Page 102 - Drumul_socialismului_1983_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

V
R E P U B L I C A - M Â R E A T Â V A T I

\ ___________________________s__________________________________________________
\
\ Cărbunele
V R e p e r e ş i d e s t i n e î n
\
\ care mută oraşul
\
\ Lupen 83. Lupeniul u- de susţinere şi tăiere me­ Incandescenţe început să capete contururi lor puse in faţă de partid, ne put<
nor transformări fără pre­ canizată a cărbunelui, cu tot mai precise. a îndemnurilor preşedintelui ştie ce
I cedent in istoria sa, in care am atins productivi­ Un program de anvergu­ Republicii noastre, tovarăşul mlnteşU
\ care ore pagini înscrise cu tăţi înalte, producţii spori­ ră şi de acută necesitate Nicolae Ceauşescu, de a In prin
smge - din anul 1929 - te de cărbune. de metal al acelor ani l-a constituit produce cantităţi sporite am obţ
pentru că minerii de aici Numai in sectorul IV - energetica, electrificarea ţă­ de energie electrică, oame­ bală d
\ au cerut dreptul la muncă la rindul său cel mai mare Privim astăzi cu admira- care construiesc in ţara rii, pe care partidul comu­ nii muncii de la termocen­ Dar, a
şi la o existenţă demnă. Şi şi mai mecanizat de la I.M. asta. Ei depind de mine şi niştilor l-a jalonat şi l-a tralele Mintia şl Paroşeni financic
\ ţie marele combinat side­ s-au mobilizat exemplar in de sta
a învins Lupeniul in timp. Lupeni şi din Valea Jiului rurgic hunedorean, aflat în eu de ei, ceea ce este un condus cu insistenţă şi clar­
Năzuinţele de acum peste - funcţionează 5 asemenea pragul unui secol de exis­ lucru nemaipomenit. De viziune. Şi poate nu greşim activitatea productivă, rea- colă s-<
o jumătatb de veac ale mi­ complexe. „Brigăzile con­ tenţă. Zi de zi, el scoate unde am pornit ? Mai bine dacă vom spune că, din lizînd cantităţi record de s-a coi
nerilor din cel mai mare duse de Constantin Popa prin gurile de foc nestins să vedem unde am ajuns. acest punct de vedere, Hu­ energie electrică - ţinea să de ved
\ nedoara. a apărut ca o zo­ precizeze Dorel Malea, se­ ganizat
centru carbonifer al Văii şi Teodor Boncalo, de Paul ale furnalelor şi cuptoare­ De la o baterie, in 1956,
Jiului - atunci şi al ţării - Grasu şi Aurel Manda rea­ lor, prin multitudinea ate­ la patru baterii astăzi, cu nă cu reală vocaţie pentru cretarul comitetului de - Gc
sint azi realităţi vii, sînt azi lizează randamente foarte lierelor, imensitatea pro­ cite două colectoare fieca­ lumină. Importantele resur­ partid pe I. E. Deva. Ast­ mult di
împliniri certe. Anii con­ bune cu complexele, lă- ducţiei sale in visteria pa­ re ; la o producţie anuală se de cărbune din Valea fel, Termocentrala Mintia a şi am i
strucţiei socialiste, cei 36 cind ca, de la începutul a- triei : sute de mărci de o- de peste un milion tone Jiului au determinat con­ realizat in cel de al 36-lea fondul
\ de ani de Republică româ­ nului, colectivul nostru să ţeluri inalt aliate, inoxida­ cocs metalurgic". struirea, in urmă cu 27 de an al Republicii cea mai Uzarea
nească, au adus şi aici a- ani, pe malul Jiului, la mare producţie de energie teritoric
înregistreze un spor de pro­ bile, oţeluri pentru rul­ „Debutul meu la O.S.M. 2 Paroşeni, a primei termo­ electrică din întreaga sa e-
cel suflu nou, şi-au pus pu­ ducţie de peste 40 000 to­ menţi, pentru industria ae­ - continuă oţelarul specia­ centrale din judeţul nostru xistenţă, inregistrind şi un produse
1
ternic pecetea pe munca şi ne de cărbune", sublinia ronautică, nucleară, zeci list Marin Găină - este le­ şi uneia dintre cele mai record „de zi", în 25 de­ carte !,
in viaţa oamenilor. Nevoia ing. Gheorghe Cotormani, de mii de tone de oţeluri gat de prima şarjă a cup­ mari, la acea dată, din }o- cembrie a.c., cind a livrat precum
de cărbune, an de an mai şeiul sectorului. elaborate pentru' continua torului nr. 6. De atunci au ră. Peste numai 10 ani, a in sistemul energetic naţio­ hl lapt
acută, a impus ritmuri ac­ Un alt destoinic briga­ şi multilaterala Înflorire a trecut 21 de ani, timp in venit rindul Mureşului să nal 26 724 000 kWh. ţii din
celerate de dezvoltare a dier, Matyus Laszlo, de la ţării. care s-au produs numeroa­ alimenteze şi să reflecte in Uzează
La
rindul
\ minei Lupeni, cu deosebire sectorul III, exploatind un C.S. Hunedoara, ajuns la se transformări, moderni­ apele sale una dintre ste­ denii de la lor, energeti- producţ
Paroşeni
au
\ după Congresul al IX-lea complex de concepţie şi scara celor mai noi reali­ zări, dotări de ultimă oră lele de primă mărime ale îndeplinit înainte de termen ce def.
ter­
al partidului, de cind des­
\ tinele României sint conduse construcţie românească, zări ale ştiinţei şi tehnicii in tehnică. De la 800 000 energeticii româneşti: Mintia. prevederile de plan pe a- lei -
Barb, p
mocentrala
de
la
contemporane este in în­
\ cu strălucire de cel mai de S.M.A. 71, obţine cele mai tregime opera poporului tone oţel elaborat pe an, In timp, la Paroşeni şi Min­ cest an, realizind suplimen­ tivei ac
tar - după cum ne spunea
mari productivităţi pe în­
secţia a ajuns la peste 3,2
\ seamă fiu al neamului, to­ treprindere, de 16—18 tone muncitor, este o realizare milioane. Un salt care spu­ tia, izvoarele de forţă şi inginerul şef al uzinei, Ga- Pentru
Ceauşescu.
Nicolae
\ varăşul grija permanentă a de cărbune pe post, de seamă a statului nos­ ne totul". „Muncitor fiind lumină s-au amplificat con­ briei Gabor, 30 000 GWh şi diţii. c
Prin
pot
tru socialist, care ne-a fă­
tinuu,
tăcind
judeţul
din
- Anul pe care ne pre­
\ partidului şi statului, mina gătim să-l incheiem - ne-a cut să trăim in aceşti ani şi inţelegind necesităţile Hunedoara unul dintre ce­ 33 500 Gcal şi inregistrind ni ta,
economii
de
importante
producţiei - intervine mais­
fost :
\ Lupeni a beneficiat de în­ spus Gheorghe Modoi - a bucuria împlinirilor prin u- tru] principal Vasile lanc, le mai mari producătoare combustibil convenţional. nuc
semnate fonduri pentru dez­
realizări
Sint
remarcabi­
\ voltarea şl modernizarea mai adus două remarcabi­ riaşele mutaţii calitative ale de la secţia a ll-a furnale de energie electrică din ţa­ le — dobindite pe frontul toru
ră.
de
industrializa­
procesului
\ capacităţilor de producţie, le realizări ale minei Lu­ re înfăptuit sub conduce­ - n-am avut stare pină ce, lată două repere solid muncii entuziaste, respon­ la un i
\ pentru mecanizarea lucră­ peni : punerea in funcţiu­ rea încercată şi înţeleaptă împreună cu ceilalţi, n-am implintate in solul hunedo­ sabile, in unităţi de pres­ bovine,
rilor miniere in abataje, ne a celui mai mare puţ a partidului. An de an, pus lucrurile la punct. Nu rean, care dau putere şi tigiu ale industriei hune- calitate
\ pentru asigurarea unor con­ cu skip din ţară, echipat cu pulsul fierbinte al furnale­ importă cu ce cheltuire de strălucire acestui mindru dorene — pe care energe-
\ diţii tot mai bune de mun­ agregate şi instalaţii mo­ lor s-a înteţit, an de an a energie. Important este că colţ de ţară. In ele - atit ticienii le dedică aniversă­
derne, de inaltă complexi­ un furnal de 1 000 mc a la Paroşeni, cit şi la Min­ rii de azi a Republicii. Sint c
s că şi de viaţă minerilor. To­ crescut ponderea „oţelului ajuns de la 1 200 tone tia - s-au împlinit multe realizări remarcabile, obţi­
\ varăşul Nicolae Ceauşescu, tate tehnică, cu care asi­ de Hunedoara" in cadrul fontă, in 1962, să elabore­ destine umane, posibile de nute pe solul fertil al Ro­
gurăm
operativ
transportul
\ Minerul de Onoare al ţă­ pe verticală şi sortarea mai economiei naţionale. Am ze astăzi 2 000 tone. De realizat numai sub soare mâniei socialiste, intr-un
rii, aflat de mai multe oii
cunoscut aici ciţiva oameni
\ la mina Lupeni, a coborit bună a cărbunelui şi in­ logodiţi cu focul, pătrunşi la începutul anului, secţia liber şi senin, numai pe climat de angajare dina­
trasate
traiectoriile
sigure
mică şi hotărită, pe care-l
\ in abataje, s-a sfătuit cu trarea in producţie a celui de simfonia energiilor care noastră a dat peste plan de partidul nostru comunist. imprimă muncii şi vieţii In a<
minerii, i-a indemnat să mai mare şi mai modern se dezvoltă în acest avan­ (o o re, i
\ muncească mai mult şi mai complex de tăiere şi sus­ post al siderurgiei româ­ 38 000 tone de fontă". Iar ei, aceşti oameni care-şi noastre de fiecare zi, prin cu pre:
exemplul său de magistra­
zic cu mindrie energeticienl,
bine. Ca urmare a spriji­ ţinere a cărbunelui - CMA neşti. Unul dintre ei este Trei muncitori, din miile s-au aflat mereu in prima lă dăruire şi devotament tăţenii
\ nului concret primit, azi 5 H, in sectorul VII, care Aurel Redinciuc, şef de e- de oameni ai muncii din linie a muncii pentru pa­ patriotic, tovarăşul Nicolae dejului
de pri
mina Lupeni are cel mal funcţionează cu bune re­ chipă la secţia cocsificare. combinatul hunedorean au trie. Ceauşescu, bărbatul clar­ virstnici
De 28 de ani nu face alt­
Inţelegind
-
necesitatea
\ ridicat grad de mecaniza­ zultate. ceva decit cocs, cocs me­ reliefat aportul lor şi împli­ şi justeţea comandamente­ văzător din fruntea parti­ români,
dului şi a Republicii.
Dar anii care au trecut
re şi realizează cea mai
mare producţie de cărbune de la proclamarea Repu­ talurgic de cea mai bună nirile petrecute în perime­ şi de
ridicinc
muncii;
trei
credinţe,
trul
\ dintre toate unităţile de blicii, ani plini pentru ţara calitate. „Veche şi mereu trei unghiuri de vedere ale Paşi fermi sul .,■!
\ profil din Valea Jiului. întreagă, au adus şi alte răzh
- Ce consideraţi deose­ transformări in peisajul nouă rămine grija noastră aceluiaşi orizont, trei desti­ ziu.
s bit in viaţa minei in acest Lupeniului. Oraşul şi-a de a nu greşi - ne spune, ne configurate sub acelaşi spre înfăptuirea noii de pac
î al 36-lea an de Republi­ dizlocat coloniile vechi şi Simt in spatele meu pe toţi acoperiş - al patriei so­ tu lui •—
ta te
parte din centrul său înne­
România,
că
In
tovarăşe
Gheorghe Modoi, inginer grit de vreme şi se mută aceia care aşteaptă cocsul, cialiste. revoluţii agrare patrii i
- A
şei al minei Lupeni ? mai sus, pe Jiu, la aer cu­ deveni
— A fost anul cind am rat, durindu-şi o nouă fi­ Vocaţia luminii De curînd, in viaţa coo­ ţii, care au fost printre pri­
perativei agricole din Băcia mii membrii ai cooperati­ şi cruc
realizat cea mai mare pro­ zionomie, o nouă persona­ Zorii revoluţiei şi con­ lidind un loc de mindrie a avut loc un eveniment ani­ vei, nu găsesc termeni de d&- pre
ducţie de cărbune din în­ litate. Cărbunele din sub­ versar — sărbătorirea a 25 comparaţie pentru a ilustra sări Iaci
strucţiei socialiste in Româ­ patriei noastre intre naţiu­
treaga existenţă a minei, teranul Lupeniului a împins de ani de la înfiinţarea u- mutaţiile ce au avut loc in calea
nia, ai memorabilei zile de nile lumii. Iar după ce ţa­ irespon
cu o medie zilnică a ex­ oraşul spre zări mai lumi­ nităţii. Rememorind drumul viaţa oamenilor, a unităţii
23 August 1944, anunţau ra s-a descătuşat definitiv străbătut in această peri­ şi comunei. trebuie
tracţiei de 7 400 tone, de noase. far viitorii ani ai prefaceri istorice pentru şi de monarhie, după ce oadă istorică scurtă, Silviu - La început, de pe cele reinstai
mare
mai
cea
asemenea
\ înregistrată pină acum. Am socialismului ii vor conferi, poporul nostru. Ele s-au poporul a devenit deplin li­ Muntean, Gheorghe Bolog, 40 ha teren şi de la cele climatu
colabo i
cu
valenţe
noi
siguranţă,
funcţionat aproape in per­ urbanistice, industriale şi consumat an de an mai ber şi stăpîn pe destinele loan Danciu, Hortenzia Hă- 11 animale ce le aveam in exprimi
manenţă cu 10 complexe de civilizaţie. dens, mai dinamic, conso- sale, drumurile viitorului au lălăi, Miron Muntean şi al- proprietatea obştească, nu rul Sa
\
\
\ Cariera Cîmpu lui Neag. Maşini şi agregate de C.S. Hunedoara - laminorul bluming 1 300 mm. C.T.E. Mintia - camera de comandă. De aici Să fie pace îi
s mare capacitate şl productivitate deservesc încăr­ Din postul de comandă principal se urmăreşte se dirijează kilowaţii în sistemul energetic naţional, mii ioanelor de o<
voinţa de pace a
carea şi transportul cărbunelui spre benefi­ cu maximă atenţie calibrarea blumurilor la tole­ pentru ca ţara să aibă suficientă forţă şi nic racordate ta «
\ ciari. ranţele admise. lumină. să trăiască în tlh