Page 28 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 110 • JOI, 8 DECEMBRIE 1983
JL
Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. Declaraţia Agenţiei Române
pe proieme de agriculturi de Presă Agerpres In
(Urmare din pag. 1) ciar, a acordului global, a rilor individuali în toate Vorbitorii şi-au expri legătură cu situaţia din Liban
organizării superioare sectoarele agricole. mat profunda recunoş o# , *>
jarea animalelor, care au muncii, promovării progre In cuvîntul lor, vorbi tinţă şi au adresat ce Agenţia Română de Pre ţionale, retragerea grabni
influenţat negativ produc sului tehnic, pentru a se torii au asigurat conduce le mai calde mulţu să Agerpres este împuter că, necondiţionată, a Israe^
ţiile din unele unităţi agri asigura un spor substanţial rea de partid şi de stat, miri tovarăşului Nicolae nicită să declare următoa lului din Liban, pentru asi
cole. la producţia fizică şi netă, personal pe tovarăşul Ceauşefscu pentru sprijinul rele : gurarea independenţei, su
In cursul dezbaterilor a astfel îneît fiecare unitate Nicolae Ceauşescu, că vor permanent şi multilateral Opinia publică din Româ veranităţii, integrităţii te
fost reliefată răspunderea agricolă să devină un mo acţiona, într-un climat de acordat agriculturii, în nia a luat cunoştinţă cu ritoriale şi a unităţii Liba
deosebită ce revine unită del de utilizare chibzuită a ordine şi disciplină, cu toa scopul creşterii aportului îngrijorare şi profundă ne nului.
ţilor de stat şi cooperatis pămîntului şi a celorlalte tă fermitatea pentru apli acestui sector vital Ia dez linişte de evoluţia negati Guvernul român conside
te, organelor agricole ju mijloace de producţie, de carea măsurilor ce se im voltarea economiei naţio vă a situaţiei din Liban, ră că acum, mai mult ca
deţene în îndeplinirea e- ordine şi disciplină. pun în vederea creării ce nale, Ia sporirea bunăstă de escaladarea tensiunii oricînd, se impune să fie
xempiară a obligaţiilor pri Evidenţiind valoarea lor mai bune condiţii de rii întregului popor. din această ţară, ca urma intensificate eforturile po-
vind livrările de produse deosebită . a indicaţiilor pregătire a producţiei din" Participanţii la dezbateri re, în mod deosebit, a re litico-diplomatice pentru a
pentru fondul do stat, pre t o v a r ă ş u l u i Nicolae 1984, asigurîndu-se o bază l-au asigurat pe tovarăşul centelor raiduri ale avia se găsi soluţii tuturor pro
cum şi realizarea prevede Ceauşescu referitoare la temeinică recoltelor viitoa Nicolae Ceauşescu -că lu ţiei israeliene şi americane blemelor complexe din O-
rilor programelor de auto- folosirea mai judicioasă a re prin respectarea cu stric crătorii ogoarelor, în frun împbtriva poziţiilor siriene rientul Mijlociu, pentru
aprovizionare teritorială. resurselor de care dispun teţe a tehnologiilor înain te cu comuniştii, vor acţio şi palestiniene din Liban, realizarea unei reglemen
In acest context, a fost gospodăriile populaţiei, prin tate, prin executarea în na cu • dăruire şi pasiune soldate cu pierderi de vieţi tări globale, care să ducă
menţionată contribuţia spo sprijinirea acestui sector tregului complex de lucrări revoluţionară pentru în-, omeneşti şi pagube mate la instaurarea unei păci
rită pe care agricultura pentru procurarea semin agrotehnice, potrivit reco făptuirea exemplară a pla riale. drepte şi durabile în a-
trebuie să o aducă Ia rea ţelor, materialului săditor, mandărilor ştiinţei, acor- nului de dezvoltare a agri Guvernul român dezapro ceastă parte a lumii, pe
lizarea unei balanţe active reproducătorilor de rasă şi dîndu-se o atenţie specială culturii pe 1984, a obiec bă ferm aceste raiduri ale baza retragerii Israelului
de comerţ exterior. a inventarului gospodăresc, realizării normelor de den tivelor stabilite de Con aviaţiei israeliene şi ame din toate teritoriile arabe
Un loc important în dis prin mai buna organizare sitate optimă a plantelor gresul ai XII-lea şi Confe ricane şi cere ca S.U.A. şi ocupate în urma războiului
cuţii I-au ocupat probleme a valorificării pe bază de Ia fiecare cultură agricolă, rinţa Naţională ale parti Israelul să pună capăt de din 1967, a reglementării
le referitoare la aplicarea contract a surplusului de prin reducerea consumuri dului, pentru progresul ra finitiv unor asemenea ac problemei poporului pales
fermă în toate sectoarele produse, în dezbateri s-a lor de combustibili şi ener pid şi neîntrerupt al aces ţiuni şi să se abţină de la tinian, prin recunoaşterea
agriculturii a noului me subliniat necesitatea spori gie, micşorarea costurilor tei ramuri deosebit de im orice act care încordează drepturilor sale naţionale,
canism eConomico-finan- rii contribuţiei producăto- pe unitatea de produs. portante, cu rol hotărîtor şi mai mult situaţia deja inalienabile la autodetermi
complicată din Liban şi din
în înflorirea economiei Orientul - Mijlociu, în ge nare şî la crearea unui stat
noastre naţionale. Vorbito neral. propriu, independent, a ga
şi
rantării
P L E N A R A rii au exprimat hotărîrea resul poporului libanez, al securităţii independenţei ţărilor
•Considerăm că, în inte
tuturor
unanimă a oamenilor mun
cii din agricultură de a lu păcii în întreaga zonă. este din zonă.
Republica
Consiliului Uniunii Naţionale a cra cu a deplină răspundere necesar să se facă oricărei România, guvernul Socialistă
totul
obţine
pentru
român
producţii
pentru
evitarea
cit mai mari, pe măsura e- recurgeri iu acte de forţă,' nu-şi vor precypeţi • nici
Cooperativelor Agrieole de Producţie xigenţelor noii revoluţii a- solidarea- înţelegerii de în în viitor eforturile pentru
pentru respectarea şi con
contribuţia
a-şi
la
aduce
întîmpinînd
grare,
astfel
cu succese deosebite cel cetare -a focului, continua reglementarea politică, prin
Miercuri a avut loc la producţiilor planificate şi lucruri negative ce s-au de-al XlII-lea Congres al rea dialogului între for negocieri, cu participarea
Bucureşti plenara Consi a sarcinilor de livrare ia manifestat în unele unităţi Partidului Comunist Ro ţele politico-sociale libane tuturor părţilor interesate,
liului Uniunii Naţionale a fondul de stat. agricole cooperatiste, vor mân şi împlinirea a paţru ze în vederea realizării ri a situaţiei din Liban, din
Cooperativelor Agricole de Participanţii la dezbateri bitorii au relevat marile decenii de la înfăptuirea nei largi reconcilieri na- Orientul Mijlociu.
Producţie. au dat o înaltă apreciere resurse materiale şi de marelui act istoric de Ia
In spiritul orientărilor- preocupării permanente a forţă de muncă existente 23 August 1944. Cu privire la rezultatele şedinţei
şi indicaţiilor secretarului partidului nostru, a secre în agricultura cooperatistă, în prima zi a lucrărilor
general al partidului, pre tarului său general, tova modul in care vor acţiona consfătuirii, • tovarăşului Comitetului miniştrilor apărării ai
şedintele Republicii, tova răşul Nicolae Ceauşescu, pentru punerea mai depli Nicolae Ceauşescu i-a fost
răşul Nicolae Ceauşescu, pentru accentuarea proce nă în valoare a rezervelor prezentată o expoziţie cu- statelor participante la
plenara a analizat modul sului de dezvoltare inten din fiecare judeţ, din fie
în care au fost realizate de sivă a agriculturii, pentru care unitate agricolă pen prinzînd principalele grupe Tratatul de la Varşovia
de
do
realizate
produse
către unităţile agricole coo înfăptuirea întocmai a o- tru sporirea producţiei ve industria alimentară, în
peratiste’ prevederile de biectivelor noii revoluţii getale şi animale. cadrul căreia au fost exa Între 5 şi 7 decembrie părării a analizat proble
plan pe anul în curs, a agrare, asigurării tuturor în încheierea lucrărilor minate prevederile progra 1983, la Sofia, sub preşedin mele activităţii practice a
dezbătut sarcinile ce le re cerinţelor economiei naţio a luat cuvîntul tovarăşul mului pentru anul viitor, ţia ministrului apărării Forţelor Armate Unite ale
vin din Planul naţional u- nale, aprovizionării popu Gheorghe Stoica, secretar măsurile ce se impun pen populare al Republicii statelor participante la
nic pe 1984 şi a stabilit laţiei eu produse agroali- al C.C. al P.C.R. tru înfăptuirea Iui. Aceste Populare Bulgaria, general Tratatul de la Varşovia, ţi-
măsurile ce urmează a fi mentare. Ei . şi-au însuşit într-o atmosferă de pu realizări atestă preocupa de armată Dobri Djurov, a nînd seama de situaţia
luate pentru transpunerea pe deplin concluziile, o- ternic entuziasm şi depli rea pentru obţinerea unor avut loc şedinţa ordinară creată în Europa, în spi
lor în practică. A fost e- ricntările şi sarcinile for nă angajare, participanţii produse alimentare cu a Comitetului miniştrilor ritul Declaraţiei politice
xaminată, totodată, activi mulate de tovarăşul Nicolae la plenara Consiliului U- apărării ai statelor parti de la Praga, din 5 ianua
tatea uniunilor judeţene şi Ceauşescu la recenta ple niunii Naţionale a Coope înaltă valoare nutritivă, cipante la Tratatul de la rie 1983 şi al Declaraţiei
a conducerilor unităţilor nară a C.C., al P.C.R., care rativelor Agricole de Pro care să răspundă mai bine Varşovia. La lucrările şe comune din 28 iunie 1983
agricole cooperatiste pen a stabilit cu.înaltă exigen ducţie au adresat o tele cerinţelor unei alimentaţii dinţei au participat miniş a conducătorilor de partid
tru organizarea, şi buna ţă obiectivele activităţii în gramă Comitetului Central raţionale, ştiinţifice, asigu trii apărării ai statelor şi de stat din şapte state
desfăşurare a muncii din agricultură, în toate sec al Partidului Comunist ri nd, totodată, o valorifica participante la Tratatul de socialiste şi a adoptat ho-
fermele zootehnice, asigu toarele producţiei vegetale Român, tovarăşului Nicolae re superioară a fondului la Varşovia, comandamtul- tărîri corespunzătoare.
rarea unor condiţii cores şi animale. Ceauşescu, secretar gene do materii prime do care şef al Forţelor Armate U- Şedinţa s-a desfăşurat
punzătoare de furajare şi Evidenţiind ■ rezultatele ral al Partidului Comunist dispune agricultura noastră. nite şi şeful Statului Major intr-o atmosferă de lucru,
adăpostire a animalelor pe bune înregistrate pînă a- Român, preşedintele Repu Lucrările consfătuirii con al Forţelor Armate Unite. în spiritul prieteniei şl al
timpul. iernii, realizarea cum, analizînd stările de blicii Socialiste România. tinuă. Comitetul miniştrilor a- înţelegerii reciproce.
plimentar învingătoarea Italia fiind calificată din Medgidia — Steaua Bucu
cîştigîndu-şt dreptul de oficiu la turneul final, ca reşti 0—4 (0—2); Metalul
a lua parte la turneul deţinătoare a titlului Bocşa — A.S.A. Tg. Mu
final, în timp ce formaţia mondial. reş 0—1 (0—1); Poiana
situată pe locul doi va în total pentru viito Cîmpina — Chimia Rm.
Grupele preliminare pentru disputa pentru calificare rul campionat mondial Vîlcea 0—2 (0—1); Mi VÎNZARI
<ţ Vînd apartament trei ca
un meci de baraj cu cîş- s-au înscris 119 ţări. Tur nerul-Baraolt — Dunărea mere, cărămidă,' gaze. Deva,
tigătoarea
Campionatul mondial din 1986 (Australia, grupei Oceania neul final va avea loc în C.S.U. Galaţi 0—3 (0—1); Dacia, bloc 27, etajul III, sca
Metalul Rădăuţi — F. C.
Zeelan-
Noua
tre 31 mai şi 29 iunie
ra II, apartament 35. Informa
dă, Taiwan, Israel). Din 1986 şl se va disputa în Argeş Piteşti 1—3 (0—1); ţii Leşnic, 103, Matei Petru.
® România alaiuri de Anglia, Irlanda de Nord, Europa vor lua parte la formula cu 24 de forma- Victoria Tecuci — Petro 0 ' Vînd autoturism (3445)
Simca,
Turcia şi Finlanda preliminarii 32 de echipe, ' ţii participante. lul Ploieşti 0—1 (0—0) ; stare bună, preţ convenabil,
Sportul muncitoresc Ca doi porci a 75 kg. Deva, ' te
ZORICH 7 (Agerpres). • Grupa a 4-a: Fran Ieri, în divizia A, restanţa racal — Corvinul Hune lefon 28443. (3452)
radiocasetofon
Vînd
ste
®
— Miercuri, la Ziirich, ţa, Iugoslavia, R.D. Ger doara 0—I (0—1); Mure reo „Akay“ nou. Deva, telefon
s-a efectuat tragerea la mană, Bulgaria-, Luxem DINAMO - UNIV. CRAIOVA 2-1 (1-0) şul Luduş —Sportul stu 20734. (3453)
sorţi a grupelor prelimi burg ; denţesc Bucureşti 1—3 e Vînd Trabant 601. Deva,
nare ale celui de-al 13- e Grupa a 5-a: Aus Miercuri, in Capitală, Universitatea Craiova. (după prelungiri şi exe telefon 11525, după orele 17. (3450)
lea campionat mondial de tria, Ungaria, Olanda, Ci într-un meci" restanţă Au marcat Augustin şi cutarea loviturilor de la OFERTA de serviciu
fotbal al cărui turneu fi pru ; pentru divizia A la fot 11 m); U.T. Arad — Po © Caut menajeră internă.
nal se va desfăşura în e Grupa a G-a: U.R.S.S., bal, echipa Dinamo Bucu Orac pentru Dinamo, Cîr- litehnica Iaşi 1—0 (1—0); Hunedoara, telefon 15610, după
orele 16. (3449)
Mexic, în anul 1986. Danemarca, Irlanda, El reşti- a întrecut cu scorul ţu pentru Universitatea C. S. Tîrgovişte — F.C. COMEMORARE
e La 5 ani de despărţire,
Echipa României va veţia, Norvegia; 4 de 2—1 (1—0) formaţia Craiova. Olt 1—3 (0—2) — meci soţia aduce un trist şi pios o-
juca în grupa a 3-a a zo o Grupa a 7-a : Spania, disputat pe teren neutru, magiu bunului soţ — TOMA
nei europene, alături de Sepţia, Ţara Galilor, Is CUPA ROMÂNIEI la Titu. GHEORGHE. (3444)
PIERDERI
selecţionatele Angliei, Ir landa. Echipele învingătoare © O. .T. T. Huncdoara-Deva
landei de Nord, Turciei Din grupele de cinci Miercuri s-au disputat gazdă) : Dinamo Victoria s-au calificat pentru op declară nule chitanţele nr.
şi Finlandei. echipe se califică pentru 14 meciuri din cadrul Bucureşţi — S.C.- Bacău timile de finală ale com 1033, 1634, 1635, fiind ’ pierdute.
Iată componenţa celor turneul final primele „16-imilor“ de finală ale 1—2 (0—0); Armătura Za petiţiei, programate în a Pierdut dovadă 8168, (3454)
din
lalte grupe europene : două clasate, iar din gru popularei coţnpetiţii de lău — Jiul Petroşani 0—1 primăvara anului viitor. 10 Iulie 1983, pentru 192 kg po
© Grupa 1 : Polonia, pele de patru echipe se fotbal „Cupa României”, (0—0); Precizia Săcele — Partidele Petrolul Moi- rumb, pe numele Suciu Si-
Belgia, Grecia, Albania; califică ocupanta primu înscrisă pe genericul „Da- Rapid Bucureşti 0—1 neşti — Dinamo Bucureşti mion, eliberată de I.I.C. Hu
nedoara. O declar nulă. (3447)
o Grupa a 2-a : R. F. lui loc. Formaţiile cla ciadei“. (0—1); Viitorul Gheor- şi Universitatea Craiova 0 Pierdut legitimaţie de ser
nr.
Germania, Cehoslovacia, sate pe locul doi vor par Iată rezultatele tehnice gheni — F.C. Baia Mare — F.C. Bihor Oradea au viciu, Aurel, 63075, pe de numele
Ex
Văsîl
eliberată
Suedia, Portugalia, Malta; ticipa la un turneu su (primele echipe • fiind 3—1 (1—0); Cimentul fost amînate. ploatarea minieră Ghelari. O
declar nulă. (c. 1)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şei adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str.Dr, Petru Groza, nr, 35 Telefoane; 11275, 11585, 12157. Telex; 72288. TIPARUL t Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.