Page 25 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 25
Şedinţa Comandamentului naţional
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
pentru irigaţii, desecări şi
combaterea eroziunii solului
JUDEŢUL HUNEDOARA!
Sub preşedinţia tovară relor .economice, altor in repede posibil la executa
şului Nicolae Ceauşescu, stituţii centrale, organe rea lui. O grijă deosebită
secretar general al Parti lor locale de partid şi de trebuie acordată scoaterii
dului Comunist Român, stat pentru realizarea la unor suprafeţe de teren cît
preşedintele Republicii So timp a proiectelor, pentru mai reduse din circuitul a-
0B G M I ftl COMITETUIUI JUDETEAN HUMEOOARA AL P C cialiste România, miercuri executarea şi livrarea în gricol, inclusiv prin orga
7 decembrie, a avut loc şe termene planificate a uti nizarea lacurilor de acu
U L A R J U D E T E A N dinţa Comandamentului lajelor necesare, pentru or mulare ale amenajărilor
naţional pentru irigaţii, de ganizarea exemplară a în hidroelectrice în locuri
secări şi combaterea ero tregii activităţi. unde se pierd suprafeţe
ziunii solului. T o v a r ă ş u l Nicolae mici de teren arabil, în
Anul XXXV, nr. 8110 JOI, 8 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani Ceauşescu, insistînd asu deosebi în văile inaccesi
în cadrul şedinţei au
fost examinate rapoarte pra necesităţii de a se ac bile agriculturii, prin re
privind: realizarea planu ţiona cu toată răspunderea organizarea cursurilor rîu-
sarci
pentru
îndeplinirea
în prezenţa tovarăşului Wicolae Ceauşescu, lui de' îmbunătăţiri fun nilor Programului naţional rilor. general al
Secretarul
ciare şi de gospodărire a
apelor pe anul 1983 şi pro privind creşterea potenţia partidului a cerut să fie
gramul pe anul 1984; rea lului productiv al pămîn întreprinse de urgenţă mă
a început, în Capitală, lizarea sarcinilor din Pro tului, a cerut să fie adop suri pentru a se asigura
gramul de amenajare şi tate soluţii simple, cît mai în întregime necesarul de
exploatare a Deltei Dună avantajoase din punct de apă în zootehnie prin a-
vedere tehnic şi economic,
doptarea
soluţii
de
ieftine
Consfătuirea de lucru de la C.C. al rii; elaborarea schiţelor ju-' în acest sens, secretarul — lacuri mici şi puteri
de
ale
lucrărilor
deţene
irigaţii, desecări şi com general al partidului a in prin foraj — evitîndu-se
baterea eroziunii solului, dicat ca organizarea teri aducţiunile costisitoare, ca
re pretind şi un mare con
P.C.R. pe probleme de agricultură corelate cu schemele hidro a toriului să aibă la bază a- sum de energie.
menajarea de sole mici, a-
gospodărire
tehnice
de
apelor şi amenajările sil vînd 200—300 hectare, în A fost accentuată impor
în prezenţa tovarăşului Nicolae joară pe conducătorul partidului. şi sta vice, corespunzător sarci raport de particularităţile tanţa ce trebuie acordată
Ceauşescu, secretar generat al Partidului tului nostru. nilor ce revin din Progra terenului. S-a stabilit, tot protecţiei mediului încon
Comunist Român, preşedintele Republicii In aplauzele celor prezenţi, alături de mul naţional. odată, ca în structura iri jurător, îndeosebi combate
Socialiste România, miercuri, 7 decem tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezidiu Analiza efectuată a evi gaţiilor să capete priorita rii poluării apelor, apelîn-
brie, a început Consfătuirea de lucru de au luat loc tovarăşii Iosif Banc, Emil denţiat stadiul activităţilor te udarea prin brazde şi du-se şi în acest domeniu
la C.C. al P.C.R., pe probleme de agricul Bobu, Ion Dincă, Manea Mănescu, Ilie privind înfăptuirea Pro prin inundare, renunţîn- la instalaţii cît mai sim
tură. Verdeţ, Petru Enache, Gheorghe Stoica. gramului de asigurare a du-se oriunde este posibil ple şi ieftine. S-a insistat
Organizată din iniţiativa şi sub condu La începutul dezbaterilor în. plen, to unor producţii sigure şi la sistemele costisitoare asupra necesităţii de a se
cerea nemijlocită a secretarului general varăşul Ion Teşu, ministrul agriculturii şi stabile prin creşterea po bazate pe folosirea conduc asigura apă curată pentru
al partidului, consfătuirea are rolul de industriei alimentare,, a prezentat Rapor tenţialului productiv al telor metalice şi de beton. industrie şi agricultură şi
a analiza cu .răspundere şi exigenţă acti tul cu privire la concluziile şi învăţămin pămîntului, mai buna or S-a subliniat, în legătură s-a indicat să fie stabilite
vitatea desfăşurată în agricultură, rezul tele ce se desprind din activitatea desfă ganizare şi folosire în mod cu aceasta, rolul important în acest sens norme obli
tatele obţinute în anul 1983, de a contri şurată în agricultură în anul 1983; mă unitar a terenurilor agri pe care ii are colaborarea gatorii.
bui la generalizarea experienţei înaintate surile ce vor fi întreprinse pentru trans dintre proiectanţi şi bene în cadrul şedinţei s-a
din unităţile agricole fruntaşe, în scopul punerea în viaţă a orientărilor şi indica cole, a întregii suprafeţe 1 ficiari în găsirea metode stabilit ca lunar să fie. a-
îmbunătăţirii muncii în toate sectoarele ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în a ţării, realizarea irigaţii- ’ lor şi soluţiilor adecvate, nalizate stadiul realizării
acestei ramuri de bază a economiei naţio vederea lichidării neajunsurilor, îndepli lor pe 55—60 la sută din lucrărilor pe obiective
nale, asigurării tuturor condiţiilor pentru nirii tuturor indicatorilor de plan Ia pro suprafaţa arabilă,. a lucră prin aplicarea largă . a ti mari şi judeţe, asigurarea
îndeplinirea exemplară a indicatorilor de ducţia vegetală şi animală în anul 1984. rilor de desecări şi comba pizării, inclusiv în construc forţei de muncă şi a bazei
plan po anul viitor. Sînt supuse, de asemenea, dezbaterii terea eroziunii solului. Au ţia de motoare, pompe, a materiale pentru realizarea
Această nouă consfătuire de lucru de programele prioritare privind cultura po fost stabilite, totodată, celorlalte agregate folo planului pe 1984 şi in per
monstrează încă o dată, în mod pregnant, rumbului, plantelor tehnice, sfeclei de za măsuri pentru a asigura site,- astfel încît să fie re spectivă, repararea, redis
grija deosebită şi statornică a tovarăşului hăr, cartofului, legumelor, cele privind transpunerea în practică duse la minimum consumu tribuirea, refolosirea cu
Nicolae Ceauşescu pentru dezvoltarea şi viticultura şi pomicultura, asigura întocmai a hotărîrilor Ple rile de materiale şi ener . randament maxim * a mij
modernizarea permanentă a agriculturii rea furajelor, realizarea efectivelor narei Comitetului Central getice, să se asigure o or loacelor mecanice din do
ţării. Pe baza concluziilor formulate de planificate de animţale, sarcinile pe al Partidului Comunist Ro ganizare cît mai bună a tare, modul de întreţinere
secretarul general al partidului, în urma 1984 în domeniile îmbunătăţirilor fun mân în acest domeniu. teritoriului. şi exploatare a sistemelor
amplelor analize asupra modului în care ciare, ale exportului, mecanizării lucrări Subliniindu-se importan T o v a r ă ş u l - Nicolae de irigaţii, desecări şi .com
s-a acţionat pentru realizarea sarcinilor lor agricole, autoaprovizionării, pregătirii ţa excepţională pe care o Ceauşescu g indicat să se batere a eroziunii Solului,
ce au revenit agriculturii în anul 1983, cadrelor din agricultură în perioada de prezintă pentru ecorr»mra troacă imediat la definiti luîndu-se măsuri operative
consfătuirea este chemată să desprindă cembrie 1983 — februarie 1984. noastră naţională înfăptui varea lucrărilor mari, să în vederea înfăptuirii în
învăţămintele necesare pentru perfecţio Au luat apoi cuvîntul participanţi la rea prevederilor acestui fie definitivat fără întîrzie- cele mai bune condiţii a
narea activităţii viitoare şi, în mod deo consfătuire. program, au fost stabilite re întregul .program pentru tuturor sarcinilor prevăzu
sebit, să stabilească cele mai potrivite sarcinile ce revin ministe a se putea trece cît mai te în Programul naţional.
măsuri pentru realizarea exemplară a pla Vorbitorii au relevat însemnătatea deo • — — • - • - o - » - ® - # - * - * - » - » - » - * - ® - » - *
nului pe 1984, a programelor adoptate sebită a programelor prioritare, elaborate
pentru toate sectoarele agriculturii. sub directa îndrumare a tovarăşului
în lumina indicaţiilor şi orientărilor, a Nicolae Ceauşescu, care prevăd măsuri
direcţiilor şi programelor de dezvoltare privind amplasarea culturilor, structura
a agriculturii, ce reflectă elocvent con soiurilor şi hibrizilor, valoarea seminţelor,
cepţia novatoare a conducătorului parti a întregului material biologic, epocile op
dului şi statului nostru de înfăptuire a time de efectuare a lucrărilor agricole
noii revoluţii agrare, de realizare a unei şi densitatea plantelor, programe menite
agriculturi moderne, de înaltă producti să asigure creşterea substanţială a pro
vitate, de sporire a aportului acesteia la ducţiilor în sectorul vegetal şi zootehnic,
progresul general al ţării, consfătuirea are subliniind necesitatea ca ele să fie înfăp
menirea să stabilească, totodată, căile şi tuite cu deplină răspundere în fiecare uni îndatorire primordială a fiecărui
mijloacele pentru înfăptuirea obiectivelor tate agricolă.
cuprinse în documentele Congresului al în cadrul consfătuirii, care are un pro
Xll-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti nunţat caracter de lucru, s-au analizat, om., al muncii, a. fiecărui cetăţean
dului, a prevederilor amplului program cu exigenţă şi înaltă responsabilitate co
de asigurare a unor producţii agricole si munistă, rezultatele înregistrate în cursul
gure şi stabile prin folosirea raţională a acestui an. S-a arătat că, deşi condiţiile Mai mult spirit gospodăresc in îndeplinirea unei
întregii suprafeţo agricole a ţării, efec climatice nu au fost dintre cele mai favo
tuarea lucrărilor de irigaţii, desecări şi rabile, s-au obţinut totuşi recolte bune,
combatere a eroziunii solului. atît la culturile vegetale, cît .şi în zooteh cerinţe de mare însemnătate
La lucrările consfătuirii, care se des- . nie, în special în unităţile în care arătu
tăşoară în plen şi pe grupe de judeţe, rile, însămînţările şi lucrările de întreţi
participă primii secretari ai comitetelor nere s-au executat la timp şi Ia nivel ca Cum au înţeles colecti veioză cu becuri de cîte teia este autoservirea nr.
judeţene de partid şi secretarii cu pro litativ corespunzător. A fost evidenţiat vele de muncă din unită 25 waţi ; la unităţile de 1. Remarcăm ordinea din
blemele muncii de partid în agricultură, faptul că rezultatele superioare înregis ţile comerciale ale I.C.S. pîine şi la chioşcurile mici rafturi şi gondole.
directorii direcţiilor generale agricole ju trate de unităţile fruntaşe, rod al muncii Mixtă Călan îndatorirea s-a redus total iluminatul.. — în sala de servire —
deţene, ai trusturilor judeţene I.A.S., hor bine organizate, ai pasiunii şi răspunde de mare însemnătate de a La magazinul cu auto-- ne spune Petru Boancheş,
ticole şi ale S.M.A., cadre de conducere rii profesionale, demonstrează marele, po reduce la jumătate consu servire nr. 78 din oraşul lucrătorul gestionar, au
din ministerul de resort, Uniunea Naţio tenţial po care îl are agricultura noastră mul netehnologic de ener nou, în jurul orei 9,30 nu rămas pentru iluminat trei
nală şi uniunile judeţene ale cooperative pentru realizarea unor producţii mari, gie electrică ? ardea nici un bec. Lumina becuri din cele şase, în
lor agricole de producţie, din consilii de calitate şi eficienţă sporite. Relevînd — Toate reşourile şi ra zilei ce pătrunde prin sti două magazii avem cîte
unice agroindustriale de stat şi coopera succesele dobîndite de unele unităţi agri diatoarele au fost scoase cla curată a vitrinelor este un tub de neon, iar în
tiste, asociaţii economice intercooperatis- cole,' vorbitorii au arătat că este necesar din funcţiune şi s-au de suficientă. Sugerăm totuşi alte trei cîte un bec de
te, directori de întreprinderi agricole de să se acţioneze cu mai multă răspundere pozitat în magazia între să fie găsit un loc în ma cîte 40 W. Am redus pe
stat, ai unităţilor de execuţie şi exploa pentru preluarea şi generalizarea iniţia prinderii — ne spunea gazie pentru lăzile cu apă totalul magazinului consu
tare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, tivelor şi metodelor avansate de lucru, Mihail Cerbiceanu, inspec minerală, care, depozitate mul de energie electrică
preşedinţi de cooperative agricole, '‘Şefi de pentru popularizarea şi promovarea ex tor de personal. De ase acum pe o porţiune din cu 50 la sută.
fermă, reprezentanţi ai unor institute şi perienţelor valoroase, a celor mai noi cu menea, . la nivel de între faţa geamului, îngreunează La restaurantul „Streiul",
staţiuni de cercetare şi producţie agricolă, ceriri alo ştiinţei şi tehnologiei agricole. prindere au fost formate servirea la raionul de dul vitrina frigorifică, ce ex
activişti de partid şi de stat, specialişti Au fost examinate, totodată, în spirit trei comisii care s-au de ciuri şi de mezeluri. pune de regulă sortimen
din ministere şi organe centrale; care, critic şi autocritic, neajunsurile şi lipsu plasat în unităţi şi au luat- — în magazia de mînă, tele de mîncăruri ce se
prin activitatea lor, contribuie la reali rile existente în activitatea unor unităţi, măsuri pentru reducerea în birouri şi în vestiar — prepară în bucătărie, nu
zarea sarcinilor importante ce revin agri consilii unice agroindustriale- şi organe cu cel puţin 50 la sută a ne asigură Aurel Stîrcescu, funcţionează.
culturii noastre. agricole judeţene, datorate abaterilor de consumului de energie e- responsabilul unităţii, am — Am înlocuit acest sis
La sosire, secretarul general al parti Ia disciplina de plan, nerespectării tehno lectrică în fiecare maga înlocuit becurile de 100 cu tem de informare a con
dului a fost întîmpinat de participanţi cu logiilor de cultură, îndeosebi a normelor zin şi unitate de alimen becuri de 40 W. Am si sumatorilor — ne explică
multă dragoste .şi stimă. S-a scandat cu de densitate a plantelor, folosirii necores taţie publică. ' S-au luat gilat prizele, lăsînd în Cserghezan Ana, responsa-
putere „Ceauşescu — P.C.R.„Ceauşescu punzătoare a terenurilor, deficienţelor în măsuri ca, peste noapte, funcţiune doar un singur
şi poporul !", expresie a sentimentelor de întreţinerea culturilor, îngrijirea şi fura- iluminatul să fie asigurat congelator pentru alimen ESTERA ŞINA
aleasă preţuire şi profundă recunoştinţă în punctele unde este ab tele uşor alterabile.
cu care întregul nostru popor îl încon (Continuare în pag. a 4-a) solut necesar cu cîte o O unitate similară aces (Continuare în pag. a 2-a)