Page 2 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 2

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 104

                                                                                                                                                                           A
     JNIREA DIN 1 9 1 8 —PIATRA DE HOTAR II




           Concepţia Partidului Comunist Român, a

                                                                                                                          > rv.. - 0
                 secretarului său general, tovarăşul                                                '     r     ff/ifi  y d/'df - 'Âsf/sdd   dMd       -
                                                                                                                                                      Z/, ..'U:-/
              Nicolae Ceauşescu, cu privire la lupta
                                                                                              ( Wr- ////                                                 .
                  poporului român pentru unitate,                                                                                                    :■ s/-</ds ' <
                                                                                                                                                       .. /'
                                                                                                                                                               ■         Z } ■ ,
                     independenţă şi suveranitate                                                                                                              ■     - - "  ■■■::>'
                                                                                                                                                                      / v
                                                                                                                                                      ■               !S
                                                                                                                                                                       . ■ ywşysţ'.
                                                                                                                     ( Z               ■                                   v ţ,h/
       (Urmare din pag. 1)    că  la  mai  puţin  de  două   seculare  duse  de  cele  mai                                                                  .•             ;:
                              decenii  după  unire,  în  1877,   înaintate  forţe  ale  poporu­                              /           /    ;u'   y
     de   mari,   centralizate   —   este  cucerită  cu  arma  în   lui   român   din   Moldova,   .     V/r-'W» ^  k:           . _    .               ... ..           ••
                                                                                                                                   K:
     ara   Românească,   Moldo-   mină,   prin   sacrificii   şi   Muntenia şi Transilvania".                                                                             ■///. ;
     r  şi  Transilvania  —  care   jertfe,   suveranitatea   de   Misiunea   de   a   asigura                                                                  z/Z' /y.y.y< d>>/ /<?
     i  deschis  calea  spre  dez-   stat  deplină  a  patriei  noas­  realizarea  deplină  a  mari­
    altarea   forţelor   de   pro-   tre.               lor   aspiraţii   ale   poporului   S /Z                           /                                                 ■ ...
    ucţie,  au  asigurat  conser-   îmbinînd   viziunea   mate­  a  revenit  clasei  muncitoa­  - z>7 ///ş dZîy   // /'//Mf/t/f/Z,*   Z?/â</ ,,4   s '  *  '  /  <  <  ■    / /, ■   ’/x■
    area  obiceiurilor,  a  tradi-   rialist   dialectică   şi   istori­  re,   sub   conducerea   Parti­                                                              -
    ilor,  a  limbii  proprii,  e-   că   asupra   marilor   eveni­  dului   Comunist   Român,   ,   7/ /s/ZftjZt~Z t.Z’/<•//i/h/ f/v'Z Zyw/MW'ft"                       »“
    oluţia   istorică,   unitară   a   mente   ale   trecutului  nos­  încă  de  la  făurirea  sa,  în
    oporului român.           tru,   cu   gîndirea   critică,   1921,  P.C.R.  a  desfăşurat  o   ;   ' ,- >/, d/x XX- a44 ? /^fZdZz  xx  Z//  Z y / . K  , - w  , /  :  r c  / '■■■. ,-/X .■/ x-.   '   .
     Expresia  înaltă  a  tcndin-   revoluţionară,   cu   spiritul   intensă   activitate  revoluţio­
    ;lor  de  unitate  politică  a   creator,   tovarăşul   Nicolae   nară,  conducând  clasa  mun­
    oporului   român   a   întru-   Ceauşescu  a  formulat  ade­  citoare  la  mari  lupte  poli­
    hipat-o   unirea   realizată   vărul   de   necontestat   că   tice  şi  sociale.  Epoca  din   Documente ale Unirii - Declaraţia de independenţă a Transilvaniei faţă de monarhia ha!
    e  Mi  hai  Viteazul,  la  cum-   „întreaga   istorie   a   ţării   1918  pînă  la  23  August   nalâ de la Alba lulia.
    ăna    dintre   veacurile   demonstrează   că   poporul   1944  a  fost  jalonată  de  ne­
    CVI—XVII.  In  toate  bătă­  muncitor,   forţele   sale   re­  numărate   bătălii  de  clasă,
    ile  purtate  împotriva  co-   voluţionare   progresiste   şi   purtate  de  oamenii  muncii
    ropitorilor   străini   pentru   patriotice  au  înfăptuit  toa­  împotriva  exploatării,  a  do­
    nirea   şi   libertatea   ţărilor   te  marile  transformări  re­  minaţiei   capitalului   străin,
    omâne  au  luptat,  umăr  la   voluţionare,   au   asigurat   pentru   dreptate   socială   şi
    măr  cu  românii,  şi  naţio-   mersul  înainte  al  societă­  independenţă naţională.
    lalităţile   conlocuitoare.   în   ţii  noastre.  Toate  momen­  întărirea   unităţii   politice
    lecursul   convieţuirii,   al   tele   importante   din   viaţa   şi   organizatorice   a   parti­
    nuncii   şi   luptei   comune   patriei   noastre   sînt   legate   dului,   îmbinarea   tot   mai
    iu   făurit   împreună   tot   de  lupta  maselor,  a  între­  strînsă   a   conducerii   cen­
    eea  ce  există  pe  aceste   gului   popor   —   motorul   trale  cu  experienţa  organe­
    neleaguri,   înţelegînd   că   progresului   social,   adevă­  lor  şi  organizaţiilor  locale
    rebuie  să  se  unească  şi  să   ratul   făuritor   al   istoriei   sînt  factori  de  prim  ordin
    apte   pentru   a-şi   putea   României".           in   creşterea   capacităţii   de
    auri  o  viaţă  liberă,  pen-   Realizată   în   împrejurări   luptă  şi  acţiune  a  parti­
    ;ru  a  fi  pe  deplin  stăpâni   internaţionale   favorabile,   dului.
    De destinele lor.         unitatea   naţională   a   fost   Unitatea  şi  coeziunea  în­
     Un  moment  de  o  deosebi­  rezultatul   luptei   maselor   tregului   popor,   a   tuturor
   tă   importanţă   istorică   l-a   populare   din   toată   ţara,   fiilor   ţării,   fără   deosebire
   constituit   înfăptuirea   sta­  opera  întregului  popor  ro­  de   naţionalitate,   în   jurul
   tului  naţional  modern  prin   mân.   Marea   Adunare   încercatei  forţe  politice  că­
   Unirea  Principatelor  Româ­  populară  de  la  Alba  lu­  lăuzitoare  —  Partidul  Co­
   ne  —  Moldova  şi  Munte­  lia,  de  la  1  decembrie  1918,   munist   Român,   în   frunte
   nia  —  în  1859,  sub  dom­  care  a  hotărît  unirea.Tran­  cu   secretarul   său   ge­
   nia  luminoasă  a  lui  Ale­  silvaniei   cu   patria   mumă,   neral,   tovarăşul   Nicolae
   xandru  Ioan  Cu  za,  cînd   a   marcat   încheierea   pro­  Ceauşescu,   —   constituie
   s-au  pus  pentru  totdeauna   cesului   de   desăvirşire   a   izvorul   forţei   şi   trăiniciei
   bâzele   statului   naţional   statului   unitar   român,   de  nezdruncinat  a  orîndui-
   român.                     voinţa  do  unire  a  întregii   rii   noastre,   garanţia   apă­
     Lupta  pentru  unitate,  li­  noastre  naţiuni.  „Unirea  —   rării  şi  consolidării  liber­
   bertate  şi  independenţă  na­  arăta   tovarăşul   Nicolae   tăţii,  independenţei  şi  su­
   ţională   se   ridică   pe   o   Ceauşescu  —  a  fost  încu­  veranităţii  patriei,  a  cuce­
                                                                            obţi­
                                                                revoluţionare
                                                         ririlor
   treaptă superioară, astfel  nunarea victorioasă a luptei
                                                        nute  prin  lupta  şi  munca
                                                        întregului   popor,   chezăşia
                                                         unor  noi  şi  minunate  vic­
                                                         torii  pe  calea  socialismului
                                                        şi comunismului.
             ■ -v  v
       ddZ'
                           . dddxdZddZddii,_____
       a                                       lipsii    Astăzi,  l  Decembrie,  se
                                                       împlinesc  65  de  ani  de  la            Narea Unire — înfăptuire
                                                       Unirea   Transilvaniei   cu
               Wv~ ■  •<-.>.'>   *V.   - :rV. L,v *.* r,- <'<*✓ / .tVvVu* •-
                                                       România,   eveniment   care
                                                       a   marcat   încheierea   pro­  rea   fiinţei   proprii,   pentru   naţională  şi-a  găsit  o  înal­  mâne,  iar  proclamarea  in­  Formarea   st;
         . f («O           .<»   , ■ ■ . . ...   h.    cesului  de  formare  a  sta­  unitatea,   libertatea   naţio­  tă  expresie  în  Unirea  Mun­  dependenţei  de  la  9  Mai   nai  unitar  ron
          '< • - v ♦■•>'        v t tiî -.'  ' >   <   tului   naţional   unitar   ro­  nală   şi   socială,   pentru   teniei,  Transilvaniei  şi  Mol­  1877   a   demonstrat   voinţa   condiţiile   dezvt
                   i'.<Z     Ate'iV* ■* <;■' <,**»     ' •f'  mân.  Făurirea  unităţii  na-   transformarea   revoluţiona­  dovei   de   la   1600,   .sub   de   libertate,   unitate   na­  riale  şi  spinitu
                                              1
      < ■' ;• • '\Z;   .St       \                 .   ţional-sţatale   din   1918   a   ră, socialistă a României.  conducerea  lui  Mihai  Vi­  ţională  şi  dezvoltare  suve­  societăţi, dar
                  <**■■  . ,>rV. t *-■<,■£,   r < ■*'   reprezentat  o  operă  legică   Mărturiile   istorice   atestă   teazul  —  moment  de  deo­  rană a poporului nostru.
          ~  ... "   t.v'i * <,    '*£***<  •  *'■'   '  şi  legitimă  a  poporului  ro­  prezenţa   multimilenară   a   sebită   însemnătate   pentru   Momentele   de   rezonanţă
                                                1
                                                       mân,   întemeiată   pe   apar­  strămoşilor   noştri   geto-   dezvoltarea  ulterioară  a  po­  ale   luptei   pentru   emanci­
          ■&?<■  *■■■'■ v <•<;-/. •*   •'>*   * V 4.. v  v  tenenţa   majorităţii   locui­  daei   pe   pămîntul   dintre   porului român.  pare   consemnează   la   loc
                                                        torilor  de  pe  teritoriul  na­  Carpaţi,   Dunăre   şi   Mare,   Mutaţiile   social-econo-   de   cinste   anul   1893   —
           p        .   *                              ţional   la   unul   şi   acelaşi   culminînd   cu   formarea   mice  din  viaţa  societăţii  au   crearea   partidului   politic
                                                                                                                                                -
                                                       neam,   avînd   aceeaşi   ori­  statului   centralizat   şi   in­  dus  la  afirmarea  conştiin­  revoluţionai   al  clasei  mun­
      U          • - P •   - tv;,        pţ.U.,     '  gine   daco-romană,   vorbind   dependent,   sub   conducerea   ţei   naţionale,   ridicarea   pe   citoare,  care  a  înscris  pe
                                                       aceeaşi   limbă   românească,   lui  Burebista,  cu  dezvolta­  o   treaptă   superioară   a   stindardul   său   aspiraţiile
                                                        unit  prin  aspiraţii,  interese   rea   sa   economico-socială   luptei   pentru   dreptate   so­  naţionale  legitime  ale  po­
                                                        politice,  economice  şi  cul­  sub   viteazul   Decebal,   cît   cială  şi  libertate  naţională,   porului   român.   Victoria
        -/<■ i
                                                        turale.                   şi   continuitatea   neîntre­  în  aceste  condiţii,  răscoala   Marii   Revoluţii   Socialiste,
                                                                                                                                            Octombrie
                                                                                                                                       din
                                                                                                                                                      a
                                                                                                                                                         exercitat
                                                                                                             de  la  1784,  sub  condu­
                                                         Aşa  cum  aprecia  secre­
      dy.            M,                                 tarul  general  al  Partidului   ruptă  de  viaţă  în  spaţiul   cerea  lui  Horea,  Cloşca  şi   o  '  puternică  înrâurire  asu­
                                                                                  patriei.
                                                                                          Cucerirea
                                                                                                     Daciei
                                                       Comunist   Român,   tovară­  de  către  romani  a  deter­  Crişan   şi   revoluţia   din   pra   dezvoltării   luptei   de
                                                       şul  Nicolae  Ceauşescu,  U-   minat   însemnate   schimbări   182i,   condusă   de   Tudor   eliberare   socială   şi   naţio­
      * ’                       ^          f  /.f   ' j  nirea  de  la  1  Decembrie   economice,   culturale,   poli­  Vladimirescu   au   marcat   nală.
                                                        1.918  este  rezultatul  luptei   tice   şi   etnice   ducînd   la   începutul   istoriei   moderne   Formarea   statului   naţio­
      -p      .'j^ Ş - ? ' ->       ~            ■'ţ».U  duse  de  cele  mai  înain­  formarea  limbii  şi  popoi-u-   a  României,  relevînd  ma­  nal  unitar  a  intrat  la  sfâr­
      dd *  *  '                     A  .     4    *  •  '     ti.   tate  - x  '  forţe  .    î  l  social-politice   lui  român,  la  o  nouă  în­  rile   resurse   revoluţionare   şitul  anului  1918  în  etapa
                                                              .
                                                       ale  vremii  în  cadrul  căro­  florire a acestor meleaguri.  ale   maselor   populare.   în   finală.   Marea   întrunire   de
                                                       ra  rolul  hotărî  tor  l-au  avut   Păstrând   tradiţiile   orga­  timpul   revoluţiei   de   la   pe  câmpul  lui  Horea,  de  la
                                                       masele  populare,  fiind  în­  nizării  politice  statale  an­  1848,   spiritul   unităţii   na-'   Alba  lulia,  din  1  Decem­
                                                        cununarea   aspiraţiilor   de   terioare,   în   perioada   feu­  ţionale   s-a   afirmat   puter­  brie  1918,  a  celor  •  peste
                                                       veacuri  ale  poporului  nos­  dalismului   timpuriu   locui­  nic,   exprimând   conştiinţa   100  000  de  ţărani,  munci­
        Raport  al  primăriei  oraşului  Deva  către  ASTRA  re­  tru   pentru   eliberare   na­  torii   autohtoni   s-au   con­  înaintată,  dorinţa  de  liber­  tori,   intelectuali,   meseriaşi
     feritor  la  evenimentele  din  toamna  anului  1918.  Sînt  cu­  ţională.  Sărbătoarea  de  azi   stituit  în  formaţiuni  stata­  tate a poporului român.  a  consfinţit  actul  de  drep­
     prinse  informaţii  amănunţite  asupra  constituirii  şi  activi­  ne   prilejuieşte   evocarea   le  proprii,  iar  mai  tîrziu   Evenimentul   excepţional   tate   istorică   al   unirii   pe
                                                        gloriosului   hronic   al   po­  in  state  feudale  mari  —   din  ianuarie  1859  —  înfăp­  vecie   a   Transilvaniei   cu
     tăţii  Consiliului  Naţional  Român  judeţean  a  gărzii  na­
                                                        porului   nostru,   permanen­  Ţara   Românească,   Moldo­  tuirea  statului  naţional  ro­  România.   Declaraţia   de
     ţionale  române  din  Deva,  precum  şi  asupra  intenselor   ţa  sa  în  spaţiul  geografic   va,  Transilvania  —  favori­  mân,   prin   unirea   Moldo­  la  Alba  lulia  a  proclamat
     pregătiri  pentru  participarea  la  Adunarea  de  la  Alba   şi  istoric  al  vetrei  strămo­  zând   dezvoltarea   materială   vei  cu  Muntenia  —  a  fost   solemn   „Unirea   Transilva­  Sigiliul lui
     lulia.                                            şeşti,   eroismul   luptelor   şi   spirituală   a   acestora.   expresia   unei   necesităţi   niei  şi  Banatului  cu  Româ­
                                                        purtate   împotriva   domina­  Idealul   poporului   român   determinate   de   stadiul   de   nia   pentru   toate   veacu­  nite ale Ţării ‘t
                                                        ţiei străine,- pentru păstra-  de independenţă şi unitate  dezvoltare a naţiunii ro­  rile".
   1   2   3   4   5   6   7