Page 14 - Drumul_socialismului_1983_12

°'tq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. f

Scrisoare Ca firul de iarbă-nrourat,
Ca sărutul îndătinat de pămînt.
de la Alba Nu-i dor mai dor şi mai aproape
Ca dorul ce-1 rostim prin grai,
Ca murmurul purtat de ape
Scrisoarea mea-i iubire sufletească Din veşnicia gurilor de rai.
Aici, în al istoriei hotar.
9,30
Mă-nchin Ia Alba Iulia-n altar Nu-i dor cu o mai înaltă menire 10,00
Şi scriu despre Unirea românească. Ca dorul pentru străbuna ţărînă, 10,30
Ni sufletul rod de iubire 11,45
îmi schimbă rima clopotul ce bate. Slovă din dulcea Limba română. 13.00
Istoria măsura mi-o apasă,
Ce-i românesc de-a pururi e acasă M1RON ŢIC 14.00
Astăzi se deschide Aici la Alba Iulia-n cetate.
Ne-a dăruit Mihai un ideal Unirea 10,00
Festivalul filmului la sate Unind la Alba Ţările Române, Eu sînt unirea ce flutură-n vreme,
Fii binecuvîntată, pururi naţiune
prin ponturi dacice morminte
Fii binecuvîntat Mihai şi tu Ardeal. trezesc, 17.30
— Ne aflăm în fata unei actualei ediţii şi unde vor., ţia generală pentru agri­ ţăranii-s rod ce urcă-n poeme
noi ediţii a tradiţionalului fi organizate ? cultură şi industrie alimen­ Vă scriu scrisoarea mea din Alba cu doine ascunse-n ţărînă vorbesc. 17,40
Festival al cinematografiei — Deschiderea festivă tară au fost selectate 40 milenară Citesc heroide-n sanctuare de piatră 18,00
româneşti, manifestare de­ pe judeţ a festivalului va de filme cu caracter agro­ Cînd ochii neamului sclipesc de fortificaţii străbune răscolesc,
dicată în fiecare iarnă oa­ avea loc la Ilia, unde se va zootehnic, grupate pe ci­ fericire eroii treziţi cu sabia-ncovoiată 18.50
menilor de la sate. Vă ru­ aniversa şi împlinirea a cluri tematice. Aş enunţa, Decembrie întîi — Marea Unire cerul Daciei milenare străjuiesc. 19,00
găm, tovarăşe director al 20 de ani de activitate a ca exemplu, tema „Făuri­ Din Alba fîlfîie drapelul — Ţară. Dar chipul frăţiei se-nalţă printre 19,15
întreprinderii cinematogra­ cinematografului „Lumi­ torii holdelor bogate", sus­ stele
fice judeţene, Emeric Ho- na". Manifestările vor in­ ţinută de filmele „Culori IOAN SIMILIE căutind prin turnuri istoria 20.30
rovitz, să faceţi cunos­ clude montaje literare şi in Bărăgan", „Mureşul regăsesc,
cut cititorilor noutăţile pe medalioane cinematografi­ răspunde DA !, „Anul şi o r edificii tresaltă-n ţărmurile mele 21.50
care actuala ediţie a festi­ ce, proiecţii de filme artis­ suta de milioane", temă plămădind din holde graiul
valului Ie va prilejui ce­ tice noi. In 40 de localităţi ce va fi itinerată în cele românesc.
lor 170 de unităţi cinema­ vor rula astăzi, ia deschi­ mai reprezentative zone a- Nu-i dor mai mare, mai curat,
tografice săteşti din judeţ, dere, filme reprezentative gricole. Ca dorul ce creşte în cuvînt. PAUL ŞOMĂCESCU
precum şi momentele sem­ din producţia naţională. — Ce manifestări vor fi
nificative ale acestei mani­ Pe parcursul celor două destinate micilor specta­
festări. luni (decembrie — ianua­ tori ? Mai ales că festiva­ Viata literar-artistică
— în cea de-a 27-a edi­ rie), --de desfăşurare a fes­ lul va include şi o parte Bt
ţie a Festivalului filmului tivalului am programat ac­ din vacanţa de iarnă a şco­ ® „Rotonda literar-artisti­ primit premiul revistei „Ate­ anul trecut a serilor de ro­ tual
te:
ia sate, care se inaugurea­ ţiuni care să contribuie la larilor ? că" de la Hunedoara şi-a neu". manţe, Comitetul de cultură ta i
ză astăzi, vom organiza o ridicarea cunoştinţelor po­ — Şi de această dată desfăşurat cea de-a Xl-a e- a Agora ’84 a fost număr şi educaţie socialistă al ora­ teo-i
grar
suită de acţiuni politico- litice, ideologice, tehnice vom organiza „Festivalul diţie. Găzduită de casa de festiv, Revista de cultură cu şului Simeria şi Consiliul o- zin
educative şi cultural-artis- şi de cultură genera ă ale filmului pentru tineret e- cultură, „rotonda" a fost public din Brad a aniversat răşenesc ai sindicatelor au actu
tice dedicate unor eveni­ oamenilor de ia sate pe levi şi studenţi", dar pînă realizată cu participarea cu acest număr şapte ani de iniţiat o nouă manifestare : De
mente de seamă .ale isto-° teme ca: „Profundele pre­ atunci, în 25 de aşezări ru­ prestigiosului grup muzical la debut în viaţa spirituală „Festivalul de romanţe şi Rad
regi;
riei patriei — 65 de ani faceri revoluţionare ale rale au fost programate fil­ „Canon", a laureaţilor în a oraşului şi judeţului. Edi­ umor". Prima ediţie s-a des­ muz
de la făurirea statului na­ României socialiste" (sus­ me de educaţie politică şi arta plastică - Lucian Mare, torialului — dedicat număru­ făşurat la sfîrşitul lunii no­ vizii
ţional unitar român, 125 ţinute de filmele „Al pa­ cetăţenească, filme recrea­ Dan Cîrjoi, Dan Cîmpean şi lui aniversat —, i-au urmat iembrie şi a atras concu­ lă.
de ani de la Unirea Mol­ triei erou intre eroi" şi „O tive, sportive. De altfel, Constantin Zgîmbău - a ce­ momente în care au fost renţi din judeţele Sibiu, Dîm­ Spoi
dovei cu Ţara Româneas­ viaţă închinată fericirii po­ toate acestea le-am făcut naclului literar „Lucian Bla- prezente manifestări de oma­ boviţa, Maramureş şi Hune­
că, — manifestări integra­ porului"), sau „Idealuri re­ cunoscute printr-un bogat ga". Invitatul manifestării a giere a 65 de ani de la fău­ doara. Au fost trei seri în
te armonios în Festivalul voluţionare în conştiinţa material propagandistic — fost poetul Neculai Chirica rirea statului naţional unitar care romanţa şi umorul au tL
Buh
naţional „Cîntarea Româ- neamului", „România — pliante, invitaţii, orare — — cu noua sa apariţie edito­ român (Ionel Golcea a pre­ oferit momente de plăcută blici
rtiei". în această idee am ţară a păcii şi socialismu­ şi chiar un montaj de a- rială, prezentată de poetul zentat cartea scriitorului Radu recreere, pe podiumul lau­ peni
programat filme care evo­ lui". Pentru a veni în spri­ fişc cinematografice care Eugen Evu. in aceeaşi for­ Ciobanu „Heralzii", Felicia reaţilor festivalului ureînd jurn;
că pagini glorioase ale jinul comisiilor de răspîn- va da posibilitate cunoaş­ mulă, „rotonda" a prezentat Neag — poezia unirii, iar cei mai buni.' La romanţe: nici
diilc
luptei poporului român dire a cunoştinţelor ştiin­ terii, pe întreaga perioadă un program la Liceul indus­ Florica Tod a dedicat filele locurile I — Nicolae Adrian 22,ic
pentru unitate naţională, ţifice, am selectat şi pro­ a festivalului, a tuturor trial nr. 2 Hunedoara. din istoria Zarandului tot u- Alecu (Tîrgovişte), II — Paul £2,2(
cum sînt documentarele gramat filme pe teme ca acţiunilor şi filmelor pre­ • Festivalul - concurs de nirii. Rubricile susţinute de Păunescu (Simeria), III — Ho- Buh
„1 Decembrie 1918“, „Ga­ „Ştiinţa pe înţelesul tutu­ conizate. Avem credinţa că proză scurtă „Liviu Rebrea- Sorin Costina, Ely Oprişa, raţiu Palihovici (Baia Ma­ Non
zeta de Transilvania", ror", „Atracţia universală'. noua ediţie a Festivalului nu“ a fost organizat, în pri­ Emilian Radovici, Nicolae re) ; la umor : I - Gh. Cioa­
„Simbol peren — tricolo­ „Magie şi experiment". filmului la sate va marca ma sa ediţie, în oraşul Bis­ Florea ca şi de mentorul ră (Baia Mare), II - GH.
rul" sau producţiile artis­ — Dar învăţământul a- un moment relevant în triţa. Judeţul Hunedoara a „Agorei" — Tiberiu Vancea Buică (Tîrgovişte), III — Ni­
tice „Mihai Viteazul", „Rug grozootehnie cum va fi sus­ viaţa spirituală a aşezări­ fost reprezentat de Dumitru — au întregit fericit numărul colae Neagu (Bocşa). Un
şi flacără" etc. ţinut de actuala ’ ediţie a lor rurale hunedorene. Hurubă, de la Cenaclul 84 al revistei. festival care de la debut
— în ce vor consta ma­ festivalului ? „Ritmuri" Deva. Proza scur­ o „Festivalul de romanţe şi-a cîştigat un public nu­
nifestările inaugurale ale — împreună cu Direc­ LUCIA L1CIU tă prezentată de acesta a şi umor - Simeria ’83". Du­ meros, avizat şi dornic de Dl
pă experienţa frumoasă din artă. duci
auri
HUI
POŞTA REDACŢIE! lict
cftrc
Maria Drevărescu Ghi- Aurelia Resiga — ? ; e i
lea — Crasna, judeţul Din scrisoarea dumnea­ La
Sălaj ; Dacă ne va sta în voastră reţinem această Ţap
putinţă vă vom îndepli­ elocventă şi uimitoare de­ T~
ni rugămintea. Se pare claraţie : „îmi cer scuze ra
că scrisoarea de care vor­ dacă am greşit, dar eu nu x*ÎS
biţi nu ne-a parvenit. am decît 3 (trei) clase pe icm
Ioan Ştefan. — Deva, care le-am făcut acum 44 cui,
Vasile Mihalaclie — Pe­ de ani. „La mulţi ani !". (Cu
troşani : Versuri conven­ ber-
Moment clin spectacolul ansamolului lolcioric „Getusa" al Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare
şl a mişcării artistice de masă, laureat pentru locul I pe ţară in recenta edific a Festivalului naţional „Cîntarea Româ­ ţionale. TIBERIU DAIONI roz
niei 1 Hai
nor
LAURENŢIU FULGA : zidit in propria lucrare. Ci­ media, spumoasă (şi difi­ rin Busuioc (care, a dove­ re la Hunedoara artiştii a- Fănuş Neagu şi Vintilă Or- Măi
tăm : „...nu există zidire cilă prin gama largă de dit-o din nou, poate abor­ matori ştiu să confirme lau­ naru. De aceea, filmul nu res<
de scris, zidire de artă, personaje angrenate), a da un rol complex !) şi rii cu acea răspundere pe comentează naufragiul că­ (Re
„E NOAPTE Şl E care să nu-i aibă pe scrii­ fost deseori aplaudată, de Lăcrimioara Sărmăşan, in care o conferă talentul. sătoriei lui Ene Lelea cu cer<
tor, pe artist, zidit de viu o sală arhiplină, la scenă rolurile Gigei şi Gica, iar EUGEN EVU Gia, taptul că tinăra ne­ şiej
FRIG, SENIORI" intru ale sale...". deschisă. Aceasta se dato- Petru Sănduţ a făcut din vastă işi părăseşte bărba­ lin
Eroul, Personajui-Narator teşte, in primul rind, cali­ personajul secundar Gicu... tul de o (prea) perfectă rul)
Laurenţiu Fulga, unul din­ nu este un resemnat - ne­ tăţii interpretative a majo­ un rol principal ! Să mai BALOANE cumsecâdenie, spre a-l seri
tre prestigioşii noştri pro­ liniştile ii aruncă in vii­ rităţii actorilor. Pamfil, ju­ adăugăm buna prezenţă a urma pe Bigu, întors din ven
zatori, a publicat la Editu­ toarea scrisului, a trăirii, cat cu inteligenţă de Ion Ta ti anei Levitchi şi a lui DE CURCUBEU detenţie. Aparent, Gia sfi­ BA'
ra Cartea Românească un prin literatură, a retrospec­ Mermezan, a scos din nou Marian Calotă, întregind dează morala publică. Dar (Ca
roman de o factură mai a- tivei. in evidentă calităţile aces- astfel trupa bine aleasă Poate fi păstrat pe ecran adevărul este că actul Giei Vir;
parte. Dacă îl numim ro­ Eseu despre destin, „E farmecul straniu al „frumo­ este profund moral, fiindcă BRi
man, ne dăm repede sea* noapte şi e irig, seniori“, şilor nebuni“ populind u- In locul minciunii de cursă ticiJ
ma că e vorba de un mo­ este o noutate in opera u- niversul specific prezei lui lungă optează pentru ade­ înl<
nolog şi dacă ii numim nui mare prozator contem­ Fănuş Neagu ? La această vărul care - să recunoaş­ de
astfel — descoperim că e poran, un roman despre întrebare răspunde cel tem - e greu suportabil u- tun
un... jurnal. Oricum am în­ lui talentat interpret, cu pentru această premieră. de-al patrulea film al lui neori. Gia a ales balonul ILI.
cerca sâ o numim — ex­ interioarele secrete ale valenţe interpretative majo­ A fost un succes grăitor, losii Demian „Baloane de de curcubeu. Personajele tilo
perienţa din „E noapte şi creatorului, acele voci ale re, atit pentru dramă, cit demn de un teatru profe­ curcubeu", turnat sub egi­ (desigur şi cele principale) Dri
e frig, seniori", e greu de creaţiei care rămirf deseori şi pentru comedie. Filotteia, sionist, mult gustat de pu­ da Casei de filme Numă­ sînt, fiecare in parte, enti­
încadrat intre canoanele anonime... curajos abordată de o de­ blic şi relevind tară dubii rul Patru. Un amănunt tăţi caracterologice, care
genurilor tradiţionale. VALERIU BÂRGĂU butantă, Maria Bazga, a că, intr-adevăr, această semnificativ : losii Demian in altă ambianţă ar şoca.
Romanul t.te construit fost o veritabilă surpriză. formaţie işi merită lau­ - înainte de-a fi optat pen­ Dar in acest microcosm al
de o sumă de voci ale con­ Avocatul, jucat cu precizie rii cuceriţi, că poate oricînd tru regie - a lost opera­ satului dunărean, Popa
ştiinţei artistului in faţa vi­ „PREŞUL" de Mihai Negrei, alături să dea spectacole convin­ tor, şi încă unul de excep­ Leon, Wili Paradis, Sorica,
T
cisitudinilor vieţii, in faţa de ion Băieşu de Fotograf, „găsit" inspi­ gătoare, puse in scenă cu ţie ! Demian cunoaşte, aşa­ toţi devin veridici, deoarece azi,
tiraniei morţii. Regăsim, ca rat de Costel Udrea, au inventivitate şi, mai cu sea­ dar, intensitatea comuni­ camera surprinde in cite Vrc
şi in celelalte cărţi ale au­ inţeles şi ei foarte bine mă, jucate sub semnul ta­ cării intre autentica imagi­ un gest fugar un întreg roa
torului, experienţa frontu­ Formaţia de teatru a Ca­ mesajul comediei, adincind' lentului, al valorii. O notă ne filmică şi cea de fac­ traiect existenţial uman. nor
nin
lui, a inchisorii, a dragos sei municipale de cultură trăsăturile personajelor lor bună şi pentru ingeniozi­ tură vocabulară. De-aici Dorel Vişan, Magda Ca- moi
:
tei pentru mama copiilor, Hunedoara, de două ori deseori pină la grotesc. tatea şi economia decoru­ rezultă performanţa regi­ tone, Mitică lancu, Lăszlo de
fiinţa cea mai apropiată - laureată a finalelor Festi­ Ana a fost jucată tot de rilor, a luminii, concurind zorală de a comunica spec­ Botka, Alexandru Szelyes, tori
tur!
soţia dispărută. valului naţional „Cîntarea o tinără debutantă, Angela şi acestea la reuşita noii tatorului, prin ponderea de­ Anton Aftenie, Agnes Ka- prii
in cartea lui Fulga măr­ României", a intrat in noua Fogoroşi, cu candoarea ne­ înscenări. Iar tinereţea ac­ cisivă a imaginii (excelent kassy, Catrinel Paraschives- de
turisirea de credinţă devi­ ediţie, realizind o foarte cesară, convingătoare, ală­ torilor, buna ior distribuire colaborator e in acest sens cu, toţi interpreţi, evoluea­ celi
ne un mit autohton al meş­ reuşită premieră cu „PRE­ turi de tinârul Sergiu An- in roluri~ deloc simple, sînt operatorul Valentin Ioan ză la cota superioară a ar­ 4 f
(M<
terului, o reinterpretare a ŞUL“ de Ion Băieşu, in re­ drăşesc, in rolul lui Geor- argumente pentru inteli­ Popescu), ideea centrală tei actorului. A.
sublimului Meşter Manoie gia Cieopatrei Pupp. Co­ ge. Prizat au jucat şi Flo- genţa şi seriozitatea cu ca­ a scenariului semnat de AL. COVACI