Page 13 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 13
-'^Ha'kccs is<î. n
ROMÂNIA» CEAUŞESCU’PACE!
ATAŞAMENT PROFUND LA NOILE ACJIUNI ÎNTREPRINSE
DE PARTIDUL Şl STATUL NOSTRU PENTRU ÎNLĂTURAREA
PERICOLULUI NUCLEAR
S O C I A L I S M U L Nimeni nu are dreptul să pună în
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAIU HUNEDOARA AL P C primejdie viaţa popoarelor
Am
deosebită
S I A L C O N S I L I U L U I atenţie urmărit cu tovarăşu situaţii, nici un popor, nici o pericolului, ci să se unească
ţară de pe continentul euro
expunerea
voinţă,
într-o
intr-o
singură
lui Nicolae Ceauşescu la a- pean sau din alte zone aie hotărire unanimă pentru a
dunarea festivă .consacrată lumii nu poate rămîne pasi opri instalarea noilor rache
aniversării a 65 de ani de vă. te pe continentul nostru şi a
la făurirea statului naţional România, prin glasul pre cere marilor puteri nucleare
unitar român şi am reţinut, şedintelui său, spune răspi să reia tratativele de la Ge
un mare număr de idei pri cat că nu putem accepta neva, continuîndu-le pînă la
vitoare la preocupările parti ca o fatalitate instalarea realizarea unei înţelegeri ca
dului şi statului nostru pen noilor rachete. Nimeni nu re să răspundă intereselor
tru apărarea păcii in lume. are dreptul să acţioneze du vitale ale tuturor naţiunilor,
Constatăm cu multă îngri pă bunul plac, să pună in securităţii popoarelor din Eu
jorare că - aşa cum subli primejdie viaţa şi existenţa ropa şi din întreaga lume.
nia preşedintele republicii popoarelor, a planetei noas
noastre - in ultimele zile tre. IOAN TĂMĂŞLONI,
s-au produs evenimente care De aici rezultă limpede că muncitor sudor,
au agravat considerabil si popoarele nu trebuie să aş întreprinderea mecanică
îndatorire primordială a fiecărui tuaţia in Europa şi in în tepte să vadă ce se intim- de material rulant
plă, să asiste la agravarea
Simeria
treaga lume. In faţa acestei
om muncii, a fiecărui .cetăţean
La retragerea unui brav oţ®Sar
o 35 de ani lingă cup
în oraşul Brad Măsuri prompte toare c Prezent mereu siderurgiei hunedorene, işi nicie, de pasiune in mun
aminteşte : „Florian Giurcă
că".
unde-a fost greu. o Să fii bătea toate recordurile. E- Au venit apoi anii pri
pentru stoparea consumului inutil întotdeauna cinstit cu tine chipa pe care o conducea melor cuptoare electrice de
însuţi, e Şi a venit vremea
la cuptorul de 5 tone ob
pensionării. 0 Iţi mulţumim ţinea sporuri de producţie DUMITRU GHEONEA,
Raklul-anchctă efectuat şi la chioşcul alimentar locatari în cauză: Radu meştere ! o Numai gînduri tot mai mari de la o lună subing. C-TIN GRECU,
în oraşul Brad, cu spri din zona autogării, unde Dan, Nicolae Iga şi Traian bune. la alta. Giurcă ii Îmbărbă oţelar - C.S. Hunedoara
jinul unor reprezentanţi este gestionară Viorica Ră- Munteanu. Strinşi in jurul lui, cole ta pe toţi prin exemplul
ai organelor locale dc dac. Programul de funcţio — Toţi cetăţenii oraşu gii il privesc cu respect, cu său de pricepere, de hăr (Continuare în pag. a 3-a)
partid şi de stat a eviden nare al acestei unităţi nu lui nostru, toţi consumato regretul că nu-l vor mai
ţiat că mai sînt unităţi şi ' era adaptat ultimelor mă rii industriali sînt chemaţi saluta in fiecare diminea
instituţii, asociaţii de loca suri, iar gestionara era să înţeleagă şi să respecte ţă, inainte de a plămădi o
tari în care, deşi sînt po foarte mulţumită că poate măsurile luate în vederea nouă şarjă de oţel. In ochii
sibilităţi, s-a făcut prea lucra în linişte, la... căldu reducerii • şi încadrării în bravului oţefar se citesc
puţin pentru economisirea ra unui radiator de măre consumurile de energie, a deopotrivă mulţumirea da
preţioşilor kilowaţi. Pre putere. înlăturării definitive a ri toriei împlinite, dar şi pă
zentăm cît'eva exemple : — Dar plita electrică de sipei — sublinia tovarăşul rerea de rău de a nu mai
în subunităţile întreprin ce funcţionează ? Ionel Vlad, prim-secretar vedea zi de zi cum se
zbuciumă oţelul in cuptor.
derii comerciale de stat — îmi încălzesc apă pen al Comitetului orăşenesc De 35 de ani, biografia
mixte, măsurile de reduce tru spălatul pe jos. Ce să Brad al P.C.R. Măsurile lui Flori an Giurcă se inscrie
re a consumurilor energe fac ? Aragazul este defect. luate în întreprinderi, in lingă cuptoarele fierbinţi
tice, îndeosebi in orele vîr- Doar nu credeţi că pînă stituţii, şcoli, unităţi co de metal ale Hunedoarei.
este
merciale,
acolo
unde
fului de sarcină, nu sînt azi am spălat cu apă rece ? nevoie, se bazează, în ac Erau atunci — prin '48, ‘49,
aplicate corespunzător. La Pentru risipa conştientă tuala conjunctură a siste "50 - ani grei, era înce
laboratorul cofetăriei, pe pe care a făcut-o, gestio mului energetic naţional, putul perioadei de recon
lingă faptul că iluminatul nara a fost amendată, iar pe spiritul civic, maturita strucţie a ţării după răz
este excesiv, s-au găsit radiatorul i s-a confiscat. tea gindirii oamenilor boi. El, un băieţandru. Au
v
funcţionînd la întreaga ca La restaurantul „Za- muncii, a tuturor cetăţeni zise de oţel, de Hunedoa
rand“ — şef unitate Nico-
pacitate toate cuptoarele lae Jurca, aflat în cmce- lor, pe înţelegerea că ei ra. Şi a venit aici. Să Iacă
electrice. Zeci de kilowaţi diu de odihnă — plitele sînt chemaţi să răspundă şi el oţel. A învăţat şi a
irosiţi fără rost, fiindcă electrice înghiţiseră ir. cî- unei înalte îndatoriri pa muncit cu ardoare, cu te
puternicul foc nu încălzea teva ore, după terminarea triotice, de a folosi cit mai nacitate. S-a adăpat mereu,
decît o... banală oală cu mîncărurilor, pentru încăl eficient fiecare kilowatt, în cu pasiune, din izvorul viu
apă. Şeful de laborator, zirea apei, peste 100 kWh. interesul general al socie al forţei şi speranţei, pe
Ioan Bota, a fost aspru tăţii. în ansamblu, consu care l-a deschis partidul
Cu indiferenţă au privit
tras la răspundere, obligat problemele reducerii con matorii din oraşul Brad se comuniştilor.
să ia măsuri prompte: din sumurilor inutile de ener încadrează în cotele de e- Au urmat pe rind eveni
cinci cuptoare cu plită mal gie şi Elena Diaconescu, nergie repartizate, manifes mente de referinţă pentru
funcţionează doar trei — şef de unitate la restauran tă preocupare sporită pen devenirea României moder
suficiente pentru nevoile tul „Crişul", lucrătorii din tru depistarea căilor prin ne, pe care oţelarul Florian
producţiei — , iar lucrătorii hala pieţei, de la rotiscrie, care se risipesc inutil kilo Giurcă le-a trăit cu ma
din schimbul II au fost autogară, unde s-a dispus waţii, de aceea nu putem ximă intensitate, asemenea
trecuţi pe schimbul III. De reducerea numărului de rămîne indiferenţi faţă de tutwor celor ce le-au pre
asemenea, cele trei cup-' corpuri de iluminat. cei care nesocotesc măsuri gătit şi le-au înfăptuit. O-
toare au acum un program Organele de control au le adoptate. ţelarul Petre Bogdănescu,
de funcţionare afişat, care surprins nereguli şi la el insusi azi un veteran al
trebuie respectat cu stric consumatorii casnici. Fa LIVIU BRA1CA
teţe. cem cunoscute numele pre-
Abateri au fost depistate şedinţilor asociaţiilor dc
0 activitate de bună calitate presupune strădanie
permanentă, interes şi responsabilitate
Vineri dimineaţa am în tuală, stocul de gestante a parate, ferestrele etanşa paie, 3—4 kg fin şi 25 kg
treprins, împreună cu ca ajuns la peste 75 la sută. te, în toate grajdurile este sfeclă.
dre de la Direcţia generală Hrănite abundent, îngrijite cald. în realitate însă, o vacă
pentru agricultură şi in cu atenţie, animalele au o primeşte în raţie doi snopi
dustrie alimentară, un raid stare fiziologică foarte bu NEDUMERIREA de coceni, paie, fin şi cî
prin cîteva ferme şi sec nă, iar viţelele de repro ŞEFEI DE FERMA teva bucăţi de sfeclă. Ce
toare zootehnice ale coo ducţie sînt frumoase. O cantităţi din fiecare nu se
perativelor agricole din astfel de activitate îşi are Maria Borza, şefa fermei ştie precis. Natalitatea a
comuna Lăpugiu de Jos. originea în preocuparea zootehnice de la C.A.P. ajuns la numai 50 la sută.
deosebită ce o acordă con- Teiu, ne spunea că nu-şi
EXEMPLU DEMN într-unui din grajduri
DE URMAT nu este încă rezolvată
problema apei pentru ani
n lipoimm i*
La Cooperativa agricolă male. Starea actuală a fer
de producţie din Lă«ău @ animale bine îngrijite <® producţii mei din Teiu trebuie să
s-a asigurat o. bază fura determine Consiliul popu
jeră bogată, ceea ce per mari de lapte şi carne
mite o furajare bună a a- lar al comunei Lăpugiu de
nimalelor. Vacile cu lapte, Jos, Consiliul unic agro
ducerea unităţii zootehniei, explică în nici un fel de
de pildă, primesc tocătură în fiecare zi, conform gra ce vacile dau puţin lapte industrial Ilia să intervi
de coceni de porumb, în ficului întocmit, un cadru deoarece, după părerea ei, nă grabnic pentru a în
MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI ! amestec cu sfeclă şi fin de conducere participă e- primesc hrană suficientă. lătura neajunsurile din ac
Spiritul gospodăresc trebuie să vă caracte de trifoi. O grijă deosebi fectiv la munca din zoo Şi, ca să ne convingă, ne-a tivitatea fermei.
rizeze la fiecare loc de muncă. Puneţi în prac tă se acordă reproducţiei tehnie, coordonînd îndea prezentat raţiile furajere VICTOR HERBEI,
Siminic
Flo-
animalelor.
tică toată priceperea şi toate cunoştinţele, or- rea, operatorul însămînţă- proape respectarea strictă stabilite pentru actuala sta- director ia D.G.A.I.A.,
a
programului
grajd.
de
ganizaţi-vâ munca astfel îneît să economisiţi pe tor este un om harnic, Adăposturile sînt bine pre bulaţie. Hîrtia respectivă TRAIAN BONDOR
orice cale energia electrică şi combustibilii ! conştiincios şi aşa se ex gătite pentru iernarea ani preciza că o vacă primeşte
plică faptul că, la ora ac malelor, uşile au fost re- zilnic 20 kg coceni, 15 kg (Continuare în pag. a 3-aj
