Page 27 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 27
• JOI, 8 DECEMBRIE 1983
Rog. 3
ROMÂNIA • CEAUŞESCU • PAGEI m Distanţa dintre şcoală
i
ZIUNE . - es db ani de i^a fAuihrka '
şi atelier nu poate afecta
STATULUI. NAŢIONAL UNITAR ROMÂN
ATAŞAMENT PROFUND
profesio-
LA NOILE ACŢIUNI ÎNTREPRINSE buna pregătire
: „Karino"
episodul 8 DE PARTIDUL SI STATUL NOSTRU PARTICIPANŢI LA MAREA UNIRE
ueretulul
(parţial co- PENTRU ÎNLĂTURAREA PERICOLULUI profesională
NUCLEAR
i In eco- Bucurie nestăvilită
Atelierul-şcoală al Li în rlndul elevilor practi
izicalo ceului industrial din Pe- canţi. Rita Liliana Litea-
:: „Sosita", Uniţi în cuget şi faptă putem pe Cîmpul tui Horea ţrila nu se află în ime mi, Elena Negreanu, Ma-
v. O pro- ria Boncu, Mariua Lupa,
studiourilor diata apropiere a unităţii
contribui la eliberarea planetei Aveam aproape 18 ani In anul cînd Transilvania s-a de învăţămînt. El a fost Dan Pintea, Dumitru O-
(parţial co- priş, Ioan Bolog, fiecare
unit cu ţara. Sacrificiile care se făcuseră pentru aceasta construit. în preajma Şco
programu- rui erau însă de ajuns. A mai trebuit unul. Unul la care lii generale nr. 1 Petrila, elev ştie să explice, cu
de munţii de arme am fost şi eu chemat Am intrat în focul primului război la o distanţă de aproape lux de amănunte, uzitînd
mondial, minat de interesele Imperiului habsburgic, cînd patru staţii de autobuz de termenii tehnici de specia
Satisfacţie şt mindrle - pentru a se bara drumul nu aveam decît şaptesprezece ani şi jumătate. In linia I, liceul ou pricina. Dis
iată sentimentele pe care spre o catastrofă nucleară în Iugoslavia, în linia l în Italia, prizonier In Franţa pînă tanţa dintre liceu şi ate litate, lucrarea pe oare o
le-am trăit atit ea, cit şl absurdă. Ia prăbuşirea imperiului austro-ungar. Un sacrificiu care execută, cunoaşte planai
6,00 Radio- colegii mei, Întregul nostru Noi, cei ce lucrăm în do n-a mai folosit imperiului, dar care ne-a sădit mai mult lier, ca şi dintre acesta, de producţie al atelierului,
neţii j 6,30 popor, luind act de noua şl în suflete dorinţa de a ne uni cu ţara. Gnd am reve din urmă şi întreprinderea norma individuală ce-i re-
In agricul- meniul învăţămîntulul, ne patronatoare — I.U.M. Pe
lurnal; 7,30 înflăcărată chemare la pace ocupăm de creşterea, for nit din prizonierat se pregătea Marea Unire. M-om înro vine şi, ceea ee e mal
onoare al adresată lumii de tovarăşul marea şi educarea tinere] lat imediat în garda naţională din satul meu - Topliţa troşani — nu afectează important, „a învăţat ceva".
ista presei! Nicolae Ceauşescu in Expu — sub comanda unui fost ofiţer al armatei imperiale, buna pregătire profesiona- — adică se instruieşte pro-
melodiilor ; generaţii din România so
?tiri ; 9,05 nerea la Adunarea omagială cialistă. Munca noastră are român şi el din Ţara pădurenilor.
iltătorllor ; consacrată Marii Uniri. In drept scop pregătirea tine Cînd am aflat despre marea adunare ce se pregă
ştiri ; 10,05 tr-un moment crucial pentru retului pentru viaţă. In şcoli tea la Alba lulia, jumătate din ce! care alcătuiau garda
ilir-a etn- soarta omenirii, creat de ac PRACTICA PRODUCTIVĂ
populare ; îi învăţăm să fie buni, să naţională ne-am urcat în tren şi am plecat la Alba lulia.
jralej 11,00 celerarea iresponsabilei curse iubească munca, să devină Cealaltă jumătate a gărzii a rămas In sat să prevină A ELEVILOR - REALĂ,
ri ; 11,05 a înarmărilor, pe traiectoria oameni de nădejde al pa eventualele tulburări. INSTRUCTIVĂ, EFICIENTĂ
ţară de luminoasă a recunoscutei şl
Buletin de triei, să-şi aducă întreaga Am trăit pe Cîmpul Iul Horea clipe de mare emoţie.
i comoara apreciatei politici externe de lor contribuţie la înflorirea Gnd s-a citit proclamaţia de unire cu ţara, bucuria a
L5 Magazin pace şl colaborare a Româ ţării noastre drag!. Atunci, Izbucnit fără oprelişti di-n piepturile oamenilor. Intre el
I 13,00 De niei socialiste, al cărei stră lă a elevilor. Dimpotrivă. fesional. Lucrările — co
Club uni- în condiţiile actuale, nu în mă aflam şi eu. Mi se pusese Ia 17 ani arma în mină Am întîlnit aici o activi menzi ale I.U.M.P. —
Buletin de lucit promotor este preşedin seamnă că şi munca noas să apăr imperiul care era închisoarea românilor transilvă tate mai responsabilă şi (pene paralele, şasiuri pen
ec de tm- tele Republicii, secretarul tră este nesocotită ? Nu în neni şl a altor neamuri. Eram străini de aceste interese
uşoară general al partidului, noul mai interesată decît în tru staţie de convorbire
,15 Sfatul seamnă că sînt ignorate şi şi imperiul s-a prăbuşit. Am luat apoi din nou arma în unele unităţi de învăţă I.S.C.A.-3, mantale TRAFQ,
Radioga* apel la acţiune pentru salv visurile, idealurile celor mal mină, de data aceasta în armata ţării, să apăr România
17,00 Bu- gardarea Europei şi a între fragede vlăstare ale omenirii. mare, eu cel care îmi unisem bucuria cu cea a milioa mînt unde pregătirea pro suport butoane eţc.) sînt re
,05 Antena gii lumi de primejdia nu fesională este organizată
15 Te apăr Avem datoria, ca dascăli, să nelor de români pentru înfăptuirea unirii. pere complexe, care includ
•ia mea — cleară se înscrie armonios în spunem cinstit tinerilor : cursa în chiar incinta liceului majoritatea operaţiilor e»
al : 18,00 şirul strălucitelor iniţiative înarmărilor nu poate servi IOSIF RĂCEANU, sau a şcolii.
7 ta in- şi demersuri consacrate păcii păcii I Să le spunem că pensionar, Cinciş-Cerna care trebuie să se deprin
umea, Mai responsabilă, pentru dă viitorul muncitor din
s 6 <ob ; ★ şi dezarmării ale tovarăşu numai uniţi in cuget şl faptă, că responsabilitatea celor
feminin > lui Nicolae Ceauşescu. tineri şi virstnici, bărbaţi şi primele zile de practică.
ia ; * Mu- Arătînd că în viaţa inter învestiţi cu organizarea
i muzică ; iemei, indiferent de culoarea practicii este, aici, la ea „Este spre binele şi în
; 19,30 Ra- naţională s-a creat o. si pielii, de limbă, obiceiuri, interesul nostru — pentru
,00 O zi tuaţie extrem de gravă, ca vom contribui Io eliberarea acasă. în atelierele liceu
0 Bijuterii urmare a sosirii in Europa lui ne-a surprins plăcut, aceasta ne-am ales liceul
-5,00 Non planetei de munţii de arme
a componentelor noilor rache- ce apasă dureros planeta pe la prima vedere, ordinea, industrial cu acest profil",
te an\ericane care urmează care trăim. Este datoria noas ourăţenia, ţinuta vestimen ne încredinţează Rita,
să fie instalate in unele tră, este dorinţa noastră Lenuţa, Dumitru, Marius,
ţări vest-europene, precum fierbinte să acţionăm avînd tară a elevilor clasei a Ioan — iar reperele la
şi in unele ţări est-europene drept călăuză magistralul IX-a D — în consens cu
de către Uniunea Sovietică, exemplu de înaltă responsa normele tehnice de securi care lucrează, eajetele de
la munte secretarul general al partidu bilitate laţă de soarta tate a muncii. Documen practică ne confirmă ade
a); Un co-
pa grea — lui, t o v a r ă ş u l Nicolae omenirii pe care îl oferă taţia tehnică a piesei ce vărul vorbelor lor.
i); HUNE- Ceauşescu a formulat şi de OMUL PĂCII, preşedintele Legat prin fiecare reper
lalul sting această dată soluţii şi pro-'--' României socialiste, tovară se executa era prezentă la
;tre (Mo* fiecare banc de lucru, de cerinţele instruirii, ale
l de cursă puneri constructive, capabile şul Nicolae Ceauşescu.
Pruncul, să dezamorseze încordarea caietul de practică al ele însuşirii de către elevi a
în ii (Side- actuală de pe continent şl Prof. PETRU CIURESCU, operaţiunilor de bază ale
celor 1 000 vului era la zi cu pro
:-n (Arta); din lume, constituind arză Liceul industrial nr. 3 blemele instruirii. Era su viitoarei meserii, planul
inezia (U- toare îndemnuri la raţiune, Hunedoara de producţie al Liceului
(7 Noiem- ficient să priveşti schiţa
tubire fără de pe tablă pentru a te industrial Petrila a deve
VULCAN':
îr (Lucca- PENTRU COMBATEREA RISIPEI DE APĂ edifica asupra lucrării ce nit o modalitate reală de
Aventură pregătire profesională a
nml); PE- se efectua.
p 'Mimci- — în primul trimestru elevilor.
Şatra Măsuri drastice, aşa cum
L Pe căi şcolar facem mai mult Iar dacă prevederile
i roşie) ; operaţii de lăcătuşerie. E planului din acest an au
Răsunetul o cere situaţia
I); ORAŞ- necesar. Avem multe eleve fost realizate şi depăşite
(Patria); care numai aici s-au în
i); GEOA- Am atras şi vom continua taxele comune. Se aflau, valoric de două ori (plan
rplări pe tîlnit cu asemenea ope — 300 000 lei, realizat —
■Yun San să atragem atenţia asupra între alţii, într-o astfel
; HAŢEG: necesităţii de a folosi cu de situaţie Carol Koksze raţii. în cursul gimnazial 620 000 lei) aceste roade
ntele Tien chibzuinţă apa potabilă, ea din blocul 29, apartament practica s-a rezumat la vorbesc de la sine despre
; BRAZI :
,AN : Ma- produeîndu-se cu cheltu 84, de pe strada Indepen lucrări de croitorie — ne responsabilitatea celor ce
a de cul- ieli mari şi, în plus, ivin- denţei, Elena Bumbu ,din informează maiştrii Vasile
: Ultima du-se mari greutăţi în acelaşi bloc, ap. 83, ca şi se ocupă de instruirea
; ILTA : Pirici şi Vasile Cordiş, de elevilor şi a celor ce
zilia (Lu- aprovizionare, cauzate de Ion Zlătariu, de la apar
: Oricum lipsa îndelungată a preci tamentul 26. Vior Rădules- a căror competenţă profe primesc şi-şi însuşesc
pi (Minc- pitaţiilor. Sînt salutare cu, din blocul N1, aparta sională şi conduită pedago ceasta instruire,
Activităţi practice ale şoi milor patriei de Ia grădiniţa
în acest caz masurile ener mentul 11, de pe strada din Subcelate (educatoare — Aurica Bal). gică aveam să ne convin
gice de curmare a risipei. Ştrandului ştie numai el ce Foto: AUREL ANCA gem prin sondajele făcute LUCIA LÎCIU
Nu trebuie permis ca in a făcut cu bateria de baie,
conştienţa unora să ducă căci prin găurile unde tre — • — • — • — • - • -
la privarea de confort a buia să fie bateria curge
se Ia tra- altora. continuu în canal apă calr- • FURA DIN VAGOANE PENTRU ABUZ IN SERVICIU DUPĂ FAPTA 1
abric 1983: Şl RĂSPLATĂ *
Intr-o discuţie recentă dă şi rece. I
7, 5, 43, 11. cu inginerul Mircea Lazăr, Despre o situaţie care, • Valentin Tomulescu, muncitor la Carmangiu Ia I.C.S. Mixtă Lu- Aceeaşi Judecătorie din Petroşani „
şeful secţiei apă-canalizare- de asemenea, dovedeşte, în i Districtul C.F.R. Timişoara, s-a „spe- peni, Lukacs Attila nu se simţea
41, 13, 25, • cializat" în ruperea de sigilii de la l-a condamnat pe Nicolae Podar, din j
termoficare a I.G.C.L. Hu cel mai bun oaz, egoism sănătos dacă în fiecare seară nu se Petrila, un individ fără oeupaţie ^
nedoara, acesta ne spunea vorbeşte maistrul Iosif I vagoane de marfă, din care sustră- ducea acasă cu cîteva sute în
iri: 790 129 • gea diferite produse industriale şi a- (are 27 de ani), obişnuit cu viaţa .
că în municipiul Hunedoara Gherman. Este vorba de buzunar. De unde proveneau sumele parazitară, la 2 ani şi 6 luni închi
s-au luat toate măsurile unii cetăţeni proprietari | limentare, pe care apoi le valorifica. respective ? Din ceea ce încasa în soare, pentru infracţiunea de furt în *
de lichidare a risipei de de case individuale care • Recent V. T. a fost judecat şi con- paguba avutului obştesc. La bazo *
apă. Faţă de locatarii care au apă curentă în casă şi I damnat, pentru o asemenea faptă, sancţiunii ce i s-a aplicat a stat •
nu au înţeles şi nu înţe mai au şi în curte cît'e 8 de către Judecătoria Deva, la 2 ani faptul că recent, după un spectacol •
leg nici acum că nerepa- o cişmea racordată la con ■ închisoare. Instanţa a procedat la artistic desfăşurat la clubul muncito- ®
>il pentru aplicarea pedepsei amintite reţinînd
1983: Vre- rîndu-şi instalaţiile sanita ducta publică. Şi, ca şă nu 0 resc din localitate, Nicolae Podar a t
medă. Ce- re din casă produc o mare le îngheţe cişmeaua, lasă faptul că de curînd Valentin Tomu rămas ascuns intr-un ungher pi sălii a
alt acope- risipă de apă, s-a luat robinetul deschis să curgă lescu a rupt sigiliul unui vagon ga- de spectacol, iar după ce aceasta a |
îsori tem- ® rat în staţia C.F.R. Mintia, de unde
Sn prima măsura drastică a debran- apă 24 din 24 de ore. fost închisă şi personalul de serviciu «
rlui. Vîn- şării de la conducta de Este mai comod să curgă 1 a sustras 10 saci cu făină albă în a plecat, a „operat" în voie, sastră- |
p pînă la apă potabilă. apa continuu decît să • valoare de 2 310 lei pe care a de- plus de Ia cetăţeni. La un pui con gînd din magazia clubului obiecte
torul ves- — în urma unui control I pozitat-o într-o magazie din apro- gelat scotea în plus 1 leu, la altui 0
: minime lzolele cişmeaua ? O fi, • pierea liniei ferate şi apoi a valo* 3, la altul 5... La un control Inopi de practică culturală şi costume în .
între ml- ■ mai larg făcut de secţia dar cîtă apă se risipeşte valoare de 5 044 lei. Depistat cînd
#
rade, iar noastră — spunea Mariana astfel ? Cam atîta cîtă se | rificat-o. Fapta sa, de care nu erau nat s-a constatat că vindea cu su- încerca să le valorifice, a fost re
2 minus 1 Chirilă de'la secţia A.C.T. risipeşte şi prin cişmeaua • străini Maria Rotundu, mamă a trei prapreţ produsele ce se desfac prin
Local | copii — neîncadrată în muncă — şi unitatea nr. 206, la care lucra. ţinut de către organele de stat şi
amintită, am depistat a- situată în gangul clădirii deferit instanţei, care i-a aplicat pe- *
partamente în care apa în care se află atelierul 8 Gheorghe„ Doica, a adus după sine Pentru fapta sa, Judecătoria din deapsa cuvenită. După faptă şi •
e închisă, I condamnarea ultimilor doi la 18 şi, Petroşani l-a condamnat la 6 luni
îrit. Tem- curgea non stop. Mai mult de bobinaj al I.J.P.I.M.P.S. închisoare, hotărînd ca pedeapsa răsplată. •
înt mode- decît atît, unii dintre cei şi sediul Şantierului 2 al 8 . respectiv, 12 luni închisoare pentru
ări locale care o risLpeau ou atîta T.C.H. din Deva, lăsată . infracţiunea de tăinuire în paguba să fie executată prin muncă corec- Rubrică redactată cu sprijinul
est. Local J avutului obştesc. ţională. Tribunalului judeţean
dărnicie în canal, nici nu-şi permanent deschisă din
plătiseră de multă vreme aceleaşi motive.
