Page 23 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 23
Pag. 3
& MIERCURI, 7 DECEMBRIE 1983
Preocupare consecventă
ROMĂMÂi €|SUŞES€IBFBSI (j DOAR ZAPADA...
ziune
pentru aplicarea ţ Despre modul defectuos
l in care constructorii fo-
ATAŞAMENT PROFUND LA NOILE ACŢIUNI ÎNTREPRINSE I losesc şi gospodăresc ma-
femeilor tehnologiilor înaintate ) terialele am mai scris.
tragerii DE PARTIDUL SI STATUL NOSTRU PENTRU ÎNLĂTURAREA
i i Dacă o facem din nou
în limba PERICOLULUI NUCLEAR (Urmare din pag. 1) 1055 ha repartizate bazei 1 azi, prin această notă,
(parţial co- furajere. întrucît în condi 1 este din indignarea faţă
ţiile de secetă din acest | de simţul gospodăresc
programu- ficicnte. Fireşte, aceste de an randamentele la hectar alterat al celor care or-
Pacea - vocaţia dintoîdeaima ziderate nu pot fi satisfă nu au fost mulţumitoare ganizeazâ, conduc şi con-
(parţial co- cute decît atunci cînd se la unele culturi, conduce ţ struiesc blocul nr. 26 din
a poporului român bun, de ordine şi discipli } Republicii. In faţa blocu-
i în econo- lucrează ’ într-un climat rea unităţii a stabilit mă 1 Deva, de pe bulevardul
nă, cînd fiecare lucrător suri pentru îmbunătăţirea
internaţio- în anul viitor a structurii I lui, dar mai ales in spa-
f ) Am sărbătorit, de curind, Am crescut, asemenea telectuali, tineri sau vîrstnicl, îşi îndeplineşte eu con nutreţurilor cultivate. Ac \ tele - cantităţi a-
din reali- 65 de ani de la făurirea multor fii ai acestui popor urmăm cu încredere şi min- ştiinciozitate sarcinile ce-i centul este pus pe extinde a preciabile de materiale
statului naţional unitar ro paşnic, în cultul muncii, al drie preşedintele, în dorinţa revin. Muncitori cum sînt ) bune- (mortar, ciment,
. -----
interpreţi mân. Şi cu acest prilej, in vieţii libere. Părinţii ne-au fierbinte de pace, colabo Ileana Herchi, Maria şi rea leguminoaselor, care
(parţial eo- Stratica Pavel, Vasile Bu vor ajunge să ocupe 40 la' ) b.c.a., prefabricate, că-
expunerea la adunarea festi învăţat să iubim ţara asta a rare şi prietenie între toate sută din suprafaţă. în a- l rămizi, lemn, şină etc.j,
programu- vă din Capitală, conducăto noastră frumoasă şi bogată, popoarele. Exprimind aceas cea, Ilion Vlaşin, Nicolae celaşi timp, în vederea a- / intr-o dezordine de nede-
rul partidului şi statului nos că nu-s bucurii mai mari tă voinţă a poporului, recen Şarlea, Vasile Adamescu coperirii deficitului de fî- 1 scris. întrebat despre
tru, t o v a r ă ş u l Nicolae decît să creşti copii sănătoşi, ta Declaraţie a Comitetului şi'alţii se situează în frun nuri se vor cultiva 150 ha \ toate acestea, un mun-
Ceauşescu, a făcut, din nou, sa pui pe masă piine abu- Politic Executiv al C.C. al tea întrecerii ce se desfă cu iarbă de Sudan după i citor a replicat, cu simţul
ample referiri la situaţia rindă, să simţi cu toată P.C.R., Consiliului de Stat şi şoară pentru înregistrarea recoltarea rapiţei. Fireşte, I datoriei ce le lipseşte
internaţională actuală, la fiinţa truda plugului in braz guvernului român, asemenea unor rezultate economice o grijă deosebită se acordă \ tuturor : ,,Vine zăpada şi
gravele evenimente petrecute da de primăvară, pentru ca tuturor celorlalte iniţiative ale superioare. Pentru ridica ( nu se va mai vedea
lr: 6,00 Ra- partidului şi statului nostru, rea productivităţii muncii culturii de porumb pentru
aiineţii; 6,30 in ultimele luni in lume, la toamna să înţelegi cîntul ca siloz, unde producţia me nimic“
ci in agri- creşterea fără precedent a relor încărcate cu roade personal ale preşedintelui — cerinţă formulată expres ţ Intr-adevăr, zăpada poa-
atliojurnal ; pericolului izbucnirii unui bogate. Dar, pentru ca toa României socialiste, subliniază de secretarul general al die a fost de 40 tone "la ^ te acoperi şi apoi dis-
ile onoare război atomic, ca urmare a partidului — în perioa hectar, ceea ce înseamnă
00 Revista te acestea să fie. împlinite, realist actuala situaţie in cîte 8 000 unităţi nutritive i truge atitea valori mate-
rierul melo- continuării accelerate a este nevoie de pace. lată de ternaţională, oferă cu gene da a dpua de îngră- i riale, dar poate ea oare
tin de ştiri; cursei înarmărilor, a înce ce, noi, ţăranii români, ală rozitate formele concrete de şare a animalelor norma la unitatea de suprafaţă. yacoperi şi simţul gospo-
ascultfttori- perii, de către S.U.A., a ac Cunoscînd că obţinerea u-
-iiT.de ştiri; turi de toate celelalte cate acţiune ce vizează elimina de îngrijire pe un lucrător nor randamente superioare l doresc al unor oameni ? I
de muzică ţiunii de instalare a noilor gorii de oameni ai muncii rea pericolului izbucnirii unui a ajuns, la 1 600 animale. la hectar la culturile fu i Dacă-i aşa, e foarte
ţi în Festi- rachete cu rază medie de Priceperea şi hărnicia lu ] g r a v . . .
„Cintarea din România socialistă, ne război nimicitor, reaşezarea rajere este hotărîtor condi
ţionată de modul cum se \
) Din ţările acţiune în Marea Britanie şi alăturăm glasul miliardelor la masa tratativelor şi instau crătorilor din complex se
5 Noi inre- R. F. Germania, iar ca răs de glasuri ale oamenilor de rarea unei păci trainice in regăseşte în obţinerea unui face fertilizarea terenului
tică corală; puns, Uniunea Sovietică a- spor mediu zilnic de creş
ştiri ; 11,05 bine din întreaga lume şi lume. şi de calitatea lucrărilor
copiilor... şi nunţînd acţiuni similare in cerem PACE ! Oamenii muncii din co tere în greutate, a animale efectuate, pentru recolta
mului; 12,00 R. D. Germană şi R. S. Ceho lor de 525 grame, superior
; 12,05 Ştiin- slovacă. Sint măsuri ce ne Muncim, zi de zi, pe muna Boşorod . sînt hotărîţi celui planificat, cu un con de nutreţuri din anul vii
î; 12,25 Din ogoare şi în gospodăriile să-şi facă auzit glasul de tor se aplică îngrăşăminte BrtNI ? ! CU „B" DE
tilui ; 13,00 socotesc voinţa popoarelor, proprii, cu conştiinţa că ne pace prin rodul muncii ior sum de furaje redus faţă organice pe cel puţin 300
15,00 Clu- care îşi ridică tot mai pu de nivelul stabilit, fapt ce LA... BERE
16,00 Bulc- ternic glasul in favoarea îndeplinim o înaltă îndato paşnice, se angajează că vor hectare şi se urmăreşte în
6,05 Recital rire patriotică — aceea de a face tot ce depinde de ei permite realizarea unor deaproape ca tehnologiile ) Ospătară Mihaeia Băl-
Vicoveanca; păcii, a vieţii libere şi dem contribui la continua înflo pentru a acţiona in spiritul însemnate beneficii. în stabilite să fie respectate
medicului ; ne. Această magistrală ex strînsă legătură cu efortu i tan, de la restaurantul
u
Cea"‘=eseu, punere continuă, la cote rire a patriei, la creşterea pilduitoarei responsabilităţi cu rigurozitate. , „fraian , din Hunedoara,
ogr.' de nivelului bunăstării întregului pe care înţeleptul om poli rile depuse şi rezultatele Printr-o preocupare con 1 se tot gindea cum să mai
^.. nate mereu mai înalte, amplele ac obţinute sînt şi cîştigurile
7,00 Buletin ţiuni de pace pe care parti popor. Asemenea aspiraţii tic şi de stat Nicolae secventă a întregului per ^ ciupească ceva bani.
5 Tribuna dul şi statul nostru tovarăşul animă toate popoarele lu Ceauşescu' o promovează in muncitorilor, care lucrea sonal muncitor al unităţii i Ideea i-a venit repede.
Odă limbii l mii. De aceea, este firească România şi în lume. Vom ză în acord global. în me pentru aplicarea tehnolo > Şi-a tăcut un calcul sim-
3rele serii ; Nicolae Ceauşescu — perso acţiona pentru înfăptuirea die, retribuţia lunară a în
■mare, pen- nalitate marcantă a vieţii angajarea pe, care o dove giilor înaintate de creşte 1 piu : „Vasăzică, am pri-
tzică, infor- politice internaţionale - le desc toţi oamenii iubitori de politicii partidului nostru, grijitorilor se situează pe re şi îngrăşare a animale i mit de la Haţeg, cu avi-
* Sport, pace, participarea lor la pentru a ne creşte fii cu ste 2 400 lei. lor, cît şi a celor de pro ? zui de expediţie nr. 11395,
î : România promovează cu realism, cu 1 2 395 sticle de bere, pe
0 Radiojur- tezanţă şi spirit umanist în frontul comun al apărării bu dragoste de ţară, de muncă, Deoarece costul furajelor ducere a furajelor asocia
itura ’83; * favoarea salvgardării păcii, nului cel mai de preţ al de pace. deţine ponderea în struc ţia se înscrie cu o contri ^ care trebuie să le vind
!.. ; 22,00 O tura cheltuielilor pe kg de buţie meritorie la realiza i cu 6,50 lei sticla. Dacă
- Dezarma- a instalării unor relaţii de omenirii - viaţa. Noi, româ ' le vind cu 8 lei, ce-o fi ?!
ăcziderat şl colaborare paşnică şi bună nii şi toţi cei de alte naţio IERONIM GRECU, spor, o atenţie aparte se rea prevederilor programu
pera „Flau- înţelegere intre toate popoa nalităţi ce trăiesc şi muncesc primarul comunei acordă producerii nutreţu lui judeţean de dezvoltare \ lese pasienţa ? lese /...“.
de Mozart aici - ţărani, muncitori, in Boşorod rilor de volum pe cele a agriculturii. I Şi a început vinzarea.
10—5,00 Non rele lumii. . Consumatorii Troian Puş-
1 că şi Tiberiu Petac ou fost
(Urmare din pag. 1) ^ doar cîţiva. dintre „clienţii
i buni" ai ospătarei Mihae-
la iluminatul de siguranţă ATITUDINI 1 la Băltan.
al unor magazine se făcea \ burprinsă asupra fap-
a dispărută exces de zei. Acolo unde 1 tulul de organele de con-
le naştere a puteau fi montate tuburi
iovian (Ar- } trol, ospătară pusă pe
ARA : Pe fluorescente de 20 W, am 1 căpătuială şi-a cerut
al Dunării întîlnit totuşi situaţii în Educaţia... (s c u z e . . . cum că n-ar fi
crn) ; Ca- care puterea acestora era l băgat de seamă. Ce a-
rsă lungă
fe express de două-trei ori mai mare; i nume ? Preţul berii sau...
Viaţa par- magazinul „Consignaţia", îndatorire primordială a fiecărui in 1 mirosul banilor ? Oricum,
Aeel mi „Electronica" şi „Gospo \ năravul trebuie lecuit de
ne!' 1 Oon-
:rr. ni : darul". Am spus despre ^ cei in drept s-o Iacă !
a) ; •fii. paşii aceste magazine că se în om al muncii, a fiecărui cetăţean Plopi
LUPENI : cadrează în consumuri, dar i Al CUI SÎNT RÎMATORII
(Cultural); tot atît de adevărat este şi y LĂSAJI SLOBOZI?
idorul Hoo-
); LONEA: faptul că în economisirea mînd 160 W, necesitatea şi Magazinul de mărfuri in tricţiile pe care le cu Miercuri, 30 noiem
ibia (Mine- energiei electrice nu exis sarcina de a economisi dustriale din cadrul com noaştem, cotele de energie brie în autobuzul Haţeg ţ Doi purceiuşi de rasă
: Frontiera tă limite. Ca atare, şi mai plexului comercial „Cen electrică repartizate con — Deva, cu plecare la i Basna aleargă ziua în
AN IN O A- energia electrică, de a re 1 amiaza mare, de citsva
1 (Mimcito- multă atenţie se cere în duce la maximum consu tral". Aici poate fi întâl sumului public şi casnic, 15,20. Aglomeraţie. O
.NI : Şatra gospodărirea energiei. murile este o noţiune nită o magazie iluminată acest lucru se datorează, tînără chipeşă a ocupat I săptămîni încoace, prin-
AD : Pe i tre blocurile de locuinţe
;aua roşie); foarte abstractă... Ce păre feeric. Din trei motive. fără îndoială, faptului că două locuri. Un bărbat / din oraşul nou Căla'n,
Răsunetul Patru lămpi aprinse, re are conducerea Coope Primul : proiectanţii şi con în locuinţe, la locurile de în vîrstă a... îndrăznit
ul); ORAş- rativei „Mureşul" ? structorii au „uitat" să sec- muncă, cetăţenii n-au luat 1 deteriorind pe alocuri
naplin (Pa- pentru... un borderou torizeze iluminatul în a- toate măsurile în vederea s-o întrebe de locul va ^ împrejmuirile grădiniţelor
năzdrăvan cant. „E pentru soţul l sau spaţiile de joacă ale
AGIU-BAl : Era ora 18 şi unitatea Pe unde se mai ceastă incintă. Al doilea ; eliminării risipei, reducerii
tsa de cul- de blănărie a Cooperativei vînzătoarele care intră în la maximum a consumuri meu, a răspuns înţepată. / copiilor. De cite ori îşi
Intîmplări „scurg" kilowaţii ? magazie după diferite măr Se urcă în Plopi" ) fac apariţia in preajma
a Yun San „Mureşul" Deva, de pe lor. Dimpotrivă, în timp l locuinţelor, cetăţenii se
: Competi- bulevardul Dr. Petru Gro- Barul de zi „Opera". furi, la ieşire uită de multe ce majoritatea locuitorilor Omul a stat în picioa
Marile va- za, era luminată „a gior- N-am putea spune că în ori să mai stingă lumi municipiului se confor re, iar tînăra cocheta J intreabă : ai cui sînt
i cultură) ; nile (trebuie să spunem 1 oare aceşti rimători, dră-
;ima staţie no“ deşi programul se ter această unitate de alimen mează prevederilor în vi cu... golul de lîngă ea. \ gălaşi de altfel, dar care
: Imigranţi minase la ora 17. Batem taţie publică nu se econo că nici comutatorul nu goare, unii, pur şi simplu, In Plopi s-au făcut lo
nina). la uşă şi ne deschide Lu misesc kilowaţii. La bar şi este aşezat la îndemînă). fură... kilowaţii, căci aşa se I nu ştiu să spună cine le
cia Maiorescu, şefa unită în saloane funcţionează Iar al treilea: chiar şi poate numi utilizarea în curi. A găsit şi omul ’ e stăpînul şi nici că nu
ţii. în încăperea de apro cîte o singură lampă. însă şefa magazinului, Olimpia orele de vîrf energetic a în vîrstă unul. Lîngă I au voie să se plimbe sau
ximativ 2x3 m ardeau în bucătărie zi de zi func Murar, a uitat să solicite radiatoarelor electrice. Su tinerică a urcat un ti 1 să răstoarne pămîntul pe
două lămpi, fiecare cu cîte ţionează o plită electrică- electricianului să decupleze punem oprobriului public nerel. Ar fi găsit şi el l unde îi taie capul ?
două corpuri de iluminat cel puţin patru tuburi
!>il pentru şi un boiler. Şi sînt cei pe cîţiva dintre aceştia. un loc. CINE SÎNT UITUCII ?
! 1983: Vre- fluorescente. mai mari consumatori din fluorescente din cele opt Este vorba de Iuliu Roland
cerul mai — Am nevoie de lumină care ardeau inutil aproape Cineva a atenţionat-o \ O legătură de tuburi
cădea nin- unitate. Exagerat de. mari de ora închiderii (moment Stana, din str. Lenin, nr. pe „cochetă" că a dat
te în zona să-mi fac borderourile — acum, în condiţiile în care 5, care-şi încălzea locuinţa l fluorescente şi mai multe
in zona de vine, în replică, răspunsul în care de prin magazie dovadă de impoliteţe. 1 litere şi desene din tablă
i fi în ge- gestionarei. ••fiecare, watt trebuie, dră nu se mai prea aduce eu un radiator electric La care ea a scos re \ pentru ornamentarea spa-
cu cer va- Şi discuţiile au continuat, muit cu cea mai mare marfă). Şi uite aşa, din de 1 800 W putere, deşi
:a ninsori grijă 1 Plita, spre exemplu, avea şi alte surse, de plici cu flăcări din cei \ (iilor comerciale aşteap
Vîntul va în contradictoriu, deşi, cu uitare în uitare, consumu şapte' ani de-aeasă... tă de aproape 4 ani pe
loderat din cîteva zile înainte repre are o putere de 1,5 kW. rile în loc să scadă se Partenie Pîi-va (I.I.R.U.C. \ . copertina blocului B, de
Tempera- în locul acesteia ar putea Deva), Matei Gaşpar (De lipsă. Atunci am înţeles
vor fi cu- zentanţi ai I.R.E. Deva au*» fi folosit un reşou cu menţin mereu mari. Poate pozitul de m e t a l al \ pe strada Mihai Emines-
.is 10 şi mi- atras atenţia personalului totuşi că de această dată că educaţia acelei tine 1 cu, Deva, doar, doar îşi
maxime in din unitate să reducă nu buteUe (poate cu rezultate se vor lua măsuri energi B.J.A.T.M.), Iosif Cristovan re e-n ... plopi, dacă l aminteşte cineva şi de
dus 1 grad. mărul corpurilor de ilu mult mai bune şi în ce (Autobaza mărfuri a I.T.A.) ) ele. Se vede insă că pot
>duce ceaţă priveşte... operativitatea ce de către conducerea şi V. Ardeleanu (I.C.R.M.) nu cumva e... la pămînt.
chiciură. minat la jumătate, debran- întreprinderii comerciale Sperăm să se recunoas ^ să aştepte mult şi bine.
şînd chiar tensiunea de preparării unor produse de stat pentru mărfuri in — toţi portari la respecti i Locatarii întreabă, intre-
:me în ge- la reţea. Se pare însă că de consum). Supunem a- vele unităţi — care au fost că şi să mediteze, dacă
cu cerul dustriale Deva. ) băm şi noi: cine sînt uf-
vor cădea pentru responsabila de la . tenţiei conducerii I.C.S.A.P. surprinşi de reprezentanţii n-au meditat împreună ) tucii, cine îşi permite» să
Vîntul va magazinul amintit, care Deva această la îndemînă Hoţii de... kilowaţi I.R.E. Deva, utilizînd ra i risipească bunuri pentru
licări pînă nu-şi poate scrie actele în Simeria, unde au
iin sectorul soluţie de reprofilare în diatoare de 2 000 W putere coborît... ■ care s-au făcut mari
numai la lumina a patru vederea economisirii ener- Dacă în municipiul Deva • în timpul vîrf ului de sar \ cheltuieli şi eforturi ?
tuburi fluorescente însu- electrice. se depăşesc, cu toate res cină.