Page 29 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 29
DE C R E Ţ Marea Adunare
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂ!
P R E Z I D E N Ţ I A L Naţională
PENTRU CONVOCAREA CAMEREI LEGISLATIVE işi reia
A CONSILIILOR POPULARE
lucrările
în temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/1975, pri
vind congresul, Camera legislativă şi conferinţele con
siliilor populare, în plen
Preşedintele Republicii Socialiste România
d e c r e t e a z ă ; Biroul Marii Adunări
Naţionale a hotărât ca lu
Articol unic. — Se convoacă Camera legislativă a con crările în plen ale sesiu
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM^ siliilor populare în ziua de 14 decembrie 1983.
nii a opta a celei de-a opta
legislaturi a Marii Adunări
NICOLAE CEAUŞESCU Naţionale să fie reluate
preşedintele joi, 15 decembrie 1983,
Anul XXXV, nr. 8 111 VINERI, 9 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani Republicii Socialiste România ora 10.
Consfătuirea de lucru de ia C.G. ai Diversificarea produselor şi creşterea gradului
ior da finisare - cerinţe majore ale
P.C.R. pe probleme de agriculturi
producţiei pentru export
Joi a continuat în Capitală Consfătui ducţiei agricole în ansamblu sau Ia unele
rea de la C.C. al P.C.R. pe probleme de culturi să nu fio îndeplinit, ceea ce a — Acum ce mai ziceţi, namentale lustruite. De ce reuşit să executăm produse
agricultură, organizată din iniţiativa tova dus la nerealizarea livrărilor la fondul de to tarăşe maistru ? spun numai în întreprin pentru export cu o prelu
răşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge stat, Ia deficienţe în asigurarea înfăptui — Ehei, acum am vrea dere ? 1 în ţară n-a mai crare avansată, de înaltă
neral al Partidului Comunist Român, pre rii programelor de autoaprovizionare. să mai avem o asemenea realizat nimeni aşa ceva I eficienţă, valorificînd supe
şedintele Republicii Socialiste România. Referindu-se Ia planul de dezvoltare a comandă. „Examenul" l-am Şi ştiţi de unde am ple rior materiile prime şi ma
In cursul dimineţii, lucrările s-au des agriculturii pe anul 1984, vorbitorii au trecut eu bine toţi cei ce cat ? De la o mostră şi o terialele, aşa cum, de alt
precizare din partea bene
făşurat pe grupe de judeţe. arătat că el este pe deplin realizabil, reflec- lucrăm în atelierul de da ficiarului : „aşa o vreau". fel se precizează în pro
gramul
Chiar
privind
mozaicate.
îmbunătă
dacă
le
In lumina orientărilor şi indicaţiilor tînd o corelare mai bună a prevederilor întotdeauna ne-am preocu- Scurt şi... fără alte detalii ţirea nivelului tehnic şi
formulato do conducătorul partidului şi sale cu potenţialul existent în unităţile
statului nostru, a rezultatelor şi experien de stat şi cooperatiste şi asigurînd accen calitativ al produselor, e-
ţei dobîndite în acest an, partici tuarea procesului de dezvoltare intensivă laborat sub dLrecta îndru
panţii la dezbateri au analizat, cu exi a producţiei vegetale şi animale. Cei ce mare şi în urma indicaţii
genţă şi răspundere comunistă, proble au luat cuvîntul au reliefat, totodată, mă lor şi orientărilor secretaru
mele esenţiale ale dezvoltării agriculturii surile întreprinse pe plan judeţean pen lui general al partidului, to
noastre, căile "cele mai potrivite pentru tru obţinerea unor recolte bogate în anul pat cu multă seiâozitate tehnice. Noi nu prea avem varăşul Nicolae Ceauşescu.
înfăptuirea cu succes a sarcinilor com viitor, subliniind că la baza acestor lu pentru producţia de ex utilaje adecvate. Am înce ...Această discuţie am a-
plexe pe care noua revoluţie agrară le crări pregătitoare stau învăţămintele des port, lotul de produse re put testările. Timpul presa. vut-o în atelierul de dale
pune în faţa întregului nostru popor. - prinse din activitatea desfăşurată în 1983, cent finalizat pentru Irak, Cînd am lansat în fabrica mozaicate al întreprinderii
Relovînd rezultatele bune obţinute de generalizarea experienţei pozitive în toa pe lîngă experienţă, serio ţie produsele, am văzut că „Marmura" Simeria, cu
numeroase unităţi agricole în sporirea te sectoarele agriculturii de stat şi coope zitate şi conştiinciozitate, avem o productivitate re maistrul Florea Vlad, la
producţiei vegetale şi animale, vorbitorii ratiste, necesitatea realizării exemplare a ne-a pus şi răbdarea la în dusă. Alte testări, ba chiar puţin timp după ce ulti
au arătat că ele reflectă modul în programelor prioritare. cercare. Comanda a‘ fost reluări de procese tehnolo mele cantităţi de dale pen
care s-a acţionat pentru folosirea integra Participanţii la dezbateri au făcut nu mare. Cam 11 000 mp de gice. încă o dată o spun; a- tru comanda din Irak au
lă şi eficientă a fondului funciar, a bazei meroase propuneri concrete, în scopul mai dale mozaicate. Şi unicat. cum am mai vrea să avem
tehnico-materiale şi a forţei de muncă, bunei organizări a tuturor lucrărilor agri Pînă în acest an, în între o asemenea comandă. Pen DORIN CORPADE
respectarea tehnologiilor, îmbunătăţirea cole, exploatării eficiente a tractoarelor prinderea noastră . nu s-au tru prima dată cînd noi,
organizării muncii în toate sectoarele şi şi maşinilor agricole, a sistemelor şi in produs dale mozaicate or- cei de la atelierul dale, am (Continuare in pag. a 2-a)
întărirea disciplinei, perfecţionarea con stalaţiilor pentru irigat, dezvoltării şi di
tinuă a noului mecanism economico-finan- versificării bazei furajere in fiecare ju
ciar şi înfăptuirea prevederilor programu deţ, extinderii fermelor zootehnice ^cu 720® kg porumb ştiuleţi —
lui do autoaprovizionare teritorială. Vor capacităţi' mici şi mijlocii, stimulării
bitorii au relevat, totodată, o serie de producătorilor individuali pentru mări recoltă medie la hectar
lipsuri şi neajunsuri, care, conjugate cu rea volumului de contracte cu statul.
condiţiile climaterice specifice acestui an,
au făcut ca în unele unităţi planul pro (Continuare in pag. a 4-a) Creşterea producţiei de gătoare, în toamnă s-a fă punzătoare de plante la u-
cereale reprezintă unul din cut arătura la adîncimea nitatea de suprafaţă. în ra
obiectivele centrale pe ca de 30—32 cm, o dată cu port de agrofondul exis
tent, am stabilit o densita
re Congresul al XH-lea şi care s-au încorporat în sol te de peste 80 000 plante
cîte 300—350 kg superfosfat
ale
Naţională
Conferinţa
E C O N O M I S I R E A E N E R G I E I partidului le-au pus în fa la hectar. în primăvara a- la hectar. Semănatul, fiind
cestui an am făcut o dis-
o lucrare care decide ho-
ţa lucrătorilor din agricul
îl
tură. Pentru a ne aduce o
tent realizîndu-se şi nive
efectuează
contribuţie tot mai însem cuire a terenului, concomi tărîtor soarta recoltei, an
fiecare
în
nată la înfăptuirea acestui larea solului. La semănat, mecanizatorul Romulus
Producţii sporite, consumuri cit mai reduse obiectiv şi de autocondu- lucrare încheiată în deca Toader, om priceput şi
la
realizarea
bun cunoscător al tehnolo
da a doua a lunii aprilie,
programului
cere şi autoaprovizionare
oarecum,^ ne spune Victor teritorială, noi, lucrătorii giWml
Bădărău, director adjunct ogoarelor de la C.A.P. Ra-
e Cu dăruire şi responsabilitate • Cărbune bun, poltu Mare ne-am preocu
kilowaţi în plus o Măsuri concrete, economii însemna comercial al I.E. Deva. A- ’ecStqp '5“dîm3îiii3nv fe'ifkfeSţă
te • Pentru siguranţă deplină în funcţionare • In preciem efortul minerilor pat să punem deplin în
tervenţii oportune, eficiente şi preparatorilor din Valea valoare potenţialul existent am folosit sămînţă din hi giei culturii porumbului.
Jiului de a ne livra can în privinţa sporirii produc
tităţile necesare de cărbu ţiei de porumb. Ca urma brizii 365 şi 208. Pentru a Datorită faptului că am fă
ne şi calitatea ridicată a re, în acest an, recolta me reduce numărul de treceri cut erbicidarea totală a
Vremea se înrăutăţeşte cu tractorul şi a economisi suprafeţei, folosind cîte 8
ou fiecare zi. Condiţiile de LA C.E.T. MINTIA acestuia. Numai cu cărbu die la hectar a fost de' 7200 carburanţii, o dată cu se kg Pitezin la hectar, cul
producere a energiei elec ne bun putem da kilowaţi kg ştiuleţi. Iată tehnologia mănatul s-au aplicat şi în- tura a fost menţinută în
trice — necesară în canti în plus. Dar, ca să ne pu aplicată pentru realizarea, permanenţă curată de bu-
tăţi tot mai mari — devin ponsabilitate, soluţionează tem reface stocul, necesar an de an, a unor producţii grăşămintele azotate, în puieni, ca lucrări de între
mai dificile. La termocen operativ problemele şi ac pentru zile mai grele, am sigure şi stabile la această cantitate de 500 kg sub ţinere efectuînd două pra-
trala Mintia, însă, activi tivitatea decurge în condi dori să ni se livreze căr cultură. stanţă brută la hectar. şile mecanice. Menţionez
tatea este atent organizată ţii destul de bune — apre bune şi mai mult şi la fel Terenul repartizat pen O atenţie deosebită am că la hibridul 208 produc
şi condusă, se acţionează ciază. maistrul Dorel Ma- de bun. Pentru calitatea tru cultura porumbului — acordat calităţii lucrărilor, ţia medie a fost de 9 000
insistent la toate niveluri lea, secretarul comitetului cărbunelui primit în luna 145 hectare — a fost cul înfăptuirii indicaţiei date kg porumb ştiuleţi la hec
le, încît uzina funcţionea de partid al întreprinderii. tivat în anul anterior fot de secretarul general al tar.
ză cu toate cele şase gru DUMITRU GHEONEA partidului privind asigura în scopul economisirii
puri energetice în plin, la Sîntem conştienţi că ţara cu porumb. După elibera combustibilului, recoltatul
are mare nevoie de ener
puterea constantă de 1000 (Continuare în pag. a 2-a) rea lui de planta premer rea unor densităţi cores- porumbului s-a făcut numai
MW. în data de 5 decem gie electrică, de aceea ne manual. Datorită produc
brie, la ora vîrfulul de sar preocupăm stăruitor ca de ţiei realizate, unitatea
cină, C.E.T. Mintia a func la Mintia să izvorască zi noastră a livrat la fondul
ţionat... cu un vîrf de pu şi noapte cît mai mulţi de stat, în medie, peste
tere, de 1150 MW. kilowaţi. 3 700 kg porumb boabe de
— Sînt încă greutăţi în Au fost perioade grele pe fiecare hectar.
aprovizionarea cu cărbune în aprovizionarea ou căr Pe baza experienţei do
şi în unele compartimente bune — din Valea Jiului bîndite, ne preocupăm să
din termocentrală, însă oa şi din import. S-a consu pregătim baze temeinice
menii se mobilizează e- mat cam mult din stoc. producţiei din anul viitor,
xemplar, cu dăruire şi res- „Situaţia s-a reglementat în toamnă am efectuat a-
rături adinei pe toată su
prafaţa, urmînd să aplicăm
ELECTRICIEN1 ! îngrăşămintele • chimice
cînd vom. primi cantităţile
Exploataţi şi întreţineţi în deplină siguranţă repartizate. De asemenea,
de funcţionare agregatele şi instalaţiile din ne vom preocupa de apli
consecvenţă
a
dotare ! carea cu înaintate la a-
tehnologiei
Efectuaţi la timp şi de cea măi bună calitate ceastă cultură.
reparaţiile la utilajele energetice !
Reduceţi la minimum consumul propriu de C.S. Hunedoara, laminorul de 800 mm. Aspect de ia lucrările de finisare a barelor CORNEL TÂRÂPOANCA
energie în centrale şi reţele ! laminate pentru oţeluri speciale. inginer şef
al C.A.P. Rapoltu Mare
