tă contribuţie la creşterea arată printre altele : „Mi­ pace. Vrem iâ Învăţăm , 20,20 Actua
continuă a bunăstării şi fe­ nerii din Valea Jiului, toţi să m uncim şi să ne jucăm mie
ricirii întregului popor. oamenii muncii din aceasta j sub un cer senin. 20,35Cîntc.
Pentru afirmarea acestei străveche vatră a cărbu­ Ştim că in Univers exis­ 20.50Cadra
* Pc:
munci ne pronunţăm îm­ nelui românesc susţinem tă o singură lum e şi a- pentri
I.M. Hunedoara, Secţia Teliuc. O parte din brigada de mineri condusă de Ioan
potriva războiului, împotri­ cu tărie Apelul pentru ceasta sinte,m noi, Lum ea Maican, care realizează planul lunar şi nu înregistrează nomotivate. 21,15Film
va armelor nucleare". dezarmare şi pace al Fron­ e aşa cum e, dar e O poveş
(III)
La rîndul său, An­ tului Democraţiei şi Unită­ noastră şi e frum oasă. 22,05Rcvis
ton Bacu, d i r e c t o r u l ţii Socialiste, elaborat din De ce s-o facem să dis­ că tv
I.P.S.R.U.E.E.M. arăta : iniţiativa dumneavoastră, pară De acel In ritm inait Răspundere şi exigenţă pentru 22,30Teleji
„Vrem să muncim în pace, document grăitor prin care porum bel alb să nu-şi lor).
să ne consacrăm energiile ne recunoaştem propriile ia zborul din fiecare (Urmare din pag. 1)
alături de bravii mineri noastre aspiraţii de pace, inim ă ? Cum am putea onorarea exemplară
din minunatele noastre dorinţa noastră fierbinte face ca intreg Păm intul Strucăl realizează o viteză ISA
oraşe de pe luminoasa de a ne clădi în linişte să fie o im ensă grădină zilnică de patru hectare a contractelor la export
Vale a Jiului, pentru în­ viitorul, în înţelegere cu in care să Înflorească ti­ pe tractor.
BUCURI
florirea continuă a scum­ toate popoarele lumii. nerele vlăstare ale om e­ dioprograi
Urmărind fluxul dc pro­
pei noastre patrii". Vom da patriei mai mult nirii, să crească fără să — Viteza ar putea spori ? (Urmare din pag. 1) ducţie pentru export, ne-am La ordine
Au mai luat cuvîntul cărbune, ne vom strădui ştie ce este aceea bom bă am întrebat. oprit la unul dintre lami- cultură;
7,30 La yj:
Voichlţa Micheş, preşedin­ să sporim mereu cota de atom ică ? — Da. Şi în acest scop torească pentru organiza­ noarele ce realizează pro­ al muncit
tele Comitetului municipal participare a municipiu­ Noi, tinăra generaţie am organizat lucrul în rea exemplară a producţiei. duse finite — laminordl sei ; 8,10
al femeilor, pioniera Anca lui Petroşani, a Văii Jiu­ din com una Vorţa, ne unim schimburi prelungite: se — Prin modernizarea de sîrmă nr. 1. Inginerul lor ; 9,00
9.05 Răsp
Torsan şi studentul Lazăr lui la dezvoltarea şi înflo­ glasurile cu ale tuturor ară pînă la orele 22—23 cuptoarelor, nu numai că Eugen Moldovan ne infor­ rilor ; 10,0
Ciroie, preşedintele Con­ rirea patriei noastre, con­ cetăţenilor patriei şi spu­ noaptea, astfel că în cel am sporit capacitatea de mează că 85 la sută din 10.05 Ştiin
siliului A.S.C. de la Insti­ ştienţi că prin fiecare tonă nem un NU hotărit răz­ mult trei zile, adică pînă încălzire, dar asigurăm producţia lunii octombrie Atlas folc
tutul de mine Petroşani, de cărbune extras în plus boiului I sîmbătă, vom încheia lu­ încă din această fază o dul, inimi
lctin de
care au dat, la rîndul lor, ne vom îndeplini o îndato­ Viitorul la care visăm crarea. îmbunătăţire a calităţii este destinată exportului. să ştiu ;
Luna viitoare planul de
expresie dorinţei fierbinţi rire muncitorească, profund cu toţii este am eninţat de La C.A.P. Clopotiva se supraşarjelor laminatelor, 12.00 Bule
de pace, de linişte şi sigu­ patriotică şi umană". infernala cursă a Înarm ă­ lucrează în aceste zile şi preciza maistrul Viorel export va fi şi mai mare. toate
! 1
ranţă ce animă femeile, Aceeaşi atmosferă de pu­ rilor. De aceea avem da­ la transportul fînulul din Neag. Apoi sîntem preocu­ Dar de pe acum există j.«..iÎU
copiii, tineretul, întreg ternic angajament revolu­ toria să facem auzită in cîmp, lucrare la care iau paţi de asigurarea unei certitudinea că planul ul­ mieră ra
bune ritmicităţi în derula­
timului trimestru al anului la 1 la 3
poporul român, hotărîrea ţionar a domnit şi în timpul toate colţurile lum ii do­ parte un mare număr de rea acestei producţii. Ur­ va fi realizat în avans cu club ; 10,(
nestrămutată de a face aprobării textelor mesaju­ rinţa noastră de pace, de atelaje din sat. Şerban 16.05 Des
totul pentru a împiedica lui adresat preşedintelui a ne afirm a dreptul la Şerbu Micu, şeful fermei mărim ca striparea lingou- cel puţin 10—15 zile. 16,40 COor
izbucnirea unui război celei de a 38-a sesiuni a viaţă, la fericire, la bine­ zootehnice, ne spunea că, rilor, încărcarea în cup­ La jumătatea lunii oc­ 17.00 Bule
toare să se efectueze
Pentru p;
tombrie, la alt laminor —
pustiitor. Adunării Generale a O.N.U. facerile civilizaţiei I pînă duminică, tot fînul într-un timp cît mai scurt, „sîrmă" nr. 2 — planul mîndru-n
într-o atmosferă de fier­ şi scrisorilor către amba­ LUCICA SIMEDREA, ce se află în cîmp va fi iar încălzirea să se efec­ producţiei pentru export contempo
scrii ; 18
binte entuziasm patriotic, sadele U.R.S.S. şi S.U.A., secretar al organizaţiei adus şi depozitat în baza tueze în funcţie de mărcile era realizat în proporţie mare, pei
participanţii la adunare au celorlalte ambasade ale ţă­ U.T.C. - elevi, ' furajeră a unităţii. de oţel. De asemenea, sîn­ zică, ştiri
.adoptat textul unei _ tele­ rilor europene şi Canadei, Şcoala generală Vorţa La Cooperativa agricolă tem preocupaţi pentru a de 80 la sută, cu posibi­ diojurnal
lităţi de a-1 devansa cu
ră cultur
grame adresate Comitetu- acreditate la Bucureşti. de producţie din Rîu de asigura o laminare cît mai mult, chiar de a-1 dubla, ★ La şut
Mori i-am găsit la arat pe Radiojun
mecanizatorii Iustin Iu- compactă a şarjelor de oţel după cum aprecia ingine­ oră. — ]
pentru export.
La intervenţia baş, Marin Crişan şi Dorel rul Viorel Mihai. lului.. A
ţilc ; 23,1
Mituc, ce lucrau sub în­ — La cele două linii de — Noi sîntem pregătiţi din La I
ziarului drumarea atentă a lui Pas- laminoare (bluming 1 000 şi pentru a realiza exportul Leigh —
-
Referitor la articolul cu Hîc, inginerul şef al 1 300 mm), a continuat pînă la sfîrşitul anului, 3.00 Non
maistrul Tiberiu Băbuţ,
„Cine „depanează" depa­ unităţii. Şi aici lucrarea cînd avem o „campanie preciza în continuare in­
natorul ?“, apărut în nu­ înaintează în ritm înalt, de export" folosim cei mai ginerul tehnolog. Pe lin­
mărul din 17 septembrie al astfel că, ogoarele vor fi buni muncitori pe posturile gă realizarea ritmică a
ziarului, la rubrica „Sem­ terminate pînă în seara cheie. Aplicăm cu rigurozi­ exportului şi asigurarea
nal", Cooperativa „Drum zilei de sîmbătă. în aceste tate tehnologiile de lamina­ unei calităţi sporite a
D E V i
Nou“ Hunedoara, sub sem­ zile se lucrează şi la trans­ acestuia, noi urmărim şi Şaptecai
portul din cîmp a ultimelor re. în plus, atenţia noas­
nătura preşedintelui Ioan tră este concentrată pe ca- creşterea eficienţei activi­ nou pe
Manaţe, ne comunică ur­ cantităţi de furaje, la a- librarea corespunzătoare a tăţii. Pot spune că ne în­ (Arta); F
ceastă lucrare fiind mobi­
mătoarele : „S-a cercetat lizate un număr de 10 ate­ cilindrilor, în funcţie de cadrăm şi în consumul de I
); r
cazul sesizat şi am consta­ laje. Lucrarea se cere însă secţiunea programată la metal planificat pentru ..elenii
tat că piesele necesare laminare. Respectarea în­ producţia de export. în (Siderurj
depanării televizorului se accelerată deoarece in tocmai a măsurilor tehni- secţia noastră scoaterea de Vlaşiniio
tine (Co
găsesc mai greu, dar aceas­ cîmp se află încă o mare co-organizatorice luate la metal depăşeşte 90—92 de TROŞAN
ta nu justifică în nici un cantitate de fin. Condu­ fabricaţia produselor de procente. bescu (L
fel timpul cit a stat tele­ cerea cooperativei, consi­ export a condus la dimi­ Muncind cu răspundere soare (7
PENI: O
vizorul la unitatea de de­ liul popular comunal au nuarea continuă a numă­ şi exigenţă pentru onora­ tural);
panare din comuna Ghelari. datoria să mobilizeze la rului de declasate. Pot rea exemplară a contrac­ (Luceafă
In prezent televizorul este această lucrare toate ate­ spune că de o bună pe­ telor la export, siderur- mai de
(Minerul
reparat şi a fost predat lajele din sat pentru ca rioadă de timp această no­ giştii hunedoreni reuşesc arşiţa ni
Consiliului popular al co­ în cel mai scurt timp po­ ţiune este... evitată nu nu­ să rezolve în bune con­ URICAN
munei Bunila, proprietarul Porumbeii. sibil, tot fînul să fie trans­ mai din vorbire, ci şi în diţii cerinţele de metal ale ţiune ()
B. D. in
acestuia. în ce priveşte a- Foto: VASILE CABULEA portat şi depozitat în cele practică. partenerilor externi. şie); Oi
mai bune condiţiuni.
titudinea de tărăgănare a (Patria)
reparării televizorului ma­ atacă (F
nifestată de depanatorul într-o notiţă la rubrica nească să cumpărăm anu­ BAI : I-
cultură)
Nicolae Oprişa, comitetul „Actualităţi" realizată în Creşterea animalelor — o îndeletnicire mite mărfuri din cele care neri per
executiv al cooperativei a comuna Unirea erau criti­ se dau la sate numai în BRAZI :
luat măsuri de sancţionare caţi o serie de cetăţeni, tru Sini
â lui cu diminuarea re­ locuitori ai satelor comu­ în folosul celor ce o practică schimbul unor produse a- Mult m:
(Casa c
gricole, dar am fost re­
tribuţiei cu 10 la sută pe nei pentru faptul că, deşi fuzaţi şi ni s-a vorbit şi RIA : P
timp de trei luni, conform au posibilităţi, nu cresc dăria lor nu miroase a reşul);
tii din
articolului 45, din Legea animale. Unul dintre ei, ria ţărănească fără animale Creşte şi vacă şi oi, şi urît. na); G
nu-i gospodărie. Eu cresc
în loc să-i repeadă pe
57/1979, pentru neînde- supărat pe critica din ziar, de toate : vacă de lapte, porci pentru că s-a născut gunoi de grajd. Discutăm dragoste
cu Maria Munteanu.
plinirea sarcinilor de ser­ ne-a scris. Din scrisoarea oi, porci, păsări. Am şi şi a trăit în respectul faţă — Ar fi bine, sigur că oameni, preşedintele coope­
de muncă.
rativei agricole de produc­
viciu".
lui răzbătea aluzia că auto­ pentru mine, dau şi la fon­ Fcier Ion şi Dorina al­ ar fi bine să ţinem şi noi ţie, achiziţii şi desfacerea
rul articolului cu pricina dul de stat. Pentru asta cătuiesc o familie tînără. o vacă dar nu mai putem. mărfurilor, Filon Pîrvu,
nu ar fi fost suficient de muncesc mult dar şi .am Au cumpărat casă în urmă Cît au trăit bătrînii noştri, mai bine le-ar fi explicat
Noi magazine documentat în privinţa ce-mi trebuie. cu trei ani în Fărcădin. am ţinut două, dar acum că pînă la 1 iulie acest Timpi
de desfacere posibilităţilor reale ale — Ni s-a spus că lucraţi — Vedem că şi dumnea­ cînd ei s-au dus, cine să an, fînul nu a făcut parte azi, 28 i
fiecărei gospodării. Şi şi la C.A.P. deşi sînteţi voastră aveţi posibilitatea vadă de ele ? dintre produsele în schim­ mea va
La parterul blocului 30 b, iată-ne la Unirea, pc. ur­ pensionar de asigurări so­ să ţineţi pe lîngă casă o Bătrînii „bătrînilor" pu­ bul cărora li se vînd să­ călzeasc
situat în noul centru ci­ mele acelei scrisori. ciale. Cînd aveţi timp să vacă de lapte sau cîteva teau creşte două vaci. Ur­ tenilor o seamă de măr­ riabil. 1
la mode
vic al oraşului Haţeg, pe vă ocupaţi şl de animale, oi. De ce nu ţineţi ? — o maşii lor — nici una I furi cum sînt materialele dic. Te
La consiliul populaij co­
bulevardul Tudor Vladimi- munal aflăm de la tovară- de producerea hranei pen­ întrebăm pe Dorina. Şi gospodăria lui Traian de construcţii şi altele. Dar vor fi
rescu, s-au deschis două şuhy vicepreşedinte Cornel tru ele ? — Unde Să le ţinem, că şi a Elvirei Bîgu din Făr­ nici ambiţia rău înţeleasă 6 grade
intre lc
noi magazine aparţinînd n-avem grajd. cădin arată că acolo trăiesc nu aduce folos. vent se
I.C.S.M. Călan. Cel denu­ Lăpugean că în realizarea — Am timp pentru că oameni cărora le place Cam şşţfel stăteau lucru­ iar cu
mit „Căminul" oferă cum­ fondului de stat planificat pe mine nu mă prind nici­ — Dar aţi putea să vă munca. Dar nici ei nu au rile în concepţia şi în gos­
părătorilor un bogat sorti­ la lapte, carne de porc, odată zorile în pat. Rină construiţi, consiliul popular în curte vreun animal do­ podăriile unor locuitori ai La nu
ment de mobilă, iar celă­ miei, ovine adulte de la la acea oră eu am daţ v-ar putea ajuta cu lemn mestic. Traian Bîgu a cosit comunei Unirea care nu să, cu
vent se
lalt, „Gospodarul", este gospodăriile populaţiei, co­ mîncare la animale ca să din pădurea comunală,,» şî a valorificat prin coope­ au, deocamdată, animale
Pentr
înzestrat cu nurţierOAse ar­ muna are rămîneri în urmă pot pleca liniştit la alte — Am putea să-i ajutăm raţie fîn în valoare de pe la curţile lor. Am scris zile : 1
ticole' pentru uz casnic : si că una din caup-e este şi treburi. dacă ar vrea să-şi facă — aproape 30 000 lei. E bine şi aceste rînduri cu dorinţa treptat
perii, detergenţi, piese pen­ aceea că nu toţi cetăţenii P.adu Avram din Fărcă- intervine în discuţie vice­ asta, desigur, dar ce bine de a-i determina să gîn- se va
tru instalaţii sanitare, di­ cresc animale aşa cum ar din nu stă prea bine cu preşedintele Cornel Lăpu- ar fi prins şi la gospodă­ dească lucrurile mai larg, dea ple
caractc
verse unelte etc. fi de datoria fiecărui lo­ sănătatea şi n-a stat nici­ geanu. ria lor o vacă cu lapte, să ajungă la înţelegerea va sufl
Ambele magazine de des­ cuitor al satelor, odată bine. Dar pentru ca Gospodăria lui Gheorghe cîteva oi. Elvira e de că obligaţia fiecărei gos­ sificări
facere cu amănuntul sînt D? aceeaşi părere este să fie cît mai util fa­ Munteanu din Unirea îl acord cu noi dar com­ podării ţărăneşti de a creş­ torul v
minime
situate în locaiurl spa­ şi pensionarul Aron A- miliei, creşte animale. Cres- arată ca pe un om gos­ pletează : te animale este în folosul tre 2 i
ţioase, avînd condiţii opti­ vramoscu : cînd pentru el are de unde podar. El lucrează în in­ — Ne-am ambiţionat şi fa.’.Tiiiiilor respective şi al maxim
me de, desfăşurare a acti­ — Eu cred că toţi putem contribuj şi la fondul de dustrie la Haţeg iar soţia noi. Pentru că am predat întregii societăţi. de. Le
ceaţă,
vităţii. (Nictt Sbuchea, co­ creşte pe lingă casele stat. Creşte animale Tuţu se îngrijeşte de gospo­ atîta fîn la cooperativă viciu:
respondent). noastre animale. Gospodă- Groşeanu, om de 80 de ani. dărie. Dar nici în gospo- am cerut să rii se înles­ ION CIOCLEI