Page 10 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 10
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Intreara activitate-sub semnul calităţii noi, NILOR. La două ore după Omagiu către Cetatea 1 Marii Uniri TB1
© ŞTAFETA HUNEDORE-
înfăptuite
Decembrie
la
ce orologTile au anunţat 1918. Fie ca flacăra uni
superioare, al înaltei eficiente economice ziua de 1 Decembrie 1983, Marii Uniri tăţii aprinsp in conştiinţele 12,00 Tel
românilor acum 65 de ani
- aşadar la ora 2 noap
13,05 La
tea - Petru Hăncilă, termo- să nu se stingă niciodată !". tăn
întruniţi pentru a dez priceperea şl hărnicia ce tre — aşa cum recomanda tehnician la fabrica de o- sărbători, după 12 ore de Entuziasmul, aplauzele mii ★ c
bate cifrele de plan pe a- lor ce lucrează in secţia secretarul general al parti xigen a C.S. Hunedoara şi mers pe jos, a fost entu lor de participanţi, cintece- ★ s
nul 1984 şi a adopta mă maşini-unelte, însă a soli dului, tovarăşul Nicolae Petru Vaidos, subinginer la ziastă, cordială. Pe platoul le dedicate de prestigioşi V
surile corespunzătoare în citat consiliului oamenilor Ceauşoscu, la recenta ple centrul de cercetări şi pro din faţa casei de cultură, artişti ai scenei româneşti * I
IV
vederea îndeplinirii lor, muncii şi reprezentanţilor nară a C.C. al P.C.R. — iectări al aceluiaşi combi cintecul, versul şi jocul s-au temerarilor purtători ai şta tl
metalurgiştil din Orăştie organelor superioare de un înalt nivel calitativ, să nat - şi-au pus eşarfele oprit o clipă. Au lăsat loc
★ IVI
au plecat de la planul şi resort să stabilească o co le facem competitive pe tricolore pe care era scris transmiterii mesajului tine fetei hunedorene au răsplă 16.45 Noi
realizările din acest an, relare mai bună între plan orice piaţă externă. „1918-1983“ şi au pornit, rilor siderurgişti hunedo- tit emoţionant şi înălţător eve
considerînd că au condi şi nevoile beneficiarilor, în cadrul adunării s-a pe jos, spre Alba lulia. In efortul făcut de tinerii Pe 19,00 Tel
lor)
ţii, disponibilităţi tehnico- avînd în vedere că în a- subliniat şi necesitatea de alergare, ei au străbătut reni pe care Petru Hăncilă tru Hăncilă şi Petru Vai 19.15 Om
materiale şi organizatorice cest an — din lipsă de co a creşte continuu nivelul şi Petru Vaidos l-au purtat dos. Un efort lăudabil, o tul
pentru a face din penulti menzi — nu se va înde pregătirii profesionale a drumul spre oraşul Unirii, cu ei de-a lungul traseu oboseală care ii onorează gen
mul an al cincinalului ca plini planul la' strunguri personalului muncitor (Va- consemnind trecerea lor lui: „Am pornit pe jos că şi care le-a îmbogăţit te 19.45 Enc
a
lităţii şi eficienţei un an SN 320. Alţi vorbitori — sile Giurgiu), de a se im prin Hunedoara, Simeria, zaurul dragostei faţă de 19,55 Teii
de vîrf în activitatea lor. între care Ioan Dăian, Va- plica mai ferm şi mai efi Vinţu de Jos, Alba lulia. tre Alba lulia pentru a a- patria şi neamul româ 20.15 Uni
într-adevăr, rezultatele de silica Chirilă, Ion Bărbu- cient în producţie cerceta Primirea in oraşul Marii duce salutul Cetăţii de foc nesc. vea
la începutul acestui an lescu, lise Bunea — au re rea ştiinţifică (Marin Du- pini
rom
sînt foarte bune, înregis- levat că la „Mecanica" O- nu), de a se încadra în 20.30 Filn
trîndu-se depăşiri la pro răştie s-a consolidat un muncă şi califica tineri în in vi
Epi*
ducţiile marfă, netă, fizi puternic colectiv muncito meserii deficitare, dar de 21.20 Si
că, la productivitate şi la resc, care a învăţat bine care întreprinderea are tăţi
Spe
beneficii, ceea ce le ga ordinea şi disciplina, fiind mare nevoie (Lazăr Ocnea- 22.20 Telc
rantează îndeplinirea îna nu). „Acum, cu numai o lor)
inte de termen a planului Adunările generale lună de zile înaintea în 22.30 Ron
pe anul în curs. Totodată, cheierii anului, putem spu lor).
însă, cei care au luat cu- ale oamenilor muncii ne că stăm bine cu planul
vintul în cadrul adunării - expresie a pe 1983, că îl vom realiza
generale a oamenilor mun autoconducerii integral şi că pregătim te
cii au chibzuit cu lucidi muncitoreşti meinic sarcinile mari din îndatorire primordială a fiecărui
tate şi responsabilitate că 1984 — arăta Mircea Ro BUCUR
sarcinile anului viitor sînt in acţiune tea, directorul întreprinde om aS muncii, a fiecărui cetăţean diojurnal
.mari, dar că stă în pu rii. Se . impune însă o de onoai
Revista
terea lor să le înfăptu capabil să soluţioneze ope schimbare de optică a u- w de cînte
iască. rativ orice problemă, să-şi nora dintre noi. Să fim Buletin
severi Risipa n-a îost total eradicată, dar e bi ne
— întreprinderea noas îndeplinească planul. Par mai exigenţi în muncă, dienţa r;
tră îşi continuă în ritm ticipanţii la dezbateri au mai ordonaţi, mai de ştiri;
rară
radi
susţinut procesul de dez considerat însă că este cu noi înşine. Să gîndim de muzi
voltare şi modernizare şi, necesar să se dea mai mul mai mult la produsul mun că se face front comun împotriva ei creţia Ci'
ca urmare, cifrele de plan tă atenţie utilizării şi în cii noastre, să-l facem cît goi; 11,00
11,05 Un
pe anul viitor ne mobili treţinerii mijloacelor teh mai bun, mai economic şi în majoritatea unităţilor aprovizionare, procesul pro fumează ţigara la lumina ghiozdan:
zează toată energia şi ca nice din dotare, activităţii să ieşim din nou cu strun economice şi sociale din ductiv nu a suferit cu unui bec de 60 W. Şi pen 12,00 Buh
pacitatea creatoare pentru de întreţinere şi reparaţii, gurile la export. Colecti municipiile Hunedoara şi nimic. Dimpotrivă, indica tru o ţigară e nevoie de Atlas cui
co*
a le îndeplini în mod e- calităţii produselor. vul de la întreprinderea Deva s-a pus în aceste zile torii de plan realizaţi au consum de energie ? „Nu A
xemplar, releva în cuvîn- — Planul pe 1984 este mecanică Orăştie are ca un deosebit accent pe fo fost superiori altor zile în se vede" — răspunde vîn-
tul său Alexandru Mun- mai mare, dar şi mai bine pacitatea să muncească şi losirea luminii zilei în pro care s-a folosit energie zătoarea. Meridian
tin dc şi
teanu. In această privinţă, pregătit decît cel din mai mult şi mai bine. Să cesul muncii, evitînd astfel mai multă. Aşadar, am a- La unitatea Ada-Kaleh, tul orcht
hotărîtoare sînt aprovizio 1983 — aprecia Ioan Mun- probăm din plin această consumul de energie elec juns la concluzia că, gos în bucătărie ardea, fără să populară
narea tehnico-materială a teanu. Ne vom preocupa capacitate, să ne desfăşu trică. Este o constatare fă podărind fiecare kilowatt fie necesar, un bec, iar la „Rapsodia
Din înrej
secţiilor şi atelierelor şi li să contractăm în timp util răm întreaga activitate cută cu prilejul unui raid- de energie, de combustibil, bar un altul, fără ca vreu retă ale
vrarea operativă a produ întreaga bază tehnico-ma sub semnul calităţii noi, anchetă prin unele unităţi folosind din plin timpul na din persoanele care lu 17.00 Bule
selor către beneficiari, terială, întregul volum de superioare, al înaltei efi economice din municipiul de muncă se pot obţine crează în local să se sin Caleidosci
nesc.^17,3
strădania perseverentă a produse pe care-1 realizăm, ciente economice — idee Deva şi prin cîteva unităţi rezultate dintre cele mai chisească de acest consum 18.00 Orei
întregului colectiv pentru dar totodată să ne stră generoasă exprimată din ale comerţului hunedorean. bune". inutil. Purtăm pe această jurnal *
îndeplinirea ritmică a pla duim să gospodărim mai nou de tovarăşul Nicolae Şi în unităţile comer temă o scurtă discuţie cu că intern
nului fizic, sortimental. atent baza materială, com Ceauşescu, la recenta ple La Ţesătoria de mătase ciale din municipiul Hu tovarăşul Pompiliu Trifan, lă; 19,00 20,0
ţii;
1
Reluînd această idee, bustibilul şi energia şi să nară a C.C. al P.C.R,' . din Deva, întregul colectiv nedoara* s-a pus un mare directorul I.C.S.A.P. Co Seară cui
Emilian Gruiescu aprecia conferim produselor noas DUMITRU GHEONEA de oameni ai muncii a ac a’ccent pe folosirea luminii rect, deschis, ne confirmă gestia tiv.
ţionat ferm ca nici un ki
nai: 22.30
lowatt de energie să nu se zilei. Totuşi, la cofetăria că a sesizat acel fenomen 23.00 Bulei
BRAD. Faza orăşenească a concursului ROD AL GÎNDIRII „Ileana" a I.C.S.A.P., în negativ şl ei. Ce măsuri a 6.00 Nnn
irosească. Fiecare om la lo biroul şefului de unitate, luat ? începind de marţi,
propagandei audio-vizuale NOVATOARE cul său de muncă, fiecare deşi nu se afla nimeni, un 29 noiembrie s-a procedat
cadru de conducere a ur bec mare ardea. La ace la reducerea considerabilă
Mihai Grancea lucrează ca mărit ca această chemare eaşi unitate un alt bec ilu a consumului de energie li:
Integrare mai activă în îndeplinirea şef al atelierului sculărie din la reducerea consumurilor mina bucătăria (deşi lumi electrică şi a celui de apă
mecanice
cadrul
întreprinderii
Orăştie. Cea mai recentă energetice, la evitarea ori na zilei era suficientă), iar în toate unităţile. „Am DEVA:
creaţie a colectivului pe care ducilor (
sarcinilor economico-sociaie îl conduce filetat. dispozitivul cărei forme de risipă a în sală un tub de neon fă scos din priză toate agre aurul şi
este
a
căror
gatele
frigorifice
HUNEDO/
energiei şî a combustibili
luminii
cea...
concurenţă
de
automat
Prin
fo
losirea acestui nou dispozitiv lor să prindă viaţă. „Şi, cu zilei ce pătrundea prin funcţionare nu se justifi lict (Mode
încheierea fazei orăşe propagandă de la I. M. s-a reuşit creşterea producti toata că măsurile luate au geamurile largi ale cofe că, iar iluminatul în uni căra); M
e
neşti a concursului propa Barza, U.U.M.R. Crişcior, vităţii muncii cu 25 la sută, mers pînă la reducerea cu tăriei. „Nu le putem stinge tăţi a fost redus la jumă T iubirea
capăti
muncii
completă
gandei audio-vizuale, cabi atelierele de mobilă şi um-. reducerea impusă de a această 50 la sută — ne spunea pentru că nu avem între tate. Vom urmări şi bon- .rfi
manuale
netelor şi punctelor de do brele, autobază şi* altele. operaţie, crearea posibilităţii tovarăşul Ioan Salin, e- rupător ? 1“ — a motivat trola zilnic respectarea a- i^ROŞA
cumentare politico-ideolo- Mai active s-au dovedit extinderii lucrului unui mun conomist cu probleme de şefa de unitate. cestor măsuri, iar acolo Arabia (1
rîs în pl
gică a prilejuit, la Brad, gazetele de perete care citor pe mai multe maşini. în bufetul restaurantu unde nu se aplică vom a- iembrie);
o analiză asupra modului s-au ocupat cu frecvenţă lui „Feroviarul", la ora 14 plica noi sancţiuni". cui, petro
(Cultural)
în care aceste' forme ale sporită, in forme vii, antre Nu risipiţi apa! Este o resursă nu se afla nici un client. berto Ca
muncii de partid se inte nante, de problemele ma roz (Luce
grează în eforturile colec jore ale unităţilor respec Tacticos, la o masă, vîn- VASILE PAŢAN, Haiducii 1
ION VLAD, corespondent
tivelor pentru îndeplinirea tive. naturală, acum mult diminuată zătoarea Viorica Bulca îşi norul) ; A
Mârin
mi!
sarcinilor economico-socia în cadrul analizei secre resc) ; U
ie ce lb revin în 1983 şi tarii adjuncţi cu proble de lipsa precipitaţiilor (Retezatul]
în perspectiva întregului mele de propagandă ai or Lucrările la noile capacităţi cerea din
şic) ; OR.
cincinal actual. ganizaţiilor de partid de Pentru rezolvarea pro apă vor continua să scadă. seriile I-I
Analiza a pus în eviden la C.A.P. Mesteacăn şi blemei apei potabile în Dar noi putem preveni o termoenergetice venţe (Fla<
ţă faptul că, alături de Brad, Autoservice, coope cele 12 oraşe ale judeţu serie de restricţii. DAI: Pră
(Casa de c
celelalte forme şi modali raţia de producţie, achizi lui, statul a investit sume Cetăţeni, locuitori ai o- (Urmare din pag. 1) şedinţa comună a Comite Viraj peri
tăţi ale activităţii de ţii şi desfacerea mărfuri mari şi astăzi funcţionea raşelor ! îngăduind sau fa- tului Politic Executiv al BRAZI: A
partid, propaganda audio lor, Ocolul silvic, Şantie ză în judeţ 29 de surse de vorizînd risi.pa de apă po serie de lucrări, cum sînt C.C. al P.C.R., Consiliului licii — ser:
vizuală a militat mai activ rul rir. 4 au fost criticaţi apă, cu o capacitate totală tabilă, ne diminuăm pro montarea unor motoare e- de Stat .şi Guvernului', întoarcere;
cultură
dc
pentru cunoaşterea temei pentru slaba îndrumare a de peste 3 000 1/secundă. priul confort. lectrice, verificări şi pro luînd măsuri severe pen tunericul
nică a sarcinilor de plan, colectivelor gazetelor de Zeci şi sute de km de Reparaţi-vă la timp in be la aparatura de mă tru reducerea consumuri TLTA: Am
pentru mobilizarea mai lar perete, a ansamblului mun conducte de aducţiune şi stalaţiile interioare din lo sură şi control, montarea lor energetice şi utilizarea
gă a colectivelor de oa cii de propagandă audio distribuţie, însemnînd alte cuinţă, apelind eventual, instalaţiilor de aer instru la maximum a resurselor
meni ai muncii la îndepli vizuală. sute de milioane de lei, o pentru aceasta la unităţile mental şi punerea lor în de energie refolosibile.
nirea integrală a acestora. Au fost semnalate şi aduc în oraşe şi în case. specializate ale G.T.G.C.L. funcţiune, precum şi lu Astfel, în vederea dimi
Un loc central l-au ocu alte neajunsuri: numărul Şi, totuşi, confortul pe Nu treceţi nepăsători pe crările necesare punerii în nuării consumului de gaz Rezultate
pat permanent problemele redus al ediţiilor gazetelor care apa curentă îl aduce lîngă un robinet lăsat des funcţiune a liniilor de al- metan, am extins utiliza 2 decembr
Extr. I :
creşterii producţiei fizice de perete, materiale lungi, în casele noastre nu depin chis din neglijenţă ! calinizare şi pasivizare. rea gazului de furnal, de 90, 57, 83,
şi a productivităţii muncii, redactate la general, nevi- de numai de volumul in Aşa cum se prezintă lucru cocs şi fluidizare. Ilumina Exir. a 1
reducerii mai accentuate zînd pe nimeni, sînt prea vestiţiilor făcute. Depinde Nu încurajaţi neglijenţa rile în prezent — construc tul netehnologic a fost re 48, 71, 2,
Fond de <
a consumurilor de materii puţine vitrine ale calităţii, foarte mult de debitele a- faţă de risipa apei pota torul are forţă de muncă, dus în proporţie dc 60 la lei.
prime, materiale, energie în prea puţine locuri j se pelor de suprafaţă sau bile în propria dumnea există toate materialele şi sută, iar cel din halele
şi combustibili, recuperă practică dezbaterea în co freatice, care la rîndul voastră casă ! utilajele necesare, iar noi de producţie a fost secţio
rii şi introducerii în cir lectiv a celor criticaţi la său este total dependent de Conducători de între dăm tot sprijinul la mon nat. Am luat măsuri pen j^RE
cuitul productiv a unui gazetele de perete. volumul precipitaţiilor at prinderi ! Luaţi toate mă taj —, pînă la finele tri tru eliminarea mersului în
volum cît mai mare de Pe baza rezultatelor ob mosferice, în anul 1983 surile pentru a înlocui con mestrului I al anului vii gol al motoarelor electrice, Timpul
materiale, piese de schimb, ţinute, locurile fruntaşe în mai mic decît în oricare sumul de apă potabilă în tor vom putea avea în transformatoarelor şi gene azi, 3 decei
întăririi răspunderii, ordi concursul gazetelor de pe din anii ultimului dece scopuri tehnologice acolo funcţiune tpei turbogene- ratoarelor de sudură, al mea va fi
nii şi disciplinei in muncă, rete 1-ad ocupat: „Minerul" niu ! unde procesul tehnologic ratoare la C.E.T.-2. benzilor transportoare şi porar noros
aplicării ferme a mecanis (T.E.S.A.) — I. M. Barza, în aceste condiţii, pen nu o cere. Recircuitaţi apa — Pînă atunci însă — al altor utilaje. De aseme sori moder
mode
sufla
mului economico-finan- „Concasorul" de la ante- tru a asigura un minimum de răcire a diferitelor a- subliniau maistrul Ioan nea, în orele de vîrf de nord-est,
eiar, a măsurilor stabilite zdrobitor şi „Noroc bun" necesar de apă potabilă gregate şi instalaţii ! Trocan, secretarul comite- sarcină, agregatele mari izolate pîm
oră, care v;
de conducerea partidului — I.M Barza, iar dintre localităţilor j u d e ţ u l u i , Nu îngăduiţi poluarea a- tului de partid al secţiei consufhatoăre de energie Temperatur
în vederea perfecţionării gazetele „Semafor" — cele G.T.G.C.L. a stabilit o se pelor rîurilor menite să a- C.E.T. şi inginerul Ale electrică funcţionează în fi cuprinse
principiului socialist al re de la şcolile generale nr. rie de măsuri restrictive sigure debitele necesare în xandru Staneiu —, ţinînd regim redus. în acest fel şi minus 9
maximo
tribuţiei. 2 Brad, nr. 1 Crişcior şi privind distribuirea apei puţurile filtrante ori în cont de situaţia energetică am reuşit ca in luna no- minus l i g
Au acţionat cu mai mul nr. 1 Brad. potabile în oraşe. Ele se staţiile de tratare chimică dificilă' pe care o parcur iembrie să eeononi'isim (Mcleorolof
tă eficienţă în aceste direc vor aplica în condiţiile ori mecanica a apei pota gem, am acţionat în spi 700 000 k\Vh fată de re- I. Vrasgyal
ţii mijloacele muncii de CORNEL ARMEANU oînd debitele surselor de bile ! ritul măsurilor stabilite în partiţii.