Page 33 - Drumul_socialismului_1983_12

JDS LBCVWfi

Răspundere şi exigenţă pentru

îmbunătăţirea realizărilor în fiecare fermă!

Recenta analiză efectua­ restanţele existente la e- producţie de lapte. Să nu
tă cu şefii de ferme zoo­ fective şi la producţia de mai amintim că la C.A.P.
tehnice şi cadrele tehnice lapte reliefînd o slabă pre­ Vaţa de Jos (şef de fermă
care îşi desfăşoară activi­ ocupare a factorilor răspun­ Florin Florea), Rîu Alb,
tatea în acest sector a evi­ zători de soarta zootehniei Ruşi (şef de fermă Violeta
denţiat faptul că, deşi s-au privind îndeplinirea atri­ Toader), Căstău (şef de
înregistrat importante creş­ buţiilor ce le revin. Orice fermă Mircea Mihăileanu)
teri de efective la toate „argumente" ar invoca şe­ şl în alte unităţi, există
speciile de animale, precum fii fermelor zootehnice de cîte 30—80 de vaci infe-
şi la producţia de lapte la C.A.P. Rîu Alb (Cornel cunde, ceea ce afectează
I ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL P C Rlr marfă faţă de aceeaşi pe­ Stoicuţa), Ciula (Viorel Ţăn- serios atît planul la viţei,
rioadă a anului trecut, rea­ dău), Densuş (Nicolae Bo- cit şi la producţia de lap­
Şl Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N lizările hu reflectă nici pe
departe o valorificare co­
respunzătoare a potenţia­ Î N Z O O T E H N I E
Anul XXXV, nr. 8112 SIMBATA, 10 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani lului de care dispune ju­
deţul nostru. Experienţa
unor unităţi agricole de­
monstrează convingător că
încheierea Consfătuirii de lucru prin instaurarea unui cli­ şorogan), Pul (Liviu Bar- te. în aceeaşi măsură, vi­
mat ferm de ordine şi dis­
dan), Rişca (Matei Cianu),
novaţi
stări
de
asemenea
ciplină în întreaga activi­ operatorii însămînţătorl din de lucruri se fac şi medi­
tate din sectorul zootehnic, unităţile respective şl me­ cii de la dispensarele şi
de la C.C. al P.C.R. prin întărirea răspunderii dicii veterinari in a căror circumscripţiile sanltar-ve-
terinare, care nu se preo­
şi exigenţei în muncă se
rază de activitate se găsesc
pot obţine rezultate supe­ fermele respective, acestea tratamentelor pentru com­
cupă insistent de aplicarea
nu pot acoperi diferenţa de
rioare. Aşa se explică de
ne probleme de agricultură ce la Asociaţia economică 20—30 sau chiar mai mul­ baterea sterilităţii. Cu mult
din
intercooperatistă
Peş-
sub posibilităţi sînt şi re­
te procente care nu s-au
teana s-a dat, pînă acum, realizat ' faţă de indicele zultatele fermei zootehnice
Sub preşedinţia tovară­ juit dezbaterea aprofunda­ triale, ale unităţilor de stat o producţie suplimentară de natalitate planificat la a C.A.P. Pricaz, unde in­
şului Nicolae Ceauşescu, tă a planului de dezvoltare şi cooperatiste sarcini im­ de lapte marfă de peste bovine. Fireşte, în condi­ disciplina începe de la
secretar general al Parti­ a agriculturii pe 1984, a portante în direcţia orga­ 700 hl. De asemenea, C.A.P. ţiile cînd de la 100 vaci conducătorul acesteia, Ma-
dului Comunist Român, prevederilor programelor nizării exemplare a pro­ Băcia şl-a îndeplinit cu se obţin mai puţin de 50
preşedintele Republicii So­ prioritare pentru fiecare ducţiei şi a muncii,. mobi­ mult înainte prevederile de viţei nu se poate spune (Continuare in pag. a 2-a)
cialiste România, vineri, 9 sector şi profil agricol, a lizării tuturor mijloacelor planului pe acest an. Re­ că a existat suficientă pre­
decembrie, a avut loc şe­ jalonat direcţiile în care materiale şl forţelor umane zultatele unităţilor respec­ ocupare pentru buna orga­
dinţa de închidere a Con­ trebuie concentrate efortu­ pentru realizarea lucrări­ tive sînt urmarea firească nizare a reproducţiei şi nu
sfătuirii de lucru de la C.C. rile în vederea înfăptuirii lor agricole la termenele a grijii ce se acordă îmbu­ se poate aştepta ca activi­ Cu planul anual
al P.C.R., pe probleme de obiectivelor noii revoluţii stabilite şi la un nivel ca­ nătăţirii reproducţiei şl se­ tatea în sectorul zootehnic
agricultură. agrare. litativ superior. lecţiei, asigurării unei bo­ să fie satisfăcătoare. In a- îndeplinit
La intrarea în sală, con­ La dezbaterile din ulti­ S-a relevat că prevede­ gate baze furajere, îngriji­ ceastă situaţie, este uşor
ducătorul partidului şi sta­ ma zi a lucrărilor au luat rile planului pe anul 1984, rii şi hrănirii raţionale a de înţeles că nici producţia Colectivul întreprin­
tului a fost salutat cu deo­ cuvîntul participanţi la elaborate sub directa în­ animalelor. de lapte nu exprimă po­ derii de tricotaje Hu­
sebită căldură şi profundă consfătuire. drumare a. tovarăşului Există însă şi ferme un­ tenţialul real al fermelor nedoara, care a obţinut
stimă de participanţii la Analizînd, cu înaltă răs­ Nicolae Ceauşescu, cores­ de nu s-au depus eforturi amintite, deoarece o peri­ lună de lună rezultate
lucrări, care au aplaudat pundere comunistă, în spi­ pund pe deplin posibilită­ stăruitoare pentru realiza­ oadă lungă din an de la bune în producţie, ra­
Îndelung, au scandat cu rit critic şi autocritic, bi­ ţilor de care' dispune agri­ rea indicatorilor de plan, sute de vaci nu se obţine portează îndeplinirea
putere numele partidului lanţul anului 1983, rezul­ cultura noastră. în acest planului pe acest an la
şi al secretarului său ge­ tatele pozitive, ca şi neîm- sens, participanţii la dez­ principalii indicatori cu
neral. plinirlle acestei perioade, bateri au menţionat că e- 25 do zile mai devreme.
Pornind de la orientările vorbitorii au arătat că se forturile principale vor fi Printr-o temeinică orga­
şi indicaţiile de mare în­ impune cu necesitate îm­ îndreptate în direcţia va­ nizare a lucrului în
semnătate teoretică şi va­ bunătăţirea radicală a în­ lorificării mal bune a po­ schimburi şi utilizarea
loare practică ale secreta­ tregii activităţi, în scopul tenţialului productiv al pă­ la randamente optime
rului general al partidului, creşterii producţiei vege­ mântului, utilizării cu ■ ran­ a capacităţilor de pro­
consfătuirea s-a constituit tale şi animale, a producti­ dament maxim a întregu­ ducţie, trlcoterii hune-
într-o temeinică şi cuprin­ vităţii muncii, a eficienţei, lui fond funciar al ţării, dorenl au reuşit să-şl
zătoare analiză a proble­ realizării unei noi calităţi acţionîndu-se perseverent
melor de bază ale agricul­ şi în această ramură a e- în vederea înfăptuirii Pro­ depăşească prevederile
turii, a activităţii desfăşu­ conomiei. gramului naţional de asi­ planului Ia zi la pro­
rate de oamenii muncii de S-a reliefat că amploa­ gurare a unor producţii si­ ducţia marfă cu aproa­
pe ogoare în cel de-al trei­ rea şi complexitatea pre­ gure şi stabile. pe 12 milioane lei, iar
lea an al cincinalului şl, vederilor planului pe 1984 Participanţii la dezbateri Ia producţia marfă vîn-
totodată, într-o adevărată pun în faţa organizaţiilor au exprimat angajamentul dută şi încasată cu 3,5
tribună a experienţei îna­ judeţene şi comunale de lucrătorilor din agricultură milioane lei. Sarcinile
intate, a promovării celor partid, ministerului de re­ de a face totul pentru la export au fost. de a-
mai noi şi eficiente cuce­ sort, direcţiilor generale şl transpunerea în viaţă a semenea, depăşite cu 28
riri ale ştiinţei şi tehnolo­ celorlalte organisme agri­ i n d i c a ţ i i l o r tovarăşu- I.R.E. Deva. Aspect din staţia de transformare ..Dc- Ia sută.
giei agricole. în. acelaşi cole judeţene, conducerilor cebal".
timp, consfătuirea a prile­ consiliilor unice agroindus­ (Continuare în pag. a 4-a)
Obstacolele din „drumul calcarului"
trebuie înlăturate cu promptitudine
Cariera de calcar Cră- sivitate în seama coloanei
ciuneşti. Nici în acest an, de transport în carieră
mai bine-zis în cele 10 şi la staţia de concasare
luni trecute, activitatea de s-au înregistrat de la înce­
producţie din acest atelier putul anului 439 ore de
îndatorire primordială a fiecărui Hunedoara nu s-a siderurgic staţionare. Din acestea jus­
al
Combinatului
tificate pot fi 200 de ore.
desfă­
şurat în' condiţiile de rit­ Au fost afectate puşcărilor
om a! muncii, a fiecărui cetăţean micitate impuse de fluxu­ masive din carieră. Res­
w rile de fabricaţie de la a- tul ?
glomeratoare, furnale şi — Opririle accidentale
orga­
unei
oţelării.
Minusul
înregis­
Cum acţionează siderurgiştii hunedoreni trat la această dată este sînt rezultatul defectuoase a
mai
nizări
destul de mare — peste proceselor tehnologice, ne
pentru reducerea consumurilor? 126 000 tone (altfel spus, spunea inginerul atelierului
şeful
planul de producţie a fost
Mircea
calcar,
îndeplinit doar în propor­ Bordeianu. Nerespectarea
încadrarea strictă în nor­ că. Astfel In birouri, încă­ la oţelăriile electrice. Ce ţie de 87 la sută) — cu disciplinei muncii şi a
mele de consum, reduce­ peri de lucru, depozite, măsuri s-au luat în acest toate că în carieră exis­ celei de producţie, nefo-
rea accentuată a acestora, magazii, ateliere şl hale de domeniu ? tă o cantitate de apro­ losirea la capacitate a
diminuarea efortului siste­ producţie s-au schimbat — De cîteva zile, la oţe- ximativ 200 000 tone de utilajelor, aprovizionarea
mului energetic la vîrf de tuburile fluorescente de lăria electrică nr. 2 s-a calcar derocat. necorespunzătoare cu ma­
sarcină, iată cîteva direcţii puteri mari, în locul lor pus în funcţiune o instala­ Prezentând astfel situaţia teriale şi piese de schimb
prioritare de acţiune şi montîndu-se tuburi de 40 ţie de recuperare a căldu­ din carieră, prima expli­ şl, mai ales, uzura fizică
pentru siderurgiştii hune­ W. De asemenea, s-au eli-- rii din gazele arse, în sco­ caţie a nerealizărilor ar fl avansată a excavatoarelor
doreni. minat unii consumatori pul preîncălzirii încărcătu­ neasigurarea capacităţilor au avut un efect negativ
— Ca urmare a măsuri­ inutili şi s-a anulat ilumi­ rii de fier vechi. de transport auto. Este o asupra extracţiei, transpor­
lor hotărî te şl a progra­ natul „ornamental". Prin — Reducerea consumuri­ cauză. în medie, din ca­ tului şi preparării calca­
mului aprobat la şedinţa scoaterea siguranţelor am lor în perioada vîrfurllor rieră spre staţia de conca- rului siderurgic.
comună a Comitetului Po­ anulat toate prizele de prin de sarcină constituie o al­ sare trebuiau transportate Iată, aşadar, sintetizate,
într-o oră 256 tone de cal­
litic Executiv al C.C. al birouri (au rămas în func­ tă cerinţă stringentă ! car, dar media orară rea­ o mare parte din cauzele
P.C.R., Consiliului de Stat — Şi tot cu un exemplu lizată de către coloana de ce au condus la numărul
şi guvernului, preciza in­ ţiune doar prizele din bi­ mare de staţionări, cauze,
I.M. Orăştie, secţia scuia- rourile unde se lucrează cu de la oţelăriile electrice transport nu a depăşit 200 în majoritatea lor subiec­
rie. Strungarul Păsăret Ma­ ginerul Vichentie Olaru, maşini de calcul). vom continua 1 Este vorba tone (mal precis 195 tone tive. Cele 439 ore de...
rin executa lucrări do bu­ de la serviciul energetic al de organizarea activităţii pe oră). Ce producţie s-a inactivitate „cîntăresc"
nă calitate şi depăşeşte lu­ Combinatului siderurgic — Mari consumatori de în sectoarele respective pierdut din această cau­ 80 000 tone de calcar din
nar sarcinile de plan. Hunedoara, noi am trecut energie în combinatul hu- astfel îneît cuptoarele elec­ ză 7 ... Diferenţa de la
imediat, în întregul combi­ nedorean sînt totuşi proce­ trice să nu intre simultan 126 000 tone Iâ 80 000 tone ! DORIN CORPADE
nat, la raţionalizarea con­ sele siderurgice, în gene­ însă minusul cel mare
sumului de energie electri­ ral, şi, în special, cele de (Continuare in pag. a 2-a) nu poate fl pus in exclu­ (Continuare in pag. a 2-a)