Page 103 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 103
9 VINERI, 30 DECEMBRIE 1983 Pag. 3
I
D E Î M P L I N I R I S O C I A L I S T E \ \
\
\
prezentă şi creaţia popu L-am cucerit numa' prin \
lară a oamenilor satului —
muncă, multă muncă, nu
r i m e t r u i h u n e d o r e a n iar Constantin Circo a fost tului, numai ea - recunoaş \
mai ea a dat renume sa
distins cu locul I pe ţară
şi titlul de laureat. te iarăşi Florica Buşe - \
- Şi aşezămintul nostru a pus in valoare virtuţile \
de cultură a ocupat locul I. sensibilităţii noastre noi \
să Virtuţi ale
i cine ză lucrătorii din acest sec relor vlăstare, pacea imi a- Ceauşescu, arătind că : „Ti
işi a- tor, intre care se evidenţia pare ca o condiţie indis neri! ce se pregătesc \
zlălai. ză Dumitru Lazăr, loan pensabilă continuării vieţii devină specialişti in extra Argumente comuniste \
vitate Marţian, Zamiira Morcozan, pe planeta noastră. De a- gerea şi prepararea bogă sensibili
3 glo- Pompilia Morar şi alţii, in ceea imi alătur glasul şi ţiilor subsolului ţării doresc In spaţiul nostru incan mare condensare de ener
0 lei. cinstea aniversării zilei Re fapta milioanelor de oa să înveţe şi să muncească tăţii descent, înţeles ca densitate gie şi pricepere... Astăzi
terial, publicii unitatea noastră a meni ai acestui popor din- sub cerul mereu senin al materială şi spirituală, ce lucrăm cu 5 complexe com
:ordat predat suplimentar la fon lotdeauna iubitor de. pace, României noastre dragi". se mişcă în direcţia spre plet amortizate, acoperin- \
agri- dul de stat peste 75 000 I pentru a spune un NU ho- ...Din imensa cunună de noastre noi neîncetată împlinire şi de du-şi cu producţia de căr
tinuu, lapte. tărit înarmărilor şi războiu inimi iubitoare de pace, cu venire, comuniştii au starea bune dată costul lor \
punct Interlocutorul ne-a relevat lui, un puternic DA dezar care ţara întreagă il încon lor de exprimare, specifi
şi or- şi preocupările actuale ale mării şi păcii. joară pe preşedintele Re „Cintarea României“ care că. Ei sint primii care simt O etapă importantă a s
cooperatorilor şi mecaniza In numele celor peste publicii, tovarăşul Nicolae a pus in valoare virtuţi ale notele acute ale vremii acestei experienţe o repre \
zintă faptul că ne-am pre
1 mai torilor pentru a înfăptui ce 4 000 de studenţi de la In Ceauşescu, din marea de sensibilităţii noastre noi, an- şi dau tonul şi ritmul mar gătit şi specializat o briga
teren rinţele desprinse din cu- stitutul de mine din Petro glasuri ce fac front comun trenind masele să comuni şului viguros, păşind in dă anume pentru lucrările \
an la vintarea secretarului gene şani, studentul Lazăr Ciroiu pentru triumful raţiunii am ce in limbajul muncii crea primele rinduri, folosindu- de montaj şi demontaj. Fină \
rea- ral al partidului, tovarăşul işi exprimă adeziunea tota desprins doar cîteva. Gla toare, al artei .şi frumosu se de argumente pe cit de
onării Nicolae Ceauşescu, la lă faţă de iniţiativele şi suri care, intr-un singur lui şi-a dovedit şi in acest convingătoare, pe atit de acum cîteva luni ea a fost \
condusă de comunistul loan
tone an, pe care-l încheiem peste
Consfătuirea de lucru de demersurile in favoarea gind şi o singură voinţă, o zi, valorile educative de trainice. Solomon, care a ieşit la
gume, la C.C. al P.C.R. pe pro păcii întreprinse de secre exprimă dorinţa vie de a fi formare a omului nou. Şi Discutăm despre această pensie, predind-o altui co 1
r .a':ăr, bleme de agricultură, din stare cu un comunist prin munist de nădejde - Vasile
3 000 7-9 decembrie a.c., pen tarul general al partidu pace, hotârîrea de a apăra care aşezare hunedoreană tot ce simte şi face. Este Şotrea.
tivită- tru a realiza in fapte im lui, t o v a r ă ş u l Nicolae destinul comunist al ţării. nu s-a afirmat in acest Alexa Furdui, secretarul - Procesul acesta greu
nobil efort de elevare spi
mcre- perativele noii revoluţii a- rituală I 'In Zarand, sate în comitetului de partid dirj şi complex a cuprins, desi \
unei grare. Pe lingă fertilizarea Grijă statornică tregi au ieşit din anoni sectorul IV al minei Lupeni. gur, şi oamenii. \
obale terenului cu îngrăşăminte mat : Ociu, Dealu Mare, - Ne vine să credem, to - Sigur că da. Ba aş s
ioane organice, se acordă aten Brotuna, Ribiţa, dar par varăşe secretar, că sectorul zice că ei au fost înce
loan ţie sporită amplasării judi pentru sănătatea că cel mai semnificativ IV se manifestă ca un putul. Ei şi-au asumat răs \
ipera- cioase a culturilor, asigu este exemplul Şesurilor din laborator al indrăznelii şi, punderi intr-o experienţă \
1 ucţie. rării unor seminţe cu po Bucureşcii Bradului. nu o dată, al riscului, un ce abia începea. Practic, \
con tenţial biologic ridicat, or oamenilor - Am dorit să fac ceva laborator al promovării întregul colectiv a trecut
finată ganizării temeinice a mun mai mult decît in cei noului. Sint aproape cinci prin şcoala teoretică şi \
t- cii pentru aplicarea cu ri zece ani de cind mă ocup ani de cind aici au fost practică a noului, aliniin- s
a gurozitate a tehnologiilor Grija permanentă pentru disponibil pentru oamenii aici de Îndrumarea primilor introduse, in premieră, com du-se om cu om, efortu s
onti- înaintate şi perfecţionării apărarea, pentru ocrotirea muncii din judeţul nostru paşi ai copiilor. Ceva mai plexele mecanizate. Ne lui cerut de ţară pentru s
pregătirii politice şi profe sănătăţii cetăţenilor ţării, şi din celelalte judeţe ale mult care să placă, să ne amintim cu deosebită plă creşterea producţiei de
ţării.
tineri şi virstnici - sublinia
,.^.nd sionale a lucrătorilor - tă clar in documentele Con reprezinte, să răspundă de cere de munca unor comu cărbune. \
» 600 condiţii decisive pentru ob gresului al Xll-lea şi Con Semnificativă este cifra zideratelor educaţiei şi cul nişti care au preluat in răs - Acordul global a in s
:ii de ţinerea unor producţii agri ferinţei Naţionale ale P.C.R. celor care se ocupă de să turii pe care le reclamă pundere proprie opţiunea trodus in disciplina mun s
:sfea- cole record in anul 1984. nătatea oamenilor muncii. formarea omului nou. E mecanizării complexe. Ne
este marcată an de an de In judeţ lucrează aproape cii exigenţe noi. Care este,
noi şi însemnate realizări 1 000 de medici, revenind adevărat că am fost aju gîndim la maiştrii Boncalo, reflexul in brigăzi? \
tată, că mi s-au alăturat
i din cununa in acest atit de important circa 550 locuitori la un colegele, părinţii copiilor, Lupulescu, Nistor, la mulţi prinzătoare este Întărirea \
Reacţia cea mai cur
-
alţii, care, vreme Îndelun
Hune
domeniu.
„Judeţul
precum
medic,
peste
şi
satului.
doara - ne spunea tova 3 200 cadre medii sanita oamenii putut face Singură gată, n-au mai ştiut cind ordinii şi disciplinei. In \
n-aş
nimic
fi
urilor păcii răşul Teodor Bădău, direc re. Condiţiile optime de des din ceea ce azi ne dă o- încep şi cind se termină prezent avem 9 din 13 bri
tor adjunct al Direcţiei sa
treptat,
schimburile.
Şi,
făşurare a activităţii medi
nitare judeţene — s-a bucu cale la parametri superiori noare, mindrie şi îndemn - complexele au pătruns in găzi în care in ultimele \
luni nu s-a înregistrat nici
ărbă- La marea de glasuri ce rat de o atenţie deosebită - rod al politicii sanitare recunoaşte educatoarea abatajele Lupeniului, Pa- o absenţă nemotivată. Sint \
ţara, se ridică cu hotărire impo- in această direcţie. Dova a partidului şi statului nos Florica Buşe, sufletul miş roşeniului, Petrilei, Lonei cele conduse de comuniş \
ţi ce- triva înarmărilor nucleare, dă grăitoare stau realiză tru - au făcut posibilă rea cării artistice ce-a înflorit şi ale altor mine, reprezen- tii Constantin Popa, Aurei \
î ju- a politicii de forţă şi răz- rile semnificative înscrise lizarea unor buni indicatori în sat. tind, prin performanţe, cel Manda, Teodor Boncalo,-
lerent boi se alătură şi strunga- in cronica şi pe harta hu- ai stării de sănătate a Şi satul s-a apropiat tot mai puternic argument al Paul Grasu - toate brigăzi \
i şi rul loan Birzan, de la ate- nedoreană. In ultimii ani populaţiei ; a crescut la 70 mai mult de căminul cul acţiunii comuniste, iniţiată masive, de abataje fronta «
‘emei, Herul VI al I.M.M.R, Sime- s-au dat in folosinţă in lo ani speranţa de viaţă, s-a tural, iar aşezămintul de chiar de secretarul general le - precum şi cele de la s
rmani ria : „Avem nevoie de pace calităţile judeţului mari u- cultură le-a pătruns in al partidului, t o v a r ă ş u l înaintări şi pregătiri, in
ăfi - ca de aerul ce-l respirăm, nităţi sanitare (cite un spi redus simţitor numărul îm case, în suflete. Mai intii Nicolae Ceauşescu. tre care cele conduse de \
! gla- pentru a ne putea construi tal cu 700 paturi şi dispen bolnăvirilor prin boli de au cintat bucuria muncii Emil Kopandi, loan Gîlcâ, \
-
acestea
Toate
sint
olului o patrie mindră şi fericită", sare policlinice la Hune masă şl boli transmisibile. in montajul literar-muzical deja de domeniul trecutu Grigore Florea, Mihai Nis
’e- In numele organizaţiei doara şi Petroşani, spital Cetăţenii judeţului Hu nAici, pe vatra noastră lui. In cinci ani am cişti- tor. \
a de temei din Sintămăria-Or- cu 200 paturi şi dispensar nedoara se bucură de o strămoşească", apoi şi-au \
i sta- tea, Felicia llincescu se policlinic la Haţeg, secţii bună sănătate, concretizată spus bucuriile şi satirizat gat o experienţă greu de lată doar citeva argu \
omni- pronunţă cu fermitate pen- de recuperare la Petroşani in ameliorarea principalilor neajunsurile in brigada ar evaluat, încărcată de fap mente ale comuniştilor din-
îei tru triumful păcii şi raţiu şi Deva, dispensare medi Indicatori demografici, in tistică „O brigadă de la te. In acest timp, ne-am sectorul IV al minei Lupeni, \
nii. „Sperăm ca glasurile cale la Călan şi Brad), ur- scăderea continuă a indi Şesuri", iar modalităţile creat adevărate ateliere de sector care a dat pînâ in s
poate noastre unite intr-un tot mind ca in anul care vine cilor de durată medie de inedite ale expresiei artei demontare şi montare a prezent nu mai puţin de
■utală unitar pe această zbuciu- să funcţioneze noul spital spitalizare. La aceasta con le-au aflat in teatrul ne complexelor, am lungit du 3 Eroi ai Muncii Socia \
rarele mată Terra, să fie auzite cu 430 paturi şi dispensar tribuie, pe lingă îmbunătă scris „O intimplare cu ră rata lor de funcţionare la liste, iar acum, la slirşlt s
<ţl şi Înţelese că vrem să ne policlinic la Deva. ţirea asistenţei medicale dăcini". Aşadar, trei forma două reciclări, am scurta s
creştem copiii in pace, in De asemenea, pentru a- prin folosirea aparaturii şi ţii a „scos in lume“ Şesu- t-o pe cea a reparaţiilor de an, raportează o pro s
şi linişte, feriţi de coşmarul cordarea asistenţei medica mijloacelor moderne de In rile in ediţia „Cintării Româ cu circa 40 de zile. Vă ducţie suplimentară de căr
jceeo războiului“. le la locul de muncă func vestigaţie şi tratament, şi niei" încheiată în acest an. daţi seama că aici este o bune de 56 700 tone. \
lentru - Prin însuşi profilul pre- ţionează 32 dispensare de întregul complex de măsuri Şi toate trei au ajuns în
int a gâtirii mele profesionale - întreprindere. A fost, asigu politice, economice şi so finala 'întrecerii pe ţară, în- \
re şi arăta medicul pediatru rat un important fond bal- ciale, măsuri menite să con torcindu-se acasă cu fot Reportaj-anchetă de : \
işi Ileana Răceanu, de la Spi- neo-climateric şi de recu ducă la ridicarea continuă atitea titluri de laureat I DUMITRU GHEONEA, LUCIA LICIU, NICOLAE TÎRCOB,
ileso- talul Hunedoara, veghind perare, cu servicii complexe a nivelului de viaţă al tu Ba chiar cu mai multe. ESTERA ŞINA, CORNEL ARMEANU, s
zi de zi la sănătatea tine- la Geoagiu şi Vata Băi, turor oamenilor muncii". Pentru că în finală a fost VASILE PAJAN, LIVIU BRAICA \
i
s
\
\
s
\
\
\
\
\
s
s
\
\
s
s
\
\
orinţa fierbinte a Sub cupole de sticlă şi arcuri de metal vegeta- Miile de elevi hunedoreni, vegheaţi cu răbdare La sănătatea cetăţenilor ţării — tineri şi virstnici V
□ mint. Glasul şl a se află într-un proces de dezvoltare continuă, şf dragoste de dascălii lor, străbat — în condiţii — veghează permanent cadre de specialitate, bine V
‘dorea n sint orga- n imaginea de mal sus, oameni care lucrează de învăţătură deosebite — luminosul şi îndrăzneţul pregătite, în unităţi moderne, dotate cu aparatu-
?lor lumii care vor Î cu stăruinţă şi pasiune la viitoarele legume ce vor 5Jrum a1 cunoaşterii spre profesiunile care-i
ţâre intra pe pieţele noastre, aşteaptă mîine. iS de specialitate.
