Page 3 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 3
• JOI, 1 DECEMBRIE 1983 Pag.
f
N DEZVOLTAREA ROMÂNIEI MODERNE
Cum a fost ia Alba Mia...
TOADER DRAGOŞA, Ţebea : Dr. VICTOR I. ŞUIAGA, Deva :
'• •' • - . . .
a ^ sCc' < *?.* y /> \ A
Marea bucurie, Un entuziasm măreţ,
cea fără margini o hstărire puternică
Simfămintul pe care l-am trăit acum
65 de ani cine l-ar putea spune ? Dar Pe locul unde fuseseră traşi pe roa
marea bucurie ce ne-a cuprins pe nai tă Horea şi Cloşca, era o uriaşă mul
cei din Jebea, de lingă gorunul lui
Horea şi mormintul lui Avram lancu, ţime de români, cu o pădure de stea
cînd am aflat despre adunarea ce se guri, cuprinsă de un entuziasm mă
anunţa la Alba luJia, a fost fără mar reţ şi o hotărire puternică de a face
gini. Cind l-am Întrebat pe tata cu unirea. Era uimitoare „fresca" mine
ce vom merge, mi-a răspuns: „te-oi
duce pe jos, că eşti tinăr, că doar şi rilor Văii Jiului in acest falnic tablou.
Avrămuţ lancu s-o dus lot pe jos pină Minerii veniseră cu lămpile aprinse,
la Blaj". Şi citi nu ni s-au alăturat pe purlind un mare steag roşu. Adunarea
drum I Şi citi din satele pe care le-am celor 1 228 de delegaţi ai Întregirii
străbătut nu au venit să se aplece in Transilvaniei s-a ţinut in sala mare o
osburgicâ şi Proclamaţia solemna de unire a tuturor românilor adoptata de Marea Adunare Naţio- faţa tricolorului pe care îi purtam cu cazinoului din cetate. Cind s-a strigat
atita mindrie !
din ferestre că s-a hotărît unirea,
La Alba lulia era un frig pătrunză
uriaşa mulţime de peste 100 000 ro
tor, dar mulţimea de neînchipuit a oa
mâni a izbucnit intr-un entuziasm dc
menilor, entuziasmul ce ne-a cuprins nedescris. Am strigat atunci din tot
la aflarea veştii că ne-am unit cu ţara,
sufletul „Trăiască România dodoloa-
ne-a încălzit inimile in cintece şi u-
ţâ !", fiindcă, intr-adevăr, se rotunjise
rale: „Trăiască România Mare /“, ră graniţele ţării.
„Pe-al nostru steag e scris unire !“.
A R D E A L U L M E U
Ardealule ! Ardealul meu, Voioşi pe-al Libertăţii plai.
Am fost şi sînt copilul tău Să ne unim, cum vru MIIIA1 !
Şi cit trăi-voi pe pămînt
Copilul tău voi fi oricînd !
Aşa am vrut, la Alba, iar
Şi n-a fost visul în zadar;
Aşa dorit-am şi-n sfîrşit I
Ardealule, Ardeal străbun,
Cu „Ţara mamă" ne-am unit!
Ce am pe inimă îţi spun :
— O lume ştie, nu greşesc,
Ai fost şi eşti tot românesc ! Şi-aşa rămînem în vecie,
în Socialista Românie ;
Uniţi pe veci, scăpaţi de rău —
Aşa ai fost, aşa vei fi Ardealule, Ardealul meu !
Cit noi pe-aici vom dăinui.
Aşa te-am vrut şi am strigat NICOLAE M.-KSAC
La Blaj, cînd toţi ne-am adunat. poet popular
. . •
Hotărîrea noastră. .. :itT
litate, pentru ridicarea pe
ia unei aspiraţii milenare o treaptă mai înaltă a com
formare
plexei
munci
de
v <:« >-*><< «O»
a omului nou. . •- •• >>x^p, ţ ::V«b*kU ** *?•
itului naţio- duce mai departe şi a în continuat cele mai bune care a schimbat chipul ţă Manifestind m a x i m ă ixi.-rWv : : .
îân a creat făptui aspiraţiile maselor a tradiţii ale poporului, si- rii, deschizînd poporului grijă pentru consolida * - <, />•>"< O- xV
<9
A x :•>
iltării mate- revenit clasei muncitoare, tuîndu-se în fruntea luptei român noi şi minunate rea şi d e z v o l t a r e a >*>/< W> 'oC'l.Voi $ ' ",!< :
ale alo noii Partidului Comunist Ro clasei muncitoare, a ma perspective dc progres şi unităţii poporului în jurul h <Ao <v: h- i-o-ify ... < îm< > >i ><• <.c..
rolul de a mân, făurit în 1921. El a selor populare pentru asi civilizaţie. Fundamentând partidului, pentru înfăptui ... . , . . >/.<:■ v - ,y-< , < L-i ?\ e-,
gurarea deplinei egalităţi, tezele şi orientările de ba rea marilor sale idealuri . :>xtf. -
apărarea unităţii, integri ză ale trecerii României de progres şi civiliza
tăţii, independenţei Româ intr-un stadiu superior de ţie, t o v a r ă ş u l Nieolae * ' . ^
niei. dezvoltare, realizării noii Ceauşescu a elaborat con •XO-.-'iţ -.îi
Actul revoluţionar din calităţi în toate domeniile, cepţii noi, privitoare la so
august 1944 a marcat o co structurate organic într-o luţionarea problemelor fun
titură epocală în istoria concepţie unitară, integra damentale ale contempora
patriei, deschizînd drumul toare, în Programul parti neităţii — dezarmarea, asi
împlinirilor idealurilor şi dului, în documentele con gurarea păcii, instituirea
năzuinţelor poporului nos greselor şi conferinţelor unei noi ordini economice
tru, al afirmării României naţionale, în plenarele C.C. şi a unui nou tip dc rela ■ ’ţ: fîpi
demne şi libere în lumea al P.C.R., în consfătuirile ţii între state, lichidarea
contemporană. Momentul şi reuniunile naţionale, to decalajelor, abolirea sără ... : twmmh: ; ' ' •!
istoric decisiv al 'ascen varăşul Nieolae Ceauşescu ciei şi ignoranţei ce cu
siunii socialiste a ţării l-a a adus o contribuţie de prinde o mare parte a ' / v^/ hr 5 ,:.;A
constituit Congresul al inestimabilă valoare teore omenirii- — cu puternică
IX-lea al P.C.R., care â tică şi practică la îmbogă aderenţă la popoarele afec
ţirea tezaurului materialis tate de asemenea tare ale
dat un impuls fără prece lumii.
dent dezvoltării întregii mului dialectic şi istoric, â
vieţi economico-sociale, o- întregii concepţii comunis Este aşadar un minunat
te despre lume, societate prilej ca astăzi, cînd îşi
riontînd-o spre înnoiri şi şi viaţă. în acelaşi timp, sărbătoreşte Marea Unire,
perfecţionări in toate do secretarul general al parti întregul nostru popor,
meniile de activitate. dului a imprimat activită strîns unit in jurul parti
Perioada parcursă de la ţii întregii noastre naţiuni dului, să omagieze cu înal < W - ; H
istoricul congres — care a un puternic spirit revolu tă cinstire şi consideraţie
ales în fruntea partidu ţionar pentru perfecţiona pe primul fiu al său, pe
lui pe tovarăşul Nieolae rea relaţiilor de producţie comunistul care de o jumă
Ceauşescu, eminent mili şi sociale, a ştiinţei, cer tate de veac poartă cu Prin astfel de hotăriri, mulţimea celor care nu au
tant revoluţionar, patriot cetării, învăţământului, a demnitate şi bărbăţie stin putut participa direct la marea adunare de pe cîmpui
înflăcărat, personalitate tuturor structurilor socie dardul înaltelor sale aspi
Mihai Viteazul, cuprinzînd stemele reu- proeminentă a vieţii politi tăţii, pentru asigurarea de raţii de dreptate, indepen lui Horea işi exprima în scris „dorinţa fierbinte ce în
denţă, libertate, echitate şi
plinei
în
egalităţi
drepturi
lomâneşti, Moldovei şi Transilvaniei. ce internaţionale — a fost a tuturor cetăţenilor ţării, progres, trvarăşul Nieolae sufleţeşte inima fiecărui român" de a t r ă i intr-o
o epocă a efortului comun fără deosebire de naţiona- Ceauşescu. Românie unită.
