Page 34 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8112 •
ROMÂNIA* CEAUŞESCll*PACE! E C O N O M I S I R E A E N E R G I E I
13.00 Telex
ATAŞAMENT PROFUND LA NOILE ACŢIUNI ÎNTREPRINSE TOATĂ COMUNA ANGAJATĂ (Urmare din pag. 1) 13,05 La sfîrşi
DE PARTIDUL Şl STATUL NOSTRU PENTRU ÎNLĂTURAREA ÎN ECONOMISIREA ENERGIEI ELECTRICE mină (p;
PERICOLULUI NUCLEAR In comuna Certeju de considerabilă a consumului în topire în perioada vîrfu- 14.00 Fotbal: S
Bala
Ma
lui de sarcină. Aceasta pre
Sus, economisirea energiei în gospodăriile populaţiei. supune o programare exac siune dli
electrice, încadrarea strictă Prin staţia de radloficare tă, respectarea strictă a Stadionul
Voinţa tuturor popoarelor este una în consumurile stabilite a comunei s-a făcut şi se proceselor de producţie şi 16.45 Săptămin
preocupări
constituie
face zilnic apel la cetăţeni
de
17.00 închidere
prim ordin. La exploata să nu folosească becurile încadrarea cu rigurozitate lui.
în timpii tehnologici. în a-
singura-PACE pe planeta PĂMÎNT! rea minieră s-a stabilit un instalate în curţi, să scoa celaşi timp oprim din func 19.00 Telejurm
lor)
program de funcţionare a tă din funcţiune frigidere ţionare patru concasoare 10,15 Actualita
utilajelor mari consuma le, să evite orice consumuri mie
Am ascultat cu mare In neze cu toate forţele, neobo diferent de mărime, sistem inutile. Comisii alcătuite finale la uzina cocsochimi-
teres cuvintele rostite de se sit pentru a determina mari social sau putere militară. toare de energie — com- de consiliul popular trec că, două concasoare do 19,30 Telccncic
cretarul general al partidului, le puteri să oprească Insta Noi, minerii, sîntem oameni presoare, pistoale de foraj, prin sate In orele de vîrf cocs şi alte patru pentru 20.00 Film sei
invizibil' 1
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, larea noilor rachete nuclea- învăţaţi cu munca şi mai pu motoare de mare capacita de sarcină şi veghează să calcar la aglomeratoare. (color)
la Adunarea festivă consa re şl dezvoltarea celor exis ţin cu vorba, Dar acum, cind te — în afara orelor de nu se facă risipă de ener Procesul tehnologic nu va 20,50 KItm şl
crată aniversării actului de la tente. Discuţiile purtate cu viaţa noastră şl a copiilor vîrf de sarcină, toate becu gie electrică. Iluminatul fi perturbat deoarece stocu 21.00 Telefilme
1 Decembrie 1918 - noua şl tovarăşii de muncă din bri noştri este ameninţată cu rile cu incandescenţă au public şi cel al reţelei co rile de materii prime vor Grigore
strălucita pledoarie a pre gadă mi-au confirmat depli pieirea nu putem, nu avem fost înlocuite cu lămpi de merciale au fost reduse la fi asigurate în schimbul Medalion
şedintelui României socialiste na adeziune pe care fiecare voie să fim Împăcaţi cu a- neon, personalul a fost te minimum necesar. în acest de noapte. Apoi, în tot fie şi te
în favoarea păcii şi dezar dintre noi, întregul popor ceasta situaţie. De aceea, meinic instruit cu marile fel — cum ne spunea to combinatul lucrările de re
mării. Recentele chemări în român o nutreşte faţă de îndatoriri ce îi revin cu varăşul Constantin Cotar, vizii, reparaţii şi interven 21.45 Telejurn:
flăcărate cuprinse In expu clarviziunea, spiritul de ini ne ridicăm hotărit glasul, a- privire la evitarea oricărei primarul comunei — con ţii tehnice la utilajele, in lor)
nere, in Declaraţia Comite ţiativă şi realismul cu care lături de cel al tuturor oa risipe. Din cele două schim sumul la gospodăriile popu stalaţiile şi liniile tehnolo 22.00 Variet_, •£
tului Politic Executiv al C.C. România socialistă, prin gla menilor iubitori de pace şl buri de la Coranda a fost laţiei s-a redus cu 50 la gice sînt programate în 23.00 Închidere
al P.C.R., Consiliului de Stat sul său cel mai autorizat - rostim cu putere: NU, răz alcătuit un singur schimb, sută. schimbul de la 15 la 23. lui.
şi guvernului român ilustrea boiului I Da, păcii I Sintem al cărui program de lucru
ză cu putere preocuparea al t o v a r ă ş u l u i Nicolae şi vom fi - cu munca, cu este între orele 9—17. Prin RADI
Ceauşescu -, acţionează per
permanentă a ţării' noastre manent pentru salvarea po gindul şi conştiinţa noastră aceste măsuri şi prin alte Promovarea noului-preocupare
pentru eliminarea de pe con — alături de munca neobosi le — scoaterea din func
tinentul european a oricăror poarelor, a civilizaţiei umane tă, gindul şi conştiinţa înalt ţiune a reşourilor, a apara BUCUREŞTI
rachete, pentru eliberarea o- de coşmarul nuclear. Sîntem umanistă a Minerului nostru telor electrice ce nu sînt constantă în care se află programul d :
La
ordinea
menirii de coşmarul unul mindri de faptul că şi de a- de onoare, tovarăşul Nicolae neapărat necesare etc. — cultură; 7,00
război nuclear devastator. ceastă dată conducătorul iu Ceauşescu, hotârifl să-i ur se reuşeşte un consum cu angrenat întregul colectiv 7.30 La pano
al muncii; 8,0
Ca şi ortacii mei, munci bit al partidului şi statului măm intru totul exemplul de 3—5 la sută mai mic decît sei; 8,10 Cur;
tori care zi de zl scoatem la nostru a prezentat propuneri mare responsabilitate faţă de cel stabilit. Comisia ener în viaţa economică a o- între calitatea producţiei lor; 9,00 Bul
lumină cărbunele,atit de ne concrete, in care sint reflec viitorul omenirii pe care pri getică a E.M. Certej contro raşului Haţeg, Secţia de obţinute şi calitatea oame 9,05 Audienţa
Buletin de şl
cesar economiei naţionale, tate hotărirea şl voinţa Între mul bărbat al ţării nl-l oferă lează îndeaproape consumul mobilă din cadrul între nilor există o strinsă legă vista literară
am înţeles din cuvintele pri gului popor român de a lupta prin tot ceea ce face. la flecare loc de muncă şl prinderii de prelucrare a tură. Exemple concrete ? O Orchestra de
La
mului bărbat al ţârii că lu fără Încetare pentru instaura ia măsuri pe loc pentru e- lemnului Deva, ocupă un. mulţime. pentru livrarea unor Iară Ba „Plaiu
loc important, mai cu sea
piese
export,
par
ll
;
din
mea se află intr-un mare pe rea in Europa şi in lume a AUREL MANDA vltarea oricărei risipe de tenerii străini au cerut ca ştiri; ’»•
ricol şi că, pină nu este prea unui climat de linişte şi secu miner şef de brigadă, curent electric. mă în ce priveşte produc tr-un gmozeu
tirziu, fiecare popor are ca ritate, de înţelegere şi cola sectorul IV al Au fost luate măsuri se ţia destinată exportului. acestea să fie neapărat cu blicitate; 12,0
principală datorie să acţio borare Intre toate statele, in întreprinderii miniere Lupeni vere şi pentru micşorarea Cum se implică organiza răţate prin sablare. în sec ştiri; 12,05 A
ţia sindicală din unitate în ţie nu exista un asemenea 12,35 Din co:
rului ; 12,45
rezolvarea sarcinilor de dispozitiv. Sub conducerea Radio-Tv.; 13
producţie impuse de conti maistrului Emil Rill, după şi muzică; 13
Obstacolele din nua creştere a cerinţelor o concepţie originală apar nut cu minut
calitative pe care partene ţinând muncitorului Aurel de ştiri ; 16,(
muzică
pepul
muncitorii
„drumul calcarului" rii externi le solicită. Nopeea, Vlorel Clep, Iulius din operete;
de ştiri ; 17,(
Solol,
Iulian
De la Petru Prejban, pre
şedintele comitetului sindi Bugaru ş.a. au executat social cetăţcn
manah
sonoi
(Urmare din pag. 1) cru. Cu acest prilej încer catului din secţie am aflat i dispozitivul de sablat în- serii; 22,00
căm să facem un apel 22.30 Muzică d
producţia carierei. Făcînd către întreprinderea de Grupa sindicală în activitate 6,00 Non stoj
un calcul se poate deduce transporturi auto Hunedoa permanentă cu oamenii muncii
cu multă uşurinţă că ne- ra—Deva pentru a repune I|]9NEI
realizările generate de pe traseu un autobuz cu „Cred că ar fi bine să ne tr-un timp foarte scurt.
unele neajunsuri existente plecare la ora 6 dimineaţa referim la activitatea gru Dacă la sectorul tîmplărie
în cadrul atelierului sînt din Deva. în momentul de pei sindicale nr. 3, din se simţea nevoia unor dis DEVA : B
aproape de două ori mai faţă, cu autobuzul ce plea sectorul „metal". Aceasta pozitive pentru strîns şi şi la mare (P
pentri
mari decât cele puse pe că la ora 7,20 din Deva, nu înseamnă că celelalte încleiat mobila, scule ne mnndo I-II (.
seriile
seama- neasigurării capaci unii şoferi, mecanici de două grupe, respectiv cele cesare executării diferite DOARA : Pi
tăţii de transport. utilaje şi excavatorişti Noua fabrică de pline din Deva, La capătul fluxului, din sectoarele tîmplărie şi lor profile a canturilor pro al Dunării a
...Sfîrşitul anului bate ajung la lucru după ora plinea apare gata pentru consuni. tapiţerie, ar fi mai slabe. filate, tot oamenii de la dern); Cami
la uşă. în perioada de timp 8,20. In aceste condiţii Alegerea grupei sindicale sectorul metal le-au con lungă (Flăcăi
petrolul şi ai
rămasă este imperios ne chiar pregătirea utilaje din sectorul metal este de fecţionat, după concepţii rurgistub.; Ai
cesar ca în carieră să se lor sau maşinilor pentru terminată de aportul sub proprii şi cu materialele de zile eji
realizeze sarcinile de plan, o nouă zi de muncă se Îmbunătăţirea realizărilor recuperate. în urmă cu Nimic a |
vest — serii:
să fie înlăturate toate pie face în pripă, verificările stanţial în realizarea sar cîteva luni, în adunarea structorul);
cinilor la export ce revin
dicile din calea ritmicită de rigoare sînt superfi in fiecare fermă! grupei sindicale s-a făcut Năpasta (Un
ţii. Tot acum trebuie să ciale, iar pe parcursul celor 90 de membri de sin o propunere ce viza uşu (7 Noiembrie
fără
Iubire
se insiste mai mult pe zilei încep să „cadă" uti dicat ce lucrează aici". ral) ; VULC.
rarea
manuale
şi
recuperarea ‘ unei părţi lajele. (Urmare din pag. 1) ta zootehniei nu s-au im Pentru pătrunderea în creşterea muncii productivităţii (Luceafărul);
Bucuri
din minusul acumulat. In Tot la îndemîna colec plicat activ în îndeplinirea profunzimea aspectelor le terele AN1NO
rul);
luna noiembrie s-a realizat tivului de muncă din ca ria Licescu, care lipseşte atribuţiilor ce le-au fost gate de activitatea desfăşu muncii la îndoirea — ce Imperiului ro
se făcea la rece — unor
acest lucru. S-a extras su rieră stă şi utilizarea cu de la programul de lucru, încredinţate. Analizînd te rată în grupa sindicală de I-II (Munciţi
plimentar sarcinilor de maximum de randament a îngăduie ca vacile reformă meinic cauzele pierderilor, oamenii muncii din atelie subansamble. Nu mai reţin CÂNI: Halde
plan şi bineînţeles s-a livrat mijloacelor de transport. să fie adăpostite în mater este necesar să fie stabili rele turnătorie, confecţii precis cine anume a pro cai (Retezate
peti
Pruncul,
pus să construim o forjă
şi
nitate şi nu coordonează cu
te
răspunderi
materiale
pentru C.S.H. o cantitate S-a pus problema neasigu metalice şi uzinare, ne-am mijlocie — Mircea Plăcin- lenii (Steaua
de 5 000 tone calcar. După rării unor capacităţi de exigenţă şi autoritate acti în scopul recuperării de la adresat organizatorului gru taru, Iosif Rill, Eugen Cri- TIE : Haiduc
calculul hîrtiei, şeful ate transport Pe traseul din vitatea din fermă. cei vinovaţi a prejudiciu pei sindicale din sectorul Vulcanul (FU
Ei
GIU-BAI:
lierului ne-a demonstrat că tre carieră şi staţie pot fi Deşi se cunoaşte bine ro lui adus avuţiei obşteşti. metal, Petru Danciu : şan ?, cert este că ei s-au do cultură);
s-ar putea recupera 10 000 întîlnite însă autobascu lul decisiv pe care îl pre Există realmente condiţii „Acum, în ultimul tri apucat vîrtos de lOcru şi petiţia (Dacie
tone calcar. Pentru aceasta lante ce nu sînt încărca zintă îngrijirea cu maximă ca în activitatea fermelor mestru al anului in curs, de luna treoută avem şi capătul în linie
aler
B.D.
este necesar să se ajungă te la capacitate. De ase atenţie a tineretului femei zootehnice ale C.A.P., I.A.S. principala direcţie de ac forjă. cultură); SIM
la o cantitate de 300 000 menea, chiar utilajele din pentru formarea unui e- şi asociaţiilor economice să ţiune a grupei noastre sin Aşa lucrează oamenii din dra şi inferi
tone calcar derocat (avînd carieră şi staţie trebuie fectiv matcă cu potenţial se obţină o îmbunătăţire dicale, subliniată de altfel sectorul nostru. Şi e lucru ILTA: Năpasl
în vedere şi condiţiile mai folosite la capacitate, iar biologic ridicat, la CA..P. radicală a activităţii, aşa şi în măsurile înscrise în ştiut — ce îşi * propun să
grele din anotimpul rece). pentru aceasta atît atelie Gurasada, Teiu, Şoiiiiuş, cum a cerut secretarul ge planul de activitate pentru facă e bun făcut! Numai
Lucru posibil, deoarece, în rul cit şi uzina nr. 2 — Sîntămăria-Orlea şi în alte neral al partidului la ple- trimestrul IV, este depăşi astfel se explică faptul că I* ©T«
carieră, prin asimilarea furnale — aglomeratoare unităţi, ridică serioase sem . nara C.C. al P.C.R. din lu rea prevederilor de plan am şi uitat de cînd nu s-a SgfesaiSTSSW
unei noi tehnologii de trebuie să se preocupe ne de întrebare starea în na noiembrie a.c., să creas la toţi indicatorii. Spun primit pe adresa noastră Rezultatele
puşcare şi generalizarea ei mai mult de asigurarea cu care se găsesc viţelele. în că aportul lor la realizarea „depăşirea" pentru că, la nici un refuz de calitate. decembrie, 11
— metodă de derocare ma materiale şi piese de unele din fermele aminti obiectivelor din programul perioadă, înregistrăm deja Aceasta şi pentru faptul că Extr. I: 08
sivă cu ajutorul găurilor schimb a locurilor de te trecerile de la viţele la de autoconducere şi auto- importante realizări peste în grupa sindicală se acor 24, 14, 75, 54
„cuptor" — s-a ajuns la muncă, în vederea desfă juninci nu au ajuns nici aprovizionare teritorială. sarcinile planificate la in dă mare atenţie creşterii
Extr. a li
un rezultat remarcabil în şurării cu operativitate a la 30 la sută. Iată un mo Important în acest scop dicatorii producţie fizică, calităţii oamenilor. Majori se, 06, 49, o:
acest domeniu. în calcule unor revizii, reparaţii sau tiv care trebuie să deter este ca organizaţiile de netă, marfă vindută şi în tatea sînt tineri, meseriaşi
mai poate fi luat şi faptul intervenţii la defecţiunile mine conducerile unităţilor partid din unităţile agrico casată, creşterea producti în formare. De aceea, în
că în dotarea carierei sînt ce apar în fluxul tehnolo şi fermelor să asigure fu le, conducerile fermelor şi vităţii muncii, beneficii su adunările de grupă sindi
două excavatoare noi, de gic. raje de calitate şi cei mai unităţilor, cadrele de la plimentare. Este, de fapt, cală, în munca de fiecare VREI
mare capacitate, a căror Combinatului siderurgic buni îngrijitori la loturile consiliile unice şi consiliile răspunsul nostru concret la zi ne ocupăm foarte mult
funcţionare nu mai ridică Hunedoara îi mai revin şi de tineret femei pentru re populare să acorde maxi înţelegerea justă a preve şi de educarea lor în spi Timpul pri
probleme ca cele cu o pro cîteva măsuri cu caracter producţie. mă atenţie organizării ju derilor înscrise în noile ac ritul lucrului bine făcut, al azi, 10 decern
mea va fi i
nunţată uzură fizică. Deci de urgenţă : terminarea lu Rezultatele economico-fi- dicioase şi conducerii cu te normative aplicate gene ridicării nivelului lor de chisă, cu c<
au fost eliminaţi în totali crărilor la depozitul de nanciare ale unor ferme întreaga răspundere a ac ralizat de la 1 octombrie pregătire politică, de înţe acoperit. Pe
tate doi factori ce grevau exploziv, asigurarea condi sînt mult diminuate din tivităţii din zootehnie, să a.c., adică a muncii şi re legere a necesităţii ca în ninge. Vintul
derat din se
activitatea de extracţie. ţiilor optime de muncă la cauza pierderilor prin mor urmărească gospodărirea tribuirii în acord global. viaţă şi în muncă, atunci Temperaturii
Au rămas în schimb alţii. staţia de la Fizeşti (finali talităţi şi sacrificări neeco cu grijă a furajelor, să a- Succesele pe care colec cînd trăieşti şi munceşti fi cuprinse
Nu de nerezolvat. Se im zarea sistemului de venti nomice. Aspecte de natura sigure întronarea ordinii şi tivul sectorului metal le în între oameni buni, trebuie şl minus 1
pune întărirea ordinii şi laţie la staţia de conca- celor întîlnite la C.A.P. Nă- disciplinei în toate ferme registrează pină acum se să gîndeşti şi să te porţi maxime într
plus 4 grade
disciplinei prin eliminarea sare), asigurarea ritmică, dăştie, Rîu de Mori, Pul, le, în spiritul sarcinilor datoresc, în totalitate, an ca atare. Cît am reuşit o mineaţa ceaţ
întîrzierilor şi a absenţe în baza contractelor, cu Sîntămăria-Orlea, Şerel, stabilite la recenta consfă gajării, dorinţei de auto- arată rezultatele de pînă
lor nemotivate de la pro mijloace de transport Bunila, Sîrbi, Zam şi în al tuire de lucru de la C.C. depăşire pe care le mani acum şi cele ce vor urma La munte,
ou cerul aco
gram, prin folosirea judi auto şi navete pentru te unităţi, denotă că fac al P.C.R., pe probleme de festă fiecare om al muncii de acum înainte !“. ninge.
cioasă a timpului de lu calcar, torii răspunzători de soar agricultură. de aici. Vreau să spun că MIRCEA DIACONU