Page 18 - Drumul_socialismului_1983_12

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 1

ROMÂNIA» CEAUS£SC.U>PACE! Eforturi deosebite pentru

realizarea efectivelor de animale
ATAŞAMENT PROFUND LA NOILE ACŢIUNI ÎNTREPRINSE 15.00 Telej
15,05 Lauri
(Urmare din pag. 1) LUCRĂRILE DE nentă a dejecţiilor din adă­ Iul r
DE PARTIDUL SI STATUL NOSTRU PENTRU ÎNLĂTURAREA MODERNIZARE — posturi. Rom i
PERICOLULUI NUCLEAR le să nu fie date în stare FINALIZATE 15.15 Imag
15.30 Amfi
îngheţată în hrana anima­ NEÎNTÎRZIAT DE PE ACUM SĂ FIE 16.00 Agro:
lelor. PREGĂTITA PRODUCŢIA ţclcsi
• De asemenea, să fie • Pentru a asigura un VIITOARE DE FURAJE 16.20 Desei
color
corespunzător
alimentarea
cu
Răspundem prin fapte de muncă noilor asigurată tuturor fermelor, microclimat adăposturile, este • în raport de sarcinile 16.30 închi
toate
în
apă
a
lui
creşterea
efective­
acţionînd energic pentru necesară verificarea temei­ privind a producţiei ani­ 20.00 '.Lelej
şi
lor
lor)
de
găsirea
noi
demersuri ale României socialiste acolo unde este cazul. resurse nică a acestora in fiecare maliere în anul 'viitor, tre­ 20.20 Pano
fermă, luînd măsuri opera­
20,45 Teati
• Important este să fie tive pentru înlăturarea de­ buie acţionat energic în zi a
mulse complet toate vacile, ficienţelor existente. vederea pregătirii temeinice Ilic !
pentru dezarmare şi pace să fie respectate regulile • La ' cooperativele agri­ a bazei furajere. Prem
lor),
de zooigienă, întreg pro­ cole Sîntandrei, Rapolt, • O atenţie deosebită să de I
gramul de lucru desfăşu- fie acordată fertilizării cu 21,55 Tezai
Am aflat despre ororile creată in drumul spre sigu­ de partidul şi statul nostru rîndu-se în spirit de ordi­ Sîrbi, Bretea Mureşană, îngrăşăminte organice a 22.15 Telej
răzooiului, eu şi cei de o ranţă şi linişte trasat cu pentru soluţionarea com­ ne şi disciplină, sub su­ Mărtineşti şi în celelalte suprafeţelor destinate cul­ lor)
vîrstă cu mine, oamem ai realism şi generozitate de plexelor probleme ale vieţii unităţi unde s-au construit turilor furajere, pentru a 22.30 Inchi
lui.
a
tinerei generaţii, din cele partidul şi statul nostru, de internaţionale, intre care dez­ pravegherea nemijlocită a- noi spaţii pentru adăposti- obţine recolte maxime la
unităţilor
conducerilor
povestite de părinţi, din cei mai bun prieten şi sfă­ armarea generală şi, in spe­ gricole şi fermelor. rea animalelor, toate lucră­ hectar.
cărţi şi din filme. Ceea ce tuitor al tinerei generaţii - cial a celei nucleare, instau­ • Formarea unei viitoare rile trebuie să fie ternii-; • Totodată, în raport de e J 1 4
cunoaştem nu sint simple tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rarea in lume a unui climat mătci cu un potenţial bio­ nate neîntîrziat, printr-o structura culturilor, punînd
poveşti, ştim asta din urnrele primul bărbat al ţării, omul de pace, colaborare şi în­ logic ridicat impune ca în fructuoasă colaborare a accentul pe extinderea le­
BUCUR]
care, şi-au prelungit existen­ politic de renume mondial, credere. toate fermele să fie îngri­ constructorului cu bene­ guminoaselor este necesar dioprograi
ţa pină in zilele noastre. in a cărui muncă neobosită Ca tinăr muncitor, in jite cu maximă atenţie ficiarii. să se asigure seminţele în La ordini
Am cunoscut oameni pe fi­ se află strălucit 'întruchipate numele tuturor tinerilor ce viţelele pentru reproduc­ • în strînsă legătură cu fiecare unitate, care să fie cultură;
7,30 La -pa
zicul şi conştiinţa cărora cel idealurile şi dorinţele noas­ lucrează în cadrul între­ ţie, asigurîndu-le furaje asigurarea unui microcli­ verificate sub aspectul ca­ muncii ; 8
de-al doilea război mon­ tre, ale tuturor fiilor patriei. prinderii chimice din Orăştie, de calitate şi în cantităţi mat corespunzător este ne­ lităţii, respectiv al purităţii 8,10 Curi
dial a lăsat urme de neşters. Vom lupta pentru ca viaţa folosesc acest prilej pentru suficiente. cesară evacuarea perma­ şi germinaţiei. 0,00 Bulei
Nu vrem să fim, la rinau-ne să-şi urmeze cursul ei firesc, a da glas deplinei adeziuni Răspunde
10.00 Bule
mutilaţii celui de-al treilea pentru ca noi şi copiii noştri la noile propuneri şi iniţia­ Din cinte
măcel I să ne bucurăm de bineface­ tive de pace ale României popoarelo
11.00 Bule
Tinăra generaţie din Româ­ rile cuceririlor gemului uman. socialiste, la întreaga activi­ Mai multă exigenţă şi implicare Microfonu
nia socialistă a fost crescută împreună cu colegii de tate a secretarului generai Buletin <1
în crezul că Terra este şi muncă am discuta. îndelung tera şi s]
trebuie să fie o planetă a pe marginea Declaraţiei Co­ al partidului dedicată păcii., în desfăşurarea învăţămîntuiui Din corn
13.00 De
hotărirea noastră de a mun­
păcii, a armoniei şi bunel mitetului Politic Executiv al ci mai mult, de a contribui Clubul cu
înţelegeri intre toate popoa­ C.C. al P.C.R., Consiliului de cu toată energia şi forţa letin de
rele lumii. Am învăţat şl Stat şi Guvernului Republicii de care dispunem la edifi­ tece din
poran ; j
milităm pentru a da viaţă Socialiste România - in con­ agrozootehnic cului ;
acestui crez. Dar iată, mai ţinutul căreia se află incor­ carea păcii în lume, pentru biruinţei
cu seamă in ultima perioadă, porat un inflăcărat inaemn zădărnicirea intenţiilor celor în cooperativele agricole din experienţa acumulată în comuna Certeju de
oamenii mari ai unor mari la raţiune, pentru apărarea ce au de gind să spulbere din Consiliul unic agroin­ în muncă. Tema este, fără Sus funcţionează un cerc a., ştiri ;
puteri militare ne amenin­ umanităţii de cel mai distru­ tot ceea ce s-a clădit cu dustrial Deva funcţionea­ îndoială, importantă, dar agrozootehnic ce cuprinde flector;
ţă visurile şi idealurile cu gător cataclism care o ame­ atîta trudă.' Participăm cu ză 24 de cercuri de învă-' ar fi bine să se insiste mai 24 cursanţi. Pînă în prezent dio ; 18,C
Pentru
<
realităţi crude - rachete ninţă. De asemenea, cu deo­ toată fiinţa la frontul co­ ţămînt agrozootehnic, re­ mult pe furajarea şi îngri­ medicul veterinar Vasile pace; * ]
nucleare, arme de distru­ sebită atenţie am urmărit, mun in calea distrugerii, partizate în felul următor : jirea vacilor cu lapte, tema Tisu a predat trei teme, muzică;
gere in masă, echipamente la fel ca Întregul nostru pentru ca raţiunea să trium­ 12 pentru cei ce muncesc care, fiind expuse intere­ Julio Igl
militare sofisticate. Statisti­ popor, magistrala expunere fe, să trăim liberi şi înfră­ în cultura mare, cu 175 de nefiind abordată pînă acum, sant, s-au bucurat de au­ diojurnal
pămintul-
cile cursei Înarmărilor ne a tovarăşului Nicolae ţiţi sub soarele păcii şi al cursanţi, două pentru le­ aceasta fiind de fapt pro­ dienţă. Frecvenţa este des­ La sugest
blema numărul unu a unei
arată, cu cinism, că fiecare Ceauşescu, secretarul gene­ veşniciei vieţii pe planeta gumicultori — 35 cursanţi, ferme zootehnice. Prezenţa tul de bună, iar dezbaterile într-o or
locuitor al planetei are re­ ral al partidului, la Aduna­ Pămint I şi zece pentru crescătorii pline de miez. La dezba­ şi fapte i
nală ; 23
zervată o „zestre" de bombe rea festivă consacrată săr­ de animale, frecventate de la cursuri a cooperatorilor terea de joia trecută — cale,/; 2:
care il poate ucide de sute bătoririi a 65 de ani de la RADU MIHAI, 168 îngrijitori. La acestea este mulţumitoare, dar n-a Ioan Luca, Simion Moise şi muzical.
de ori. făurirea statului naţional uni­ secretar adjunct se adaugă cele cinci cursuri ajuns niciodată la sută la Petru Răcătean au apro­
Sintem tineri, dar sintem tar român, in care un larg a! comitetului U.T.C. pentru mecanizatori, nouă sută, ceea ce reclamă o fundat mai multe probleme,
puternici, sintem hotăriţi să spaţiu a fost acordat pre­ /de la întreprinderea chimică cursuri pentru cei ce mun­ preocupare mai mare din ca premiile ce se acordă
formăm fluviu viu in albia zentării activităţii desfăşurate Orăştie cesc la „Avicola" Mintia şi partea conducerii coopera­ pentru viţeii obţinuţi şi
pentru lucrătorii A.E.S.C.H. tivei în această direcţie. crescuţi în gospodărie, mo­ DEVA :
Deva şi cel pentru ţăranii Joi, la cursul organizat tă (Patrl
cu gospodării individuale pentru cei ce lucrează la dalităţile de predare a a- nă (Arta
Trebuie as'gurată In permanenţă funcţionarea din Certeju de Sus. Pînă cultura mare la C.A.P. nimalelor contractate şi Pe malu
în prezent s-au dezbătut Bîrsău, Toma Lenghel, in­ cum trebuie hrăniţi porcii. albastre
nul de c
Am vrea însă să ridicăm
generatoarelor, a tuturor instalaţiilor trei teme, neînregistrîndu- ginerul şef al unităţii, a două probleme: de ce la ra) ; c
se nici o restanţă.
rurgistul)
predat tema „Folosirea ra­
La Cooperativa agricolă ţională a fondului funciar, Certeju de Sus au fost Iară) ;
secundă
(Urmare din pag. 1) ţinere, să asigure supra­ Sîntem cu toţii mobilizaţi de producţie din Hărău îşi creşterea suprafeţei agricole cuprinşi în învăţămîntul PETROŞ.
vegherea exploatării cu pentru furnizarea neînce­ desfăşoară activitatea trei — sarcină de maximă im­ agrozootehnic unic numai (Unirea)
brie) ; L
derea îmbunătăţirii schim­ maximă responsabilitate şi tată a unei cantităţi cît cercuri, unul cu profil a- portanţă a actualului cin­ 24 cetăţeni, cînd în comu­ ■sunjor ».-.
1
bului de căldură în insta­ să întreţină în perfectă mai mari de energie elec­ gricol, unul pentru legu­ cinal “. Lectorul le-a vor­ nă există foarte mulţi a- CAN : C
laţiile de ardere. Acum, stare tehnică toate utilaje­ trică, pentru - funcţiona­ micultori, iar unul zooteh­ bit cursanţilor despre sar­ gricultori şi crescători de (Luceafă
cînd s-a realizat ceea ce le, instalaţiile şi agregate­ rea continuă, la capacitate, nic, ce cuprind, în total, 46 cinile stabilite de partid animale ? în momentul de tra (Mii
Aventuri
a fost mai important — le energetice din centralele a celor două centrale elec­ cooperatori. Dezbaterile sînt în acest domeniu, despre faţă, la învăţămînt parti­ zaţul);
creşterea randamentelor ge­ electrice. trice. bine organizate şi conduse modul cum trebuie acţio­ cipă numai cetăţeni din (Steaua
neratoarelor — trebuie asi­ de către Andrei Dima, in­ satul Certeju de Sus, pe Parada
Haiducul
gurată în permanenţă func­ ginerul şef al cooperativei, nat în vederea utilizării fie­ căr&) ;
ţionarea generatoarelor, a şi Petre Mîrza, şeful fer­ cărui metru pătrat de pă- motiv că ar fi greu să vină Voiam s
la curs şi oameni din cele­
tuturor instalaţiilor. mei zootehnice. Joi, la mînt, folosind planşe, ta­ de cultu
milia
— Pentru aceasta, a cursul de la cultura mare bele ş.a. Expunerea a cu­ lalte sate. Motivul nu stă BRAZI : i
continuat interlocutorul, s-a predat tema „Tehnolo­ prins şi direcţiile de acţiu­ în picioare, satul Hondol, scris ; <
am îmbunătăţit asistenţa gia culturii porumbului", ne, culese din activitatea de pildă, nu e departe de seriile I
tură);
tehnică în cele trei schim­ iar oamenii s-au arătat unităţii. La primele două centrul de comună, dar fără s
buri de producţie şi am foarte interesaţi de rolul lecţii ţinute s-a înregis­ nici un om nu vine la în­ ILIA : r,
asigurat o serie de pie­ irigaţiilor în obţinerea de trat o prezenţă bună, la văţămîntul agrozootehnic, lor (Lui
se de schimb şi sub- producţii mari la hectar. tema dezbătută joia trecută în altă ordine de idei, cei
ansamble necesare la La cursul de zootehnie s-a au lipsit însă trei cursanţi: mai numeroşi agricultori şi h i
intervenţii, în vederea re­ dezbătut o temă legată de Vasile Irimie, Ioan Trif şi crescători de animale tră­
ducerii la minimum a sta­ modul de furajare şi în­ Floarea Tămătaş. La cursul iesc in Vărmaga, sat, e
ţionării agregatelor. Iar grijire a tineretului taurin, din zootehnie nu s-a înre­ drept, cam îndepărtat de Rezulţi
pentru preîntîmpinarea sta­ în cadrul dezbaterilor au gistrat nici o absenţă, da­ Certeju de Sus. De ce oare 4 decerni
Ex. I :
ţionării şi opririlor am so­ luat cuvîntul Aron Raţ, torită faptului că aici în- nu s-a organizat şi aici un Ex. a
licitat personalului mun­ Codrean Ciurar, Cornel Le­ văţămîntul s-a ţinut ime­ cerc de învăţămînt ? Ex.' a
citor, atît de la exploa­ pădat, care au adus în dis­ diat după încheierea pro­
tare, cît şi de la între­ cuţie multe aspecte culese gramului de dimineaţă din Ing. BRUTUS BOCANICI, m
grajduri. TRAIAN BONDOR
Timpul
Se impun preocupări mai susţinute pentru îngrijirea animalelor! SCHIMB DE EXPERIENŢĂ azi, 6 di
mea va
PE PROBLEME DIN ZOOTEHNIE tul va :
să, eu c
(Urmare din pag. 1) medicul circumscripţiei sa- cu lapte ale C.A.P. Pesti- ducţie de 46 1 lapte la o Ieri, la Deva a avut jarea, reproducţia, micro­ est. Tem
nitar-veterinare din Reşti- şu Mare primesc, în plus mulsoare, iar producţia în­ vor fi i
şvuşMic. în toate unităţile faţă de celelalte, uruială şi registrează o uşoară creş­ loc un schimb de expe­ climatul din adăposturi, nus 10
lare şi C.A.P. Teliuc în- cei' planificaţi a face de fîn. în general, se respec­ tere de la o zi la alta. La rienţă pe probleme ale mulsul, evacuarea dejec­ iar cele
şi 5 gra
rijitorii Maria Feneşer, serviciu duminică, s-au a- C.A.P. Teliuc, de la 30 vaci activităţii din sectorul ţiilor şi alte procese de ceaţă Ioi
llena Burlacu, Zenovia Lu- flat la datorie. tă raţiile stabilite. Tot la se obţin doar 44 1 lapte, zootehnic, la care au par­ lucru din ferme. Acestea mineaţa.
aci, Fica Luculescu, Ioan C.A.P. Pestişu Mare şi iar producţia se menţine la ticipat şefii de ferme, au fost prezentate de di­ Pentru
liescu şi ceilalţi poartă CANTITATEA DE LAPTE C.A.P. Mînerău cocenii se acelaşi nivel de mai multe medici veterinari şi cadre rectorul staţiunii, dr. ing. zile: Vr
treptat
alate şi cizme albe, iar administrează netocaţi, de­ zile. La C.A.P. Mînerău, tehnice de la consiliile Emil Silvaşi, de cercetă­ mai mul
gerele vacilor sînt spăla- TREBUIE SĂ CREASCĂ oarece unităţile nu au to­ unice agroindustriale şi torii Mircea Roman, Cor­ dea pre
cătoare. Furajarea bună se
; cu apă caldă înainte de în ultimele 10 zile, produc­ organele agricole judeţe­ formă d
viţă. Vii
iu'ls. La programul de di- Unităţile din Consiliul reflectă în starea fiziologi­ ţia de lapte se menţine la ne. Cu acest prilej, spe­ nel Podaru şi Mircea Dă- derat, c
îineaţă au fost prezente unic agroindustrial Hune­ că bună a animalelor ca şi 20 1 zilnic, ceea ce este cialiştii de la Staţiunea neasă. De asemenea, s-a cărl tem
adre cu munci de răs- doara au furaje suficiente în producţia de lapte. La foarte puţin dacă ţinem de cercetări zootehnice făcut analiza rezultatelor 40—50 k
undere din conducerea şi de bună calitate pentru C.A.P. Boş, de pildă, de ' seama că se află în lac- din Tîrgu Mureş au pre­ obţinute în sectorul zoo­ nord-ves
minime
nităţilor şi a comunelor. actuala stabulaţie, astfel că la 97 vaci mulse s-au ob­ taţie 16 animale. Vacile ce zentat, folosind diapozi­ tehnic în cele 11 luni ca­ minus 3
se poate asigura hrănirea ţinut 167 1 lapte. Ar fi bine dau lapte trebuie şi aici maxime
,a C.A.P. Teliuc, la pro- hrănite mai bine ca cele­ tive, noutăţi privind teh­ re au trecut din acest an de. Cu
ram a luat parte şi Ioan corespunzătoare a anima­ dacă li s-ar da şi ceva nologia creşterii animale­ şi s-au stabilit direcţiile condiţii
r asile, primarul comunei, lelor. La C.A.P. Teliuc se concentrate. De la 26 de lalte, în aşa fel încît să lor în legătură cu fura­ de acţiune pentru viitor. poleiului
îr la C.A.P. Mînerău pun în ie%Ie coceni de po­ vaci ce se mulg, C.A.P. dea o producţie tot mai serviciu:
mare.
articipat Mircea Dudaş, rumb, fîn şi siloz. Vacile Pestişu Mic obţine o pro­