Page 98 - Drumul_socialismului_1983_10
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 076 €
Exigenţele acordului global, in atenţia ROMÂNIA» CEAUŞESCU*PACE!
organizaţiei de partid, a întregului colectiv 11.00 Telex
0 puternică şi vibrantă voinţă - 11,05 Cultiv.
Biroul organizaţiei de bil privind aplicarea a- nu este deloc simplă. Ea teratu'
şcoală
bază din atelierul mecanic, cordului global nu admite implică, între altele, pre 11.30 din A Film
nr. 6, al sectorului I — compensarea unor sorti gătirea multilaterală a oa apărarea dreptului oamenilor la viaţă dul 9
cisterne, de la I.M.M.R. mente cu altele, planul menilor pentru a se putea 12.00 Noi T,i
Simeria, a luat lăudabila trebuind să fie îndeplinit asigura un pronunţat grad 12.15 Ora
iniţiativă de a pune în integral la toate sortimen de mobilitate a acestora. (Urmare din pag. 1) cită, să-i putem creşte în- triotică şi civică, adunarea a 13.00 nă (p, La sfi
dezbaterea întregului co tele. Mai exact este vorba de tr-un climat de linişte, sigu adoptat textul unei telegra 15.00 Fotbal
lectiv măsurile ce se im De asemenea, planul afe faptul ca fiecare om să-şi securităţii şi liniştii în Iu- ranţă şi prosperitate". •=----- me adresate tovarăşului Bacău
pun pentru îndeplinirea rent perioadei trecute de însuşească temeinic încă me . „Cu acest prilej — a spus NICOLAE CEAUŞESCU, în 17.40 reşti Imagi^
riguroasă a tuturor indi la începutul anului la roţi cel puţin o meserie, pe în numele constructorilor în cuvîntul său Cleopatra Pă- care se spune : 18.00 Octoir.
catorilor de plan înscrişi recondiţionate a fost depă lîngă cea avută, pentru a a luat cuvîntul Petru Bqrna, lăcean. atletă de perfor „Oamenii muncii din mu venim,
în acordul global. Este vor şit cu 430 bucăţi, iar cel putea înlocui, oricînd, pe care a relevat : „Scopul nos manţă — şi noi sportivii din nicipiul Deva — mineri, ener- 18.20 şi na*. Serial
ba de producţia fizică, în la sortimentul piese for cei plecaţi în concedii sau tru, al celor ce alcătuiesc municipiul Deva ne expri geticieni, constructori, lucră 18,50 1001 d
cele 8 sortimente, încadra jate şi matriţate a fost care se îmbolnăvesc. în armata constructorilor este măm dorinţa ca oamenii să tori din industria uşoară, ţă 19.00 Tele.fu
rea în normele de consum îndeplinit integral. atelier există deja munci durabilitatea. Munca noastră se întreacă nu pe cîmpul de rani cooperatori, intelectuali, lor)
Strălu
şi realizarea producţiei la De altfel, biroul organiza tori, între care comuniştii trebuie să ducă mesajul pes luptă, nu nimichdu-se unii români, maghiari, germani 19.15 ce, pr
parametrii calitativi ceruţi, ţiei de bază, grupele sin Nicolae Huh, Ioan Meda, te timp şi se opune distru pe alţii, ci în creaţie, în şi de alte naţionalităţi, ti rare.
ceea ce vizează siguranţa în dicale şi conducerea atelie Iosif Buda, Teofil Pădu- gerii, armele noastre fiind cultură şi sport, să cucereas neri şi vîrstnici, întruniţi in ★ Vis
circulaţie. rului au preocupări mai rean şi alţii, care pot lu uneltele muncii, lată de ce, că noi performanţe în tot tr-o mare şi însufleţită adu Nicols
preun
Colectivul se confruntă vechi în privinţa perfec cra foarte bine la un în numele vieţii şi al dreptu ce este frumos şi trainic. De nare populară consacrată Elena
de mai multă vreme cu o ţionării organizării pro strung, la o freză, raboteză lui la viaţă, cerem factorilor aceea, spunem cu toată ho dezarmării şi păcii — îşi ma Reput
dificultate, anume că va ducţiei şi a muncii, paralel sau morteză. După cum responsabili politici ai lumii tărîrea, din adîncul inimilor, nifestă şi cu acest prilej înal public
(color
goanele primite pentru re cu dotarea atelierului cu sînt unii care pot lucra să acţioneze ca asupra o- „NU“ războiului, „NU“ ar ta admiraţie şi profunda re 20.00 Flori
paraţii sînt furnizate de utilaje şi maşini de nivel la mai multe utilaje deo menirii să nu mal planeze melor nucleare !“ cunoştinţă pentru repetatele nesc
alte unităţi, volumul lu tehnic ridicat. în acelaşi dată. spectrul războiului, pentru în cuvîntul său, Zasloţi şi valoroasele iniţiative de 20,10 Aciua
tură
crărilor depinzînd, în con timp, organizaţia de partid Iuliu Bogdan, secretarul dezarmare şi în primul rînd Francisc a arătat : „in nu pace pe care le întreprindeţi, 20.20 Telee:
secinţă, de ritmicitatea cu acţionează ca insistentă biroului organizaţiei de dezarmare nucleară. Ne unim mele locuitorilor satelor apar- pentru marele prestigiu inter 20.55 Film
care intră vagoanele în pentru mobilizarea întregu bază sublinia, de asemenea, glasul în corul popoarelor şi ţinînd municipiului Deva, al naţional de care vă bucuraţi, in vizi
atelier. Aşa stînd lucrurile, lui colectiv la o susţinută ideea că organizaţia de spunem NU războiului. NU oamenilor muncii români, miorii
în calitatea dumneavoastră
dul 1
s-au făcut demersurile ne activitate productivă, pen partid, cele sindicale şi de atentatului la munca şi li maghiari, germani şi de alte de cel mai înalt reprezen 21.40 Bună
cesare pentru corelarea co tru întărirea spiritului de U.T.C. au obligaţia să lu niştea noastră !”. naţionalităţi care trăiesc în 22,45 Teleji
respunzătoare a livrărilor ordine şi disciplină la toa creze mai mult şi mai bine La rîndul său, pioniera Co- frăţiţi în muncă, însufleţiţi de tant al poporului român, pro lor)
★ Spr
de vagoane cu sarcinile de te locurile de muncă. La cu oamenii, să creeze acel rina Stătescu a spus : „Acum, idealurile de pace, libertate motorul cel mai autorizat al 22.55 Invit*
plan. propunerea mai multor co climat de responsabilitate cînd norii negri se abat asu şi unitute, ne exprimăm şi acţiunilor închinate soluţionă 22.30 închii
Cu prilejul dezbaterii, în munişti s-a conturat ideea care să asigure buna des pra planetei, dorim să se noi adeziunea totală la po rii problemelor majore ale lui.
faţa colectivului a fost reorganizării fluxului teh făşurare a întregii acti audă glasurile copiilor din litica internă şi externă a con ten.poraneităţii.
prezentată situaţia concre nologic la compartimentul vităţi productive şi să con România în întreaga lume. partidului şi statului nostru însufleţiţi de exemplul dum
tă a modului în care s-au de legare a roţilor, astfel centreze eforturile tuturor Oameni mari, distrugeţi ar şi sîntem mîndri că ţara neavoastră, neobosit luptător
îndeplinit sarcinile de plan îneît să se elimine trans muncitorilor în direcţia în mele de orice fel ! Cheltuiţi noastră, prin preşedintele pentru o asperitatea şi li
de la începutul anului, portul cutiilor, osiilor, rul deplinirii exemplare a banii pentru hrana milioane- său, se află în fruntea sta niştea patriei, pentru menţi BUCURI
unde se înregistrează de menţilor şi al altor mate sarcinilor de plan. înde Icr de copii ce mor de foa telor care nu precupeţesc nerea păcii, instaurarea unui dioprogra
păşire şi la care sortimen riale dintr-o parte în alta. plinirea tuturor exigenţelor me ! nici un efort pentru apăra climat de destindere şi în La ordine
tură; 7,00
te sînt rămîneri în urmă. Curînd vor începe lucră impuse de aplicarea acor Vrem să ne prindem cu rea păcii şi vieţii pe planeta ţelegere sinceră între popoa La panoi
în luna septembrie, de rile de ridicare şi dotare dului global este o cauză toţi copiii lumii în marea ho noastră re, vă asigurăm mult stima muncii ;
pildă, deşi planul la pro a noii hale. comună a întregului co ră a prieteniei, în marea ho Medicul Maria Aitoneanu, te tovarăşe secretar general, sci ; 8,10
lor ; 9,00
ducţia fizică a fost depă Problematica muncii în lectiv, pentru care trebuie ră a păcii, iar cerul să fie preşedintele Comitetului mu că vom sluji cu credinţă pa 9.05 Au
şit considerabil, la sorti acord global însă este mult să se acţioneze energic şi brăzdat de porumbeii albi ai nicipal al O.D.U.S., a arătat : tria, partidul şi poporul, pu- 10,00 Bu
mentul vagoane pe două mai complexă decît înde unitar. păcii ! ,,Părinţi ai lumii să ve „Este convingerea noastră nind toată capacitatea noas 10.05 Rovi
10,40 Orc
osii s-a înregistrat o ră- plinirea strictă a sarcini gheaţiI Planeta cu sclipiri fermă că stă în puterea po tră creatoare în folosul dez populară
mînere în urmă. Or, Decre- lor de plan, care nici ea CORNEL ARMEANU albastre/ Noi vrem să creş poarelor, ca, prin acţiuni e- voltării continue a României, mişoara ;
tem mingîiaţil De soarele nergice şi unite, să se ajungă a afirmării ei permanente în ştiri ; J
intr-un g
vieţii noastre". la eliminarea pericolului răz lume ca o ţară liberă, inde letin de
boiului, la dezarmare, la o- pendentă şi iubitoare de cultural ;
„Oamenii muncii din ca
0 secţie fruntaşă drul Ţesătoriei de mătase, prirea proiectatei amplasări pace". ra folclo
avem ferma convingere că de noi rachete cu rază me Participanţii la adunare au 1 la 3 ;
cu minui
(Urmare din pag. 1) lat un concasor cu valţuri, care le pun noile regle forţele păcii,' toate popoarele die de acţiune pe continen ştiri ; 17,
care dă bune randamente, mentări referitoare la per — a spus muncitoarea Oti- tul nostru. Azi, mai mult ca adresat, de asemenea, un cial-cetăţ<
în urmărirea şi respectarea diminuînd sensibil risipa de fecţionarea organizării şi lia Andrăşescu — dispun de oricînd, trebuie să ne con mesaj preşedintelui celei de nah ritm
severă a reţetelor şi teh materiale". retribuirii muncii, genera capacitatea necesară pentru sacram întreaga capacitate a 38-a sesiuni a Adunării serii ; *
internă ş
nologiilor de fabricaţie, res Din discuţia cu şeful sec lizarea acordului global, a impune dezarmarea, pen de muncă şi competenţă pă Generale a O.N.U., ambasa Muzică,
pectiv a indicilor calitativi ţiei beton celular autocla- celelalte prevederi din re tru asigurarea dreptului vital cii, sănătăţii, vieţii, iar e- delor Uniunii Sovietice, Sta România
ai produselor, in vederea vizat de la I.M.C. Bîrcea — centele decrete ale Consi al oamenilor la existenţă, la forturile şi cheltuielile umane telor Unite, precum şi ale ce ţională i
sfirşit de
îmbunătăţirii calităţii beto Deva — secţie fruntaşă în liului de Stat. Am notat şi viaţă, la pace. Cerem răspi să fie canalizate spre satisfa lorlalte ţări europene acre Radi o juri
nului am trecut la folosi hărnicie şi realizări — am numele unora dintre oame cat oprirea amplasării de cerea nevoilor omului, sănă ditate în ţara noastră, în armare,
rea integrală în procesul mai reţinut hotărîrea co nii cei mai destoinici din noi rachete nucleare în Eu tate pentru toţi locuitorii pla care îşi exprimă aceeaşi do Scară cu
★ . La si
de producţie a pulberii de lectivului de a majora, pînă secţie : lăcătuşul Grigore ropa, retragerea şi distruge netei noastre". rinţă fierbinte de instaurare ,r -i - ,
T
aluminiu indigenă, care dă la sfîrşitul anului, realiză Corb, maistrul Teodor Mi- rea celor existente. Ca ma într-o vibrantă trăire pa şi apărare a păcii în lume. tuns
rezultate foarte bune. De rile de pînă acum şi de a halcea, operatorul Misie me şi soţii, dorim o pace Sv..p mu
asemenea, în scopul recu pregăti temeinic producţia Rusu, laboranta Teodora trainică, în care copiii noştri
perării şi refolosirii deşeu anului viitor, avînd în ve Costea, precum şi formaţia să se bucure de tot ce e MUNCA - UNICUL IZVOR AL PROGRESULUI
rilor tehnologice, am insta dere exigenţele sporite pe condusă de Constantin Iov. frumos, de o copilărie feri
SOCIAL 51 AL BUNĂSTĂRII GENERALE
D E V /
La ogorîrea terenului - nici o clipă de răgaz! Şaptecai
nou
pc
Eforturi de muncă pe măsura grijii (Arta) ; t
terele I
In Consiliul unic agro mis să lucrăm pe supra defecţiunile se înlătură ra rezultate. Cele opt tractoa dern); I
industrial Ilia, eliberarea feţe mari. pid de către lucrătorii ate re ale formaţiei realizează ce ni se acordă nouă, minerilor! ardelenii
terenului de coceni s-a în — Cum a fost organizat lierelor mobile cu care a zilnic arături pe mai bine (Sidcrur
cheiat, astfel că s-a creat lucrul? fost dotată fiecare forma de 35 ha. Rezultatele cele Faptul că brigăzile de de care dispunem, rodul Vlaşinilo
tine (Cc
frontul de lucru necesar — Am intrat la arat, mai ţie. mai bune le-a înregistrat mineri care muncesc în muncii oamenilor cărbu TROŞAb
pentru efectuarea arături întîi în unităţile situate în Se lucrează cu hărnicie panoul 15 al sectorului VI nelui. bescu (l
lor adinei. în vederea rea zone de deal — Roşcani, şi conştiinciozitate. Cînd se pînă în prezent formaţia de la mina Lupeni obţin Intervenţiile operative in soare (7
PENI: o
lizării acestui obiectiv, toa de tractoare ce lucrează în zilnic productivităţi de 13— remedierea micilor defec tural);
te tractoarele disponibile zona Ohaba-Teiu-Lăsău, 15 tone cărbune pe post ţiuni survenite în timpul (Luceaţi*
ce sînt în stare de func C. U. A. S. C. ILIA condusă de Ioan Căta. se datorează şi activităţii procesului de producţie, a- mai de
(Mineru
ţionare au fost concentra Cu multă stăruinţă mun pe care o desfăşurăm în sigurarea reviziilor preven arşiţa n
URICAR
te la executarea ogoarelor, Răduleşti şi altele — unde luminează de ziuă, trac ceşte şi formaţia coor subteran noi, cei care ne tive sînt dovezi ale per ţiune (:
tteferindu-se la modul cum am realizat o mare mobi toarele sînt în brazdă şi donată de Nicolae Nicula, îngrijim de buna funcţio manentei noastre griji în B. D. în
au fost organizate şi cum lizare de tractoare. se ară pînă la orele 21, la inginerul şef al Consiliului nare a maşinilor şi utila asigurarea unor bune rit şic); O
(Patria)
se desfăşoară arăturile, Pentru ca arăturile să lumina farurilor. Formaţia unic agroindustrial Ilia, în jelor, folosite în uşurarea muri de extragere şi livra atacă (I
ioan Mâniguţiu, inginer la cunoască un ritm înalt şi ce acţionează în zona Bur- zona Răduleşti-Roşcani. în efortului oamenilor, în rea re a cărbunelui. Spun a- BAI : I
Trustul judeţean al S.M.A., în acelaşi timp lucrarea să trei zile formaţia a arat lizarea unor producţii şi ceasta, deoarece întreaga cultură)
neri pe:
spunea : poată fi condusă-şi contro juc-Zam, coordonată de peste 100 ha. mai mari de cărbune. producţie care este smulsă BRAZI
Adoptarea recentelor de
— Am trecut la efectua lată îndeaproape sub as Ştefan Herbei, realizează în zona Consiliului unic crete privind majorarea re abatajelor, mii de tone de tru Sin
zilnic 38—40 ha de arătu
rea arăturilor imediat ce pectul calităţii, au fost or agroindustrial Ilia trebuie tribuţiei personalului mun cărbune care continuă dru Mult m
(Casa i
am încheiat însămînţarea ganizate cinci formaţii ră, iar cea de la C.A.P. Gu ogorîtă în această toamnă citor şi generalizarea intro mul spre lumină, îşi au a- RIA : V
culturilor de toamnă. Eli mari de tractoare, conduse rasada atinge o viteză de o suprafaţă de 2 060 ha, iar ducerii acordului global în sigurate calea liberă, spre reşul);
berarea grabnică a terenu de specialişti sau de şefii 40 ha pe zi. pînă aseară s-au arat a- toate unităţile economice suprafaţă, şi prin contribu tii din
na).
rilor de coceni, ce s-a des secţiilor S.M.A. în acelaşi A treia formaţie, coordo proape 700 ha. Viteza zil constituie motive în plus ţia noastră.
făşurat cu o puternică mo timp, alimentarea cu com nată de ing. Ioan Bogdan nică ce se realizează este de stimulare a activităţii Veniturile suplimentare
bilizare de forţe la Ilia, bustibili şi lubrifianţi' se de la Trustul S.M.A., ac de circa 160 ha. noastre, de suplimentare a pe care, începînd din a-
Burjuc, Dobra, Gurasada, fac<e la faţa locului, în tar ţionează în zona Sîrbi-Bre- eforturilor pe care le depu ceastă lună, le vom obţine
Ohaba şi altele, ne-a per lalele unde se lucrează, iar tea Mureşană, tot cu bune TRAIAN BONDOR nem pentru ca economiei prin majorarea retribuţii
Timpi
naţionale să-i fie livrate lor, cele dobîndite din spo azi, 29
zilnic însemnate cantităţi rul realizat prin aplicarea mea vt
de cărbune. Rodul efortu acordului global vor con Cerul i
lui • mineresc trece, într-un tribui substanţial la creş nin, la
parte i
fel, prin mîinile noastre. terea nivelului de bună se va
întreţinerea în bună sta stare a noastră şi a fami spre v>
re de funcţionare a com liilor noastre, la făurirea slabe,
na. Vîi
binelor din subteran, a unui trai şi mai civilizat pînă la
transportoarelor care scot al tuturor celor ce muncim din se.
zilnic la lumină producţia în cărbune. din ve
de cărbune a sectorului mineaţ
nala c<
VI se datorează faptului ALEXANDRU TOFANEL, peratui
că, implicaţi în efortul ge lăcătuş de întreţinere, cuprins
neral mineresc, ne dăm si panoul 15, sector VI, de, lai
linţa să sporim, cu forţele I.M. Lupeni 12 şi r