Page 99 - Drumul_socialismului_1983_10

SÎMBĂTĂ, 29 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3

Avram lancu - un simbol al istoriei românilor EXEMPLUL E ALĂTURI 1

de
Gazeta
Personalitatea lui Avram avînt la adunările din 30 strateg revoluţionar, lancu voltarea conştiinţei şi uni­ secţiei miniere perete a
Teliuc,
eu. Jimbii şi li- lancu stăruie vie şi insepa­ aprilie, 15 mai şi 15 sep­ a devenit conducătorul oş­ tăţii naţionale, alături de din cadrul I.M. Hune­
românc in • Lansare de carte. „He- rabilă de evenimentele re­ tembrie 1849, de la Cîmpia tirii revoluţionare române ceilalţi revoluţionari a-
ralzii" - cel de-al Xl-lea vo­ voluţiei paşoptiste în me­ Blajului, unde se votaseră din Munţii Apuseni, orga- preciind desigur atitudinea doara, face un bun ser­
xial : „Omul viciu propagandistic acti­
mtis“ — episo- lum al scriitorului Radu Cio- moria poporului român. postulatele de bază ale re­ nizînd temeinic apărarea mulţimii adunate la Blaj,
olor) banu - prin care autorul a- Amintirile urmaşilor păs­ voluţiei, ca şi în lupta acestei regiuni şi respin- care-şl exprimase simplu vităţii de producţie şi de
anul 2 000 duce un emoţionant omagiu trează tot ceea ce putea crîncenă de mai tîrziu. gînd cu succes forţele su­ şi răspicat dorinţa de a se educaţie. Ediţiile sini
muzică împlinirii a 65 de ani de la schimbate la perioade
it de săptămî- oferi mai mult tinereţea „Uitaţi-vă pe cîmp, româ­ perioare atacatoare. uni cu ţara. Mai tîrziu, în scurte de timp, articolele
ţial color) formarea statului naţional eroului: dinamism, curaj, nilor, sîntem mulţi şi tari..." Spre el îşi îndreptau timpul desfăşurării revolu­
Sport club unitar român':-- va fi lansat, dîrzenie, demnitate şi spi­ rostea lancu în Stilul său privirea şi speranţele nu ţiei, către lancu se în­ slnt concise, abordind pro­
- Rapid Bucu- duminică, la Brad. La „Li­ rit de sacrificiu pentru laconic, la Blaj, în convin­ numai transilvănenii, ci şi dreaptă gîndurile şi spe­ bleme importante. Proas­
din Turcia brăria tineretului" din centrul idealurile naţiunii sale. gerea fermă că naţiunea revoluţionarii din Ţara ranţa întregii emigraţii din pete, la obiect, sînt şi ar­
ie: Cronica e- oraşului, începînd de la o- Ianeu n-a lăsat însem­ principate în izbînda revo­ ticolele aflate acum la
telor politice rele 11, iubitorii literaturii luţiei române generale. gazetă.
iinţific: „Omul se vor putea întilni cu auto­ nări asupra luptelor şi nici 65 DE ANI DE LA FAUBIRKA Alături, la gazeta „Ti­
•a“ (color) destăinuiri asupra celorlal­ Activitatea lui lancu pre­
seri rul cărţii şi cu scriitorul Mir- te capitole ale vieţii sale. STATULUI NATIONAL UNIT Alt ROMAÎJ figurează şi în această pri­ neretul şi producţia“ -
al (parţial co- cea Sîntimbreanu, directorul Poate, în momentele sale vinţă evenimentele viitoare articole din august, deco­
Editurii Albatros — editură la legate de realizarea uni­ lorate de soare, ilizibile.
a solie de pâ- de confruntare cu sine română trebuie să se înar­ Românească şi Moldova.
enie şi colabo- care a apărut volumul „He- însuşi, cînd se va fi gîndit meze să-şi smulgă la ne­ Sub conducerea Iancului, tăţii principatelor, cîştiga- Oare tinerii nu observă
ralzii". voie drepturile. în Munţii Apuseni s-a rea independenţei statului că exemplul bun este
i tovarăşului la o imagine a sa proiec­ în acţiunea de înlătu­ alături ? Nici măcar nu
Ceauşescu, îm- • Dialog cinematografic. tată pe cerul istoriei ro­ realizat un fapt de o deo­ naţional şi de săvîrşirea trebuie să-l caute, numai
cu tovarăşa „Prefaceri revoluţionare în mânilor, îsi va fi zis şi el, rare a raporturilor sociale sebită semnificaţie; orga­ unităţii statale. In această
Ceauşescu în satul românesc" a fost tema ca şi admiratorul său, Mihai vechi, feudale, în cererile nizarea pentru întîia oară ipostază, lancu întruchi­ să-l vadă.
a Malta şi Re- şi lupta pentru desfiinţarea în istoria Transilvaniei a pează nu numai moşte­
Arabă Egipt dialogului cinematografic or­ Eminescu ; „şi cînd pro- SE AŞTEAPTĂ
ganizat la Şoimuş, pe mar­ pria-ţi viaţă singur n-o ştii iobăgiei şi recuperarea pă- unei puteri populare. Lo­ nirea de dureri şi amintiri
cîntec româ- ginea filmului „Comoara din pe de rost/, o să-şi bată mînturilor strămoşeşti stă cul vechii administraţii a trecutului, cit mai ales O REZOLVARE
Vadul Vechi". Realizat cu trăinicia sentimentelor feudalo-nobiliare a fost simbolul viitoarelor trans­
tea în agricul- alţii capul s-o pătrunză De ciţiva ani, in fiecare
cdiţie specială colaborarea competentă a cum a fost?". care-1 leagă pe lancu şi pe luat de alta, aleasă prin formări revoluţionare.
•lopcdia profesorilor Vinelu Băneasă ceilalţi revoluţionari îna­ sufragiu universal. Semni­ Prin atitudinea sa intran­ iarnă, la douâ-trei zile,
ial : „Frontul şi Elena Pârău, a lui Aurel Pentru poporul român intaţi de masele ţărăneşti ficaţiile adinei şi multiple sigentă, prin demnitatea, locatarii de pe scara C a
t /(color). Pre- din Transilvania în preaj­ blocului 35 din bulevar­
ţ ţară. Episo- Ştefoni, coordonator de sec­ ma şi în timpul revolu­ dornice de libertate socială au fost netăgăduite ; înlo­ umanismul, pasiunea, nea- dul Dacia — Deva sint
tor pentru unităţile cinema­ şi naţională. lancu partici­ cuirea unor instituţii feu­ stîmpărul său perpetuu şi
ara varietăţi î tografice săteşti şi llie Toma, ţiei, lancu şi ceilalţi ti­ pă personal la acţiunile dale eu altele noi, radical spiritul său larg democra­
il (parţial co- neri revoluţionari repre­
secretar adjunct al Comite­ zentau nu numai minţile legate de înlăturarea iobă­ deosebite, verificarea ma­ tic, prin lupta închinată
tului comunal de partid Şoi­ luminate, cultivate, pline giei, înainte de anularea turităţii politice a popo­ realizării idealurilor so­
telcviziunii muş, dialogul a atras inte­ ei prin hotărîrile adunări­ rului însuşi, puterea lui ciale şi naţionale, lancu
a programu- de seva idealurilor refor­ lor de la Blaj, apără cu e un simbol al generaţiei
resul unui numeros public. matoare, ci şi elementele de a se guverna şi admi­ sale, al tinereţii şi efer­ ea»!
• intîlnire. Pionieri şi ti­ care au înţeles doleanţele arma în mină aceste cuce­ nistra pe sine şi nemijlo­
BSOBBRSBm neri utecişti din comuna To- sociale şi politice radicale riri sociale, trimite petiţii cit. Apărarea şi promova­ vescenţei spirituale a po­
o m m pliţa au avut o emoţionantă care au optat pentru so­ la Viena în favoarea mo­ rea principiilor naţionale porului român în marşul nevoiţi să apeleze la cei
întîlnire cu veteranii de răz­ luţii ce depăşeau simpla ţilor nedreptăţiţi. erau pentru lancu rrjai său neîntrerupt revoluţio­ care deservesc CT 13 pen­
boi Filimon Nedelcu, Anton mişcare revendicativă, în­ înzestrat cu excepţionale presus de orice sacrificiu. nar. tru a se tace aerisirea
I : 6,oi) Ita- însuşiri de organizator, cu lancu contribuie din plin Prof. MARIA VlRTOPEANU
(limilHIţii; G,3(J Lucaci, Carol Toma, Constan­ trezărind semnele unor instalaţiei de încălzire.
ei in agricul- tin Voiculescu, Aurel Alic. transformări revoluţionare. un remarcabil talent de şi în egală măsură la dez­ muzeograf Aceasta pentru că, după
iojurnal ; 7,30 Momentele de emoţie şi fior cum ne sesizează respon­
de onoare ai Convingerile lui lancu se
Revista pre- patriotic care au însoţit în- cristalizează în acest sens sabilul de scară, Petru
lerul mclodii- tîlnirea au crescut în inten­ încă din anul 1847 şi pri­ Zogojenschl, coloanele ver­
itin de ştiri ; sitate în timpul recitalului de măvara lui 1848 cînd, pus ticale de încălzire sînt ra­
a r a d i o ;
de ştiri ; poezie patriotică susţinut de în faţa abuzurilor şi teroa- cordate invers : adică tu­
iterara rauio; poetul popular Aurel Alic. rei, c convins că drepta­ rul la retur, ceea ce de­
t de muzică tea nu se poate realiza termină proasta funcţio­
iatul“ din Ti-
' Buletin de docil cu „lancea lui Horea". nare a acesteia. Pe lingă
Un iuti vers Se extinde gama înclinat spre acţiune re­ faptul că sint purtafi pe
an; 12,00 Bu- drumuri instalatorii sau
; 12,05 Atlas serviciilor pentru voluţionară, spirit prac­
Din comoa- tic, lucid şi soln-u, lancu mecanicii de Io centrala
; 13,00 De la populaţie s-a impus dintru început termică, locatarii sint puşi
l'dtbal minut in situaţia să îndure fri­
M) Buletin de contemporanilor săi prin
leidoscop so- S-a înfiinţat recent, in calităţile sale de adevărat gul care se înteţeşte de
17,30 Alma- strada Teilor nr. 2 din conducător şi cunoscător al la o zi la alta. Situaţia,
18,00 Orele realităţilor sociale, sincer după cum ne relatează a-
mina politică Simeria, o unitate în ca­
rnaţională * drul căreia se execută ataşat revendicărilor mase­ celaşi locatar, se cunoaş­
muzică * lucrări de hidroizolaţii lor iobăgiste de a căror te de mai multă vreme la
-(■sa interna- pentru populaţie şi în­ forţă şi ataşament faţă G.I.G.C.L. Dar cererea ce­
i circulaţi la
mină ? ; 20,00 treprinderile interesate. de idealurile revoluţiei nu tăţenilor a rămas lâră
Pentru dez- Cu aceasta, numărul sec­ se va îndoi niciodată. lancu răspuns. Poate acum se
ru pace * ţiilor prestatoare de ser­ pătrunde în istoria revo­ va găsi totuşi o rezolva­
,; 21,00 Ştiri; re.
dv.: 22,00 vicii ale Cooperativei luţiei în fruntea maselor
2: ‘tuzică meşteşugăreşti „Presta­ de moţi pe care îi conduce Vedere din municipiul Hunedoara, cartierul micro 5, blocul 20-A, cu 56 aparta­
—> Non rea" se ridică la 5.0. ' cu acelaşi prestigiu şi mente şi magazine la parter. UN SINGUR GOSPODAR
- DOUA IPOSTAZE
Iniţiativă şi spirit gospodăresc Condiţii tot mai bune pentru lent chiar, in felul cum
Inspiraţie, bun gust, ta­
este amenajată intrarea
aiducii lui în recuperarea materialelor pregătirea unor meniuri consistente principală a Combinatu­
ia): Nimic lui siderurgic Hunedoa­
ul de vest în timpul documentărilor nea, curăţenia şi servirea Bâltan, responsabili de ra. Aceleaşi atribuie, pe
OARA : Mis­ refolosibile noastre pe şantierele din ireproşabilă a tuturor celor \
iilor (Mo- cantină, Mariana Lupu, Ma­ drept se cuvin a fi spuse
, petrolul şi Retezat am avut de mai care mănîncă la cantină, ria Biriş, Elisabeta Pop, şi despre înfăţişarea pa­
ira); Pintea Este îndeobşte cunoscut clăuş, care răspunde de acti­ multe ori ocazia să consta­ pînă la buna funcţionare şi Aurică Băieşteanu şi Ghe- vilionului administrativ al
Plecarea spiritul de iniţiativă al femei­ vitatea comisiei de femei a uni­ tăm buna activitate pe care eficienţa gospodăriei anexe. orghe Blăjan.
); Rămin cu lor in tot ceea ce presupune tăţii ca membră a biroului unităţii. Numai că, in
irul); PE- gospodărire chibzuită. Şi cum Comitetului orăşenesc al fe­ o desfăşoară cei 75 de lu­ Fiind el însusi un gospodar Vorbindu-ne despre gos­ totală discordanţă cu..,
ian Porum- recuperarea materialelor refo- meilor : crători, care zilnic, de la de nădejde, Hugo.Falticska podăria anexă, care cu­ frumuseţile văzute de ala
Iubire fără losiblle nu se poate concepe — Din planul anual la ma­ ora 5 dimineaţa, pînă la a inoculat tuturor lucrăto­ prinde în prezent 87 de
brie) ; LU- fără acest spirit de bun gos­ teriale recuperabile şi refolo­ ră, se află starea de
umbra (Cul- podar, care nu lasă se se iro­ sibile am realizat aproape 2 noaptea, se află la dispo­ rilor din subordine acest porci, cei de la grupul de gradată a grupurilor so­
AN : Zorro sească nimic din ceea ce se 90 la sută, astfel că in perioa­ ziţia constructorilor, mine­ spirit gospodăresc, de gri­ cantine al constructorilor ciale existente in amintita
DNEA: Mult poate refolosi, este logic ca da care a mai rămas din anul rilor, a celorlalţi oameni jă şi solicitudine faţă de ne spuneau că au condi­ clădire. Şi cind te gîn-
e iubirea în această vastă acţiune coti­ in curs putem afirma, că îl
'JOASA : în diană să fie cuprins in mare vom depăşi. In secţiile de ai muncii în cele şapte oamenii muncii. ţii materiale şi, în mod deşti că, deopotrivă lau­
uncitoresc); parte aportul comisiilor de blănărie, valorificînd superior cantine de pe amenajarea Alte amănunte despre cert, numărul porcilor ar dele şi dojenile se cuvin
intră in ac- femei din întreprinderi. materialele recuperate, s-au hidroenergetică. Am consta­ activitatea inimosului şi putea ajunge la 250—300, aceluiaşi gospodar -
1); BRAD : obţinut prin asamblarea bucă­ tat-o şi personal, dar ne-a harnicului colectiv de la dacă C.A.P. Clopotiva le-ar
(Steaua ro- La Orăştie, am purtat pe ţelelor de blană şi apoi croirea serviciul administrativ -
: Escapada această temă eîteva dialoguri. lor, o serie de confecţii deo­ fost de fiecare dată rele­ grupul de cantine din Re­ închiria o suprafaţă de a- parcâ-ţi aminteşti gluma
■iul contra- — Unitatea noastră are un sebit de căutate pentru aspec­ vată de mulţi dintre cei tezat le-am' aflat chiar de proximativ un hectar de cu gardul şl... leopardul.
GEOAGIU- plan anual concret la acest tul lor şl preţul accesibil. Coo­ 4 000 de oameni care mă- la responsabilul acestuia,
(Casa de capitol — ne spunea Ana peratoare ca Leontina Popa, teren, aflată în jurul gos­
3 : Prea ti- Conţ, preşedinta comisiei de Cornelia Gîrdea, Elena Ocoli- nîncă zilnic la cantine. care ne spune că cele 1,3 podăriei anexe, pentru a-şi HĂRNICIE
tri (Dacia); femei de la întreprinderea „Vi­ şan, Ana Albu manifestă res­ — Adevărul este că în milioane lei beneficii reali­ cultiva trifoliene şi sfeclă Şl NU PREA...
ihipaj pen- dra". în perioada care a tre­ ponsabilitate, chibzuinţă în spatele tuturor acestor fru­ zate în anul 1983 şi cele furajeră.
CALAN : cut din acest an am înregis­ folosirea materiei prime şi
iţ e iubirea trat o depăşire valorică de 3,2 recuperarea bucăţilor ce cad moase rezultate, a întregii 739 800 lei obţinute deja Aflîndu-ne, totuşi, în } S-a făcut, in sfirşit, or-
ră); SIME- milioane lei, in care ponderea la croi. activităţi a cantinelor în acest an au permis îm­ prag de iarnă ne-am inte­ l dine in jurul blocurilor 42,
legale (Mu- o au confecţiile realizate din In realizările de ansamblu noastre — releva inginerul bunătăţirea meniului zil­ resat cum se “pregătesc ţ 43, 44, 45, 48, 56 din car-
ntrabandiş- recuperări, urmind apoi lina ale cooperativei pe linia recu­
icia (Lurai- scamă, lanolina şi cheratina. perării şi refolosirii materia­ Viorel Dănilă, directorul nic şi servirea gratuită, la „cămările" cantinelor, ce se i tierul Bejan-Deva.
Femeile şi-au adus o contri­ lelor se regăseşte in bună Grupului de şantiere Rîu fiecare prînz, a unui ape­ întreprinde pentru buna I Dar cine a măturai tro-
buţie Însemnată la activitatea parte şi contribuţia unităţilor Mare-Retezat, susţinut fiind ritiv în valoare de patru desfăşurare a activităţii în \ tuarele şi aleile da acces,
de recuperare a materialelor de confecţii-serie, unde prin
refolosibile. Şi afirm acest lu­ recuperarea căzăturilor de bla­ şi de Silvestru Jeledinţean, lei. Mai aflăm că la fie­ continuare. „Am insilozat ( cine a curăţat spaţiile
cru nu numai pentru că ele secretarul comitetului de care din cele 7 cantine de pînă acum 170 tone de car­ ? verzi ? Doar cele şapte le-
confecţio-
formează majoritatea persona­ nă artificială s-au decoraţiuni partid pe amenajare — se pe amenajare se servesc tofi, 17 tone fasole uscată,
naţ
de
articole
lului muncitor în unitatea interioare deosebit de atră­ ) mei de serviciu de la aso-
bil pentru noastră, el pentru că mani­ gătoare. Se regăseşte, de ase­ află munca, priceperea, dă­ cîte trei mese zilnic (mic 10 tone de zarzavaturi şi ţ ciaţia dă locatari nr. 27.
i 1983! Vre- festă grijă, pe de o parte, să menea, contribuţia unităţii de ruirea şi responsabilitatea dejun, prînz şi cină^), ofe- alte produse agricole. De i Am li consemnat cu plă-
;iv caldă, respecte întocmai consumul de lenjerie. Aici, lucrătoarele de care dă dovadă colecti­ rindu-se, la alegere, cîte asemenea, se află în curs J cere şi aportul locatarilor,
i mult se­ materii prime, iar pe de altă conduse de inimoasa preşedin­ vul pe care-1 conduce res­ 2—4 meniuri. Vorbind de de desfăşurare la toate ţ dar cum nu avem moti-
in a doua parte, să folosească econo­ tă a comisiei de femei Floarea întrecerea ce se desfăşoa­ cantinele lucrările de re­
ului, cerul micos, gospodăreşte toate ma­ Indrieş au creat, cu multă ponsabilul grupului de can­ i ve... li invităm oricum sâ
reptat din- terialele ce se întrebuinţea­ fantezie, din textilele rezulta­ tine ITugo Falticska, el ră între cantinele de aici, paraţii şi igienizare, făcînd ? studieze prevederile Legii
cădea ploi ză în procesul db producţie. te de la croi, rochiţe cu pălă­ însuşi fiind un exemplu întrecere din care, evident, parte din acţiunea de pre­ ) 10/1982, mal cu seamă ale
în Crişa- Aş remarca aportul excepţio­ rioare pentru fetiţe, şorţuri pentru acest colectiv. Pre­ cîştigă numai şi numai gătire pentru iarnă. în
ufla slab nal în acest sens al muncitoa­ de bucătărie şi sacoşe de piaţă. ^ capitolului IV, ce prevede
la început relor Didina Lupu, Maria La secţia tricotaje se valo­ zent mereu acolo unde tre­ oamenii muncii, interlocu­ scurt timp vom fi gata cu 1 obligaţiile cetăţenilor cu
dic, apoi Curuţ şi Elena Jude de la rifică, de asemenea, în mod buie, se preocupă de toate torul nostru ţine să-i a- pregătirile pentru anotim­ > privire la îngrijirea şi pâs-
3-vest. Dl- secţiile confecţii vînat şi con­ superior resturile de fire aspectele ce ţin de activi­ mintească pe câţiva dintre pul rece, atît din punct ) trarea curăţeniei locuinţe-
e va sem- fecţii velur. P.N.A., din care se confec­ do vedere al creării stocu­
imă. Tem- Despre iniţiativa şi spiritul ţionează pantaloni, fulare şi tatea cantinelor, începînd cei mai harnica lucrători. l lor, anexelor gospodăreşti,
ne vor fi gospodăresc ale femeilor din căciuliţe pentru copii, alte de la aprovizionarea cu a- Ei sînt Elena Dănilă,“so­ lui do provizii, cit şi al , străzilor, drumurilor şi ce-
şi 6 gră­ secţiile de producţie, prestări obiecte vestimentare pentru limente de calitate şi sufi­ cotită cea mai bună bucă­ pregătirii tehnico-materiale ’ lorlalte locuri publice.
sime între servicii şi unităţile de desfa­ sezonul de iarnă. ciente, consistenţa şi diver­ tăreasă de pe amenajare. a cantinelor".
cere ale Cooperativei „Viaţă
nouă" nc-a vorbit Lidia Mi- ESTERA SÎNA sificarea meniurilor, ordi­ Petru Dănilă, şi Viorica MIRCEA LEPÂDATU