Page 15 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 15
DUMINICĂ, 4 DECEMBRIE 1983 Pag. 3
înfăptuiri dintr-o mare comună Vizita în judeful nostru a unei delegajii
VIZIUNE între comunele judeţu roului executiv al consiliu nostru — din rîndul lor a Ligii Tineretului Comunist din China
lui, Geoagiu poate fi con lui popular — s-a realizat s-au evidenţiat Ion Gîrjob,
siderată, prin numărul lo fn ultimii 3 ani un bloc şef de echipă la C.A.P., A-
NICA, cuitorilor şi puterea ei e- cu 36 apartamente pentru ron Crainic, Simina Samoi- în zilele de 2 şi 3 de primită la Comitetul jude zultatele obţinute şi sarci
SMBRIE cembrie a.c., în judeţul ţean de partid. în timpul nile de viitor. De aseme
conomică, o comună mare. specialiştii din diferite sec lescu, Ioan Crăciun, Sabin
muzicii Forţa sa economică o con toare de activitate ale co Dan din Geoagiu, Iosif Şte nostru s-a abat într-o vi primirii, tovarăşul Gheor- nea, a fost prezentată ex
i patriei munei şi cadrele didacti fan din Renghet, Ion Hur- zită de schimb de expe ghe Matei, secretar al Co perienţa organelor şi or
tului stituie cele 3 cooperative rienţă o delegaţie a Ligii mitetului judeţean de ganizaţiilor de partid din
copiilor agricole de producţie din ce repartizate aici, la par duban, Emil Igna din Ho Tineretului Comunist ChD partid, a prezentat tine judeţul nostru în conduce
duminical satele Geoagiu, Aurel Vlai- terul cărui bloc funcţio morod şi mulţi alţii.
color) cu şi Cigmău, Staţiunea de nează noul oficiu P.T.Tc. Alături de realizările ob nez. Delegaţia a vizitat o- rilor oaspeţi danezi preo rea şi îndrumarea activită
:ehoslovacia — biective industriale şi so cupările actuale ale orga ţii organizaţiilor de tine
în prelimina- cercetare şi producţie po S-a construit un cămin ţinute în ultimii ani, se în cial-culturale, a avut întîl- nizaţiei judeţene de partid, ret, orientarea ior spre in-
pionatului eu- micolă, Cooperativa de pro cultural, deosebit de bine scrie şi contribuţia adusă
rezumat) ducţie, achiziţii şi desface dotat cu aparatură de de aceştia la autoaprovi- niri cu membri ai organe ale tuturor oamenilor mun deplinirea obiectivelor şl
"ranţa-—Româ- lor judeţean şi municipal cii hunedoreni, pentru în sarcinilor economico-socia-
mpionatul eu- rea mărfurilor, cu secţiile practică culturală. Pe lin zionarea comunei. Deşi a-
Transmisimie sale de prestări către popu gă cooperativa de produc ceastă activitate nu se ri Hunedoara ale Uniunii făptuirea obiectivelor sta le ce le revin, iniţiativele
e la Toulouse laţie, Staţiunea de maşini ţie, achiziţii şi desfacerea dică încă la nivelul cerin
i — docu- Tineretului Comunist, cu bilite de Congresul al şi acţiunile întreprinse pen
şi tractoare, Staţia de îm- mărfurilor s-a organizat o ţelor şi posibilităţilor co numeroşi tineri. XH-lea şi Conferinţa Na tru formarea şi educarea
an pentru cei buteliere a apei minerale secţie autoservice. S-au e- munei, de la începutul a-
nului şi pînă la 1 noiem Ieri, delegaţia a fost ţională ale partidului, re tinerei generaţii.
ial. „Cervan- brie s-au predat pe bază
sodul 7 (co-
CONSILIUL POPULAR - (MPREUHă CU OBŞTEA, de contract 156 capete bo
seri vine şi 43 viţei, 190 porci,
1 (parţia 1 co- P E N T R U O B Ş T E I 600 hl lapte de vacă şi'
Unlrii. Spcc- 126 hl lapte de oaie, 2 660
;iv din satul Băcîia, cele 5 xecutat, de asemenea, pe kg lînă, 80 000 bucăţi ouă,
Stic. „Dansul ferme agricole, zootehnice mari suprafeţe zone verzi, 1,5 tone carne de pasăre.
4 (color).
pe ţară. şi pomicole ale I.A.S., Sta au fost plantaţi pe mar Cu cele mai bune reali
1 (parţial co- ţiunea balneoclimaterică ginea şoselelor şi pe tere zări s-au înscris pe aceas
port. Geoagiu-Băi, alte impor nurile virane pomi fructi tă linie satele Renghet,
tante obiective economice feri. Realizări importante Văleni şi Homorod.
şi social-culturale. Din toa s-au înfăptuit şi în satele Paşi însemnaţi s-au rea
te aceste puncte de vedere, Homorod, Renghet ş.a. De lizat în comuna Geoagiu
Geoagiu poate fi apreciată asemenea, în toate satele şi pe linia creşterii conti
ca una din comunele cele comunei s-au executat lu nue a nivelului de trai al
mai de seamă ale melea crări pentru stabilizarea u- oamenilor muncii. Acest
I : 7,00 Ac-
60 de minu gurilor hunedorene. nor terenuri supuse alu lucru poate fi reflectat
ni al ★ Revis- Spaţiul nu ne îngăduie necării ; în toate localităţi chiar şi în numai prin
•uminica me- să scriem despre fiecare le comunei au fost execu două cifre semnificative:
00 Radiopro- unitate, să reflectăm toate tate lucrări de reparare
•; 9,30 Maga- în ultimii trei ani cetăţe
Emisiune de realizările. Aşa că ne vom a şcolilor şi căminelor nii comunei şi-au construit
muzică; 12,00 opri doar asupra unor în culturale, urmînd ca în a- peste 150 de case noi, mo
ru toţi; 13,00 făptuiri înscrise în anii cest cincinal să înceapă
3,15 Din în- derne, cu etaj, după cele
chectrei de din urmă pe harta aces construcţia unui nou local mai exigente cerinţe, care
a Radiotele- tei comune, despre oame de şcoală generală, cu in nu diferă cu nimic de cele Delegaţia tineretului din R. p. Chineză, aflată în vizită in judeţul nostru.
Unda vese- nii ei — ţărani, muncitori, ternat, la Geoagiu. Toate de la oraş.
amestecate ; intelectuali, tineri şi vîrst- aceste realizări au fost în
'isiuni direc- Şi cîte nu s-ar mai pu
\inut cu nici. Să vorbim deci, în făptuite atît din fondurile tea spune despre Geoagiul
î Fran primul rînd, despre oame statului cît şi prin contri de azi, a cărui reputaţie
co Ra- nii Geoagiului. „împreună buţia în bani şi prin mun la retragerea unui brav o ţel ar
.tu ,- 18,00 este rodul efortului con
ri; 18,05 Pu- cu deputaţii consiliului că voluntar-patriotică a jugat al statului, ca şi al
) Muzicoteca popular, cetăţenii comunei • cetăţenilor, care numai pe cetăţenilor comunei, oa
20,00 Radio- au reuşit ca mai ales în 10 luni din acest an se ri (Urmare din pag. 1) „Pregătisem totul foarte dească oţel mai mult şi
îtarea Româ- meni cu multă iniţiativă, bine, îşi aduce aminte o- mai bun, a transpirat mult
irneul melo- ultimii ani să realizeze lu dică la peste 2,5 milioane spirit gospodăresc şi dor capacitate mai mare, de 20 ţelarul Silviu Negru, dar şi Florian Giurcâ, a ve
Ra di o jurnal ; cruri demne de laudă. In lei. nici de a-şi face toate lo
ic sportiv ; localitatea centru de comu Activi au fost şi sînt toţi calităţile mai prospere, mai tone. Era prin 1966—1967. tot mă încerca emoţia. Mai gheat zile şi nopţi lingă
e d«ns; 23,00 nă — ne spunea Romeo cetăţenii comunei. Dar — Florian Giurcâ rememorea ales că maistrul Giurcâ şuvoiul de metal incandes
ri; 23,30—5,00 Postelnicii, secretarul bi- a continuat interlocutorul bine gospodărite şi mai ză: „Pentru colectivul nos mi-a spus: „Ai grijă, Ne- cent, in care a adăugat
ical. frumoase. tru de oţelari era o expe grule, că acum ne dăm a- fără rezerve din aliajele
rienţă nouă. Instalaţiile nu devăratul examen de oţe- gindirii şi priceperii sale.
VASILE PÂŢAN funcţionau cum doream lari. Iar cind i-am auzii Statornicia şi perseverenta
noi. A trebuit să le stu comanda - „cuplează“ - in meseria pe care a in-
Omagiu diem atent, să le aducem am fost sigur că totul va drăgit-o in urmă Cu 35 de
modificări,
ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ A U.T.C. unele constructive Îmbună merge normal. Aşa a lost. ani i-ou călit caracterul,
Trecusem şi eu, alături de
tăţiri
şi
pro-
junarea hai- ÎN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ Marii Uniri auctive. Se muncea fără Florian Giurcâ, un greu e- l-au îmbogăţit sufletul, l-au
.); Profetul, xamen“. ridicat pe cele mai de sus
•
„Flacăra vie a conştiinţei
enii (Arta); patriotice şi revoluţionare a odihnă 24 de ore din 24. trepte ale pregătirii profe
Dublu de- Ani bogaţi in acţiuni pentru tinerei generaţii" a fost tema Nimeni nu-şi fura căciula. Dar cile alte momente sionale, ale împlinirilor prin
Apaşii (Fla- concursului gen „Cine ştie cîş- Aşa am înţeles eu că lu importante şi frumoase nu muncă.
tigâ“, desfăşurat la Deva, in au existat in viaţa de 35
lai de preţ cadrul etapei municipale a crul cel mai important este De la 1 decembrie a.c.,
lerurgistul) ; îndeplinirea sarcinilor economice acţiunii patriotice „Ştafeta cra să Iii Întotdeauna cinstit de ani de muncă - mun destoinicul oţelar hunedo-
ei (Arta) ; vatelor roşii cu tricolor". Cele cu tine î n s u ţ i A c e s t crez că dirză de oţelar - a lui rean Florian Giurcâ a ieşit
nstructorul); în ultimii ani, organiza nizaţiile noastre au iniţiat II echipaje de pionieri, repre- in muncă, in viaţă l-a în Florian Giurcâ I Cîte satis la pensie. Se va bucura
zentînd
toate
generale
şcolile
™tură în ţia judeţeană Hunedoara a un mare număr de ac din municipiu au făcut dova soţit permanent pe Florian facţii şi împliniri I El a in de o odihnă binemeritată
i) su- Uniunii Tineretului Comu ţiuni în sprijinul produc da unei bune cunoaşteri a is struit multe generaţii de Pentru că munca perseva
a
patriei
ara (7 No- nist s-a înscris mereu ţiei, aici realizîndu-se lu toriei ce au şi premers evenimen Giurcâ. Şi cind era lingă oţelari, a educat tineri în rentă, cinstită i-a asigurai
încheie
telor
:ni : Prun- printre organizaţiile jude crări în valoare de peste rea procesului de făurire a cuptor, şi cind era la o în
1 ardelenii ţene fruntaşe în îndepli 250 milioane lei, din care statului naţional unitar ro trunire - în calitate de de cultul sănătos al muncii, condiţiile unei vreţi demne,
LiCAN; Ro nirea obiectivelor înscrise în contul autofinanţării mân de la l Decembrie 1918. putat - cu cetăţenii, la ac i-a întors din drumul lor îndestulate. Sigur, Hune
întregul concurs a fost o lec
ii diamantul în întrecerea patriotică organizaţiei U.T.C. au in ţie neasemuită de istorie, atît ţiunile la care a luat par şovăielnic pe unii care n-au doara il va mai chema,
l); LONEA: „Tineretul — factor activ trat 1 150 000 lei. S-au pentru echipajele aflate în te ca membru în diferite^ înţeles din primul moment poate, lingă cuptoare. Va
sutele
î plecai (Mi- în realizarea sarcinilor de evidenţiat în asemenea lu întrecere, cit şi pentru primele organe şi organisme de ce înseamnă a munci la o- mai avea nevoie de price
participanţi.
Pe
de
ASA: Nea ceniului ştiinţei, tehnicii, crări Comitetul municipal locuri s-au clasat echipajele partid şi de stat şi in viaţa ţelărie sau ce înseamnă a perea şi experienţa lui. Iar
r (Muncito- al calităţii şi eficienţei". Petroşani al U.T.C., comi şcolilor generale nr. 3 şi 4 particulară. li om de omenie in toate el, omul, oţelarut, comunis
(locul I), nr. 1 şi 8 (locul II),
Nl: Pintea Amintim doar că în tetele de la I.M. Lupeni, nr. 6 (locul III). Au fost acor Biografia bravului oţelar situaţiile. tul Florian Giurcâ, va veni
AD: Intoar- anul 1982, j u d e ţ u l nos întreprinderea mecanică date menţiuni echipajelor de se îmbogăţeşte cu elemen cu plăcere la izvoarele pro
(Stcaua ro- tru s-a situat pe primul Orăştie, I. M. Uricani, la şcolile generale nr: 5, 2, 7. te noi in anii 1969-1970, Oţelul electric produs la fesiei, ale devenirii sale u-
„Unirea — naţiunea a fă
•
RZA : Bule- loc la realizarea planului I.M.M.R. Simeria şi altele. cut-o". Sala mică a Casei de cind au fost puse in func Hunedoara i-a încălzit în mane.
3şti (Minc- pe localităţi, în recupera Rezultate bune s-au ob cultură din Deva a găzduit o totdeauna sufletul - cind
Deocamdată,
E : Zorro — rea materialelor refolosi- ţinut şi în acest an la emoţionantă întîlnire a pionie ţiune cuptoarele electrice oţelul a fost mult şi a fost dihnâ plăcută, însă - o-
şi
sănătate
rilor de la Şcoala generală nr.
itria); See- bilc şi la întrecerea între recuperarea şi introduce 1 şi Liceul pedagogic cu oc de 50 tone. Comanda por bun -, iar pentru ca la „La mulţi ani", Florian
GEOAGIU- şcoli şi pe locul II la to rea în circuitul produc togenarul dr. Victor I. Şuia- nirii primului cuptor i-a re
de aur talul capitolelor între tiv a unui volum sporit ga, participant la actul uni venit lui Florian Giurcâ. Hunedoara să se plămă Giurcâ I
i); HAŢEG: cerii. Tot locul I l-a de materiale refolosibile. rii de acum 65 de ani.
(Dacia) ; ocupat brigada „Hune Valoarea totală a acestora
1 şi sălba- doara" pe şantierul naţio se ridică la 22,5 milioane
II; CALAN: nal Canalul Dunăre—Marea lei, din care în contul or SESIUNE
iad (Casa Neagră. ganizaţiei au intrat mai 0 activitate de bană calitate presupune
MERIA: în- O importanţă deosebită bine de 2,6 milioane lei. DE COMUNICĂRI
(Mureşul) ; s-a acordat şi în acest Fruntaşe în aceste ac strădanie permanentă, interes şi responsabilitate ŞTIINŢIFICE
e Bucureş- an antrenării unui număr ţiuni sînt organizaţiile mu
GHELARI: sporit de tineri la muncă nicipale Hunedoara, Deva Simbătă, 3 decembrie
(Minerul). patriotică pe şantierul na şi Petroşani, cele orăşe (Urmare din pag. 1) în fermă sînt 53 vaci nu funcţionează fiindcă îi a.c., a avut loc la Deva,
ţional Canalul Dunăre — neşti Brad, Călăi), Sime infecunde, asupra cărora lipseşte o şaibă, iar S.M.A. în organizarea secţiei de
Marea Neagră, pe şantie- ria, Lupeni, cele comunale INDISCIPLINA ÎNCEPE nu se face nici un fel de Ilia nu reuşeşte să facă pneumo-ftiziologic a f i i i i-
rul judeţean de pe amena- ABăiţa, Baia de Criş, Ge- DE LA ŞEFUL FERMEI tratament. Se predau la rost de ea, şi asta cam de lei Hunedoara a U.S.S.M.
SAÎ jarea hidroenergetică Rîu oagiu, Ilia, Pestişu Mic fondul de stat 50 1 lapte multă vreme. Viţelele re şi Direcţiei sanitaro jude
Mare-Retezat şi pe şantie şi altele. Şeful fermei zootehnice zilnic. Vineri dimineaţa, ţinute pentru reproducţie ţene, o sesiune de comu
rele locale de la Deva, însumîndu-şi toate rezul din Ohaba, Gheorghe Taş- după ce s-a încheiat mul sînt furajate cu mare zgîr-
abil pentru Orăştie şi altele. în pre tatele, organizaţia jude cov, vine la lucru tîrziu, cenie, deşi se ştie bine că nicări ştiinţifice. Comuni
rie 1983 : stă ce stă, iar la prînz dis sul, cîteva vaci au fost ele vor alcătui viitoarea cările prezentate s-au
rece, frigu- zent, judeţul nostru are o ţeană U.T.C. a raportat pare. mulse din nou şi s-au ob bucurat de un deosebit in
Cerul va £i brigadă la Canalul Dună îndeplinirea integrală a ţinut încă patru litri de matcă a fermei. Ioan Cîm-
mai cădea re— Marea Neagră, iar pe obiectivelor şi sarcinilor La ora actuală, ferma lapte, ceea ce dovedeşte că pureanu, primarul comu teres. între acestea ciiămi
1 va sufla şantierul judeţean şi pe nei, ne spunea că trece în „Activitatea de prevenire
intensificări ce ne-au revenit pe anul din Ohaba are 133 vad, iar operaţia nu se face cum
ă din sec- cele locale au muncit peste 1983. Succesul ne bucură în acest an s-a obţinut un fiecare zi prin unitate. Da şi combatere a tuberculo
Tempera- 3 500 de tineri care, pînă pe toţi, dar ne şi obligă procent de natalitate de trebuie. Fiecare vacă —• că aşa procedează, de ce zei desfăşurată în unităţile
vor fi cu- indiferent dacă dă lapte nu se implică mai mult în de specialitate din judeţul
tus 14 gra- în prezent, au efectuat lu la o activitate mai susţi numai 36 la sută. Adam sau nu — primeşte aceeaşi
grade, iar crări în valoare de peste nută. Şerban şi Gheorghe Cio- activitatea fermei ? . Hunedoara", „Vaccinarea
ntre minus 23 milioane lei, din care roagă, cei doi operatori în- hrană — coceni, paie şi De semnalat şi faptul că şi revacelnarea B.C.G.",
us 1 grad. 810 000 lei au intrat în sfeclă, dar nu se ştie pre
; serviciu PAVEL LAZA sămînţători, susţin că ei în nici una din ferme nu „Criterii de apreciere a
contul organizaţiei jude activist al Comitetului muncesc mult, îşi fac da cis ce cantităţi din fiecare am întîlnit lucrători de la măsurilor profilactice pen
ţene. judeţean Hunedoara toria şi nu ştiu de ce nu deoarece nu se cîntăresc. dispensarul sanitar-veteri- tru prevenirea îmbolnăvi*
Pe de altă parte, orga- ' al U.T.C. se obţin viţei (I). Unitatea are tocătoare, dar nar din Lăpugiu do Jos. rilor la contacţl” şi altele.