Page 38 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
LAUREAŢII
Concursul formaţiilor
artistice ostăşeşti, orga <W#)*SCEfl2) • ECRANUL -13
nizat de Consiliul
politic al trupelor de
pompieri a adus judeţu John Robert Colombo: CARNAVAL 9,30 a
lui Hunedoara un pres 10.00 D
tigios succes. Formaţia POEME Excelenta cineastă so 10,30 V
Ci
artistică ostăşească a vietică, Tatiana Lioznova 11,45 L
Companiei de pompieri Poet, prozator, critic (ne amintim cu plăcere 12,35 Tc
Deva a ocupat locul I literar; gazetar indepen de filmele :„Evdochia , d
u
pe ţară. „Inima nu uită , „Ei cu P
11
dent, culegător de citate, 13.00 A
11
t>
editor, iată cine este ceresc cerul , „Dimineaţa 17.50 K
„Tandreţe")
canadianul John Robert devreme" şi de această K
propune
ne
O m a g i u U n i r i i Colombo ale cărui scrieri, dată o comedie, gen în 18.00 F
t€
la 47 de ani, numără 47
de volume, între ele tra drăgit de public. Şi nu 18.50 11
19.00 T
temeinice
motive,
fără
lo
Lumini venise tot Ardealul, Banatul, Hunedoara Hotarele nestinse din daci se ridicară duceri din bulgară, ma fiindcă filmul muzical so 19,20 A
ghiară,
polonă,
spaniolă,
cu dorul şi dorinţa-n sărut Ia decembrie fierbinte şi ţara-n iar din limba română o vietic, în special cel ri ei
Strămoşii noştri n-au umblat tricolor alb mireasă. culegere din lirica lui dicat de Alexandrov pe 19,35 VI
T
cu jalba la Alba mii ţăranii se înfrăţeau Marin Sorescu „Simetrii" culmi valorice, a intrat „1
Cînd se uniră cele trei fecioare - cu ţara. ANDREI CAUCAR (1983). cu succes în istoria cine ,J
Sub sceptrul lui Mihai încoronat Originalitatea lui John matografului mondial. lo
V
la Alba Ce nu avea Ardealul atît de mult jertfit Steaua cărfii mele Robert Colombo constă, Cînd vorbim de comedia 21,15 T
21,45
Cu gîndul Daciei nemuritoare. între altele, în scrierea muzicală sovietică, ne (1
Rupţi de imperii, ne-am dorit ' că nu se-nstrăinase nici în cei ani unor poeme inspirate din gîndmn la „Circul", la 22.00 Ir
Unirea, o mie O stea vibrează texte ce nu-i aparţin. „Volga-Volga", la „Toată Iu
Nc-am strîns în noi ca o că-n fiecare suflet — frumos peste veacuri Mergînd pe această cale, lumea rîde, cintă şi dan DUN
putere mare împodobit La lumina ei străluci itinerariul creaţiei sale sează", şi ne gîndim fi 2O,0eijT
Luminile Unirii ne strîngeau trăia spre împlinire vis de un pod de trecere atinge şi meleagurile reşte, la minunata Liubov lo
Lingă un colţ de pîine şi-o Românie. peste Carpaţi noastre prin două poeme Orlova, cîntînd melodiile 20,20 A
m
lingură de sare. Ce nu avea Ardealul cu grîne pentru paşii viitorului. care ne vorbesc despre lui Dunaevski, acelaşi 20,30 A
Legat între pămînt şi veşnicie şi cu aur Cu undele lovite de furtună Dracula. Dunaevski, care semnea ei
înveşmântat între lumini astrale cu turme răsfirate sub paşnicul a scris istoria ză şi partitura muzicală 20,35 Ti
ci
Aş vrea să ard înalt ca o făclie de seară în cartea mea. Cel mai mult însă le a „Carnavalului", film di
UNIRE, în Templul Demnităţii In flecare an considerăm impresionan croit pe măsura unei ac sa
te propriile poeme, adesea
Tale ! cu fiecare sat ştiind pe deal o deschid Ia aceeaşi dată triţe încununată cu pre m
tezaur — să-mpodobesc cu lauri asociaţii libere de orice miul Oscar. Este vorba di
AUGUSTIN JUSTIN 21,25 Ti
întreg s-a ridicat spre a fi veşnic primiţi moştenire canon liric, care emoţio de Irina Muraviova. în 21,45 T.
— Ţară. Fiecare ochi nează profund. Ele vi „Carnaval" tema funda lo
Dacică mireasă Avea Ardealul minţi să lumineze-o Fiecare Inimă zează tarele contempora mentală este tentativa 22,00 Ia
lu
ţară Fiecare gînd neităţii, ca îri „Adevăra unei fete de a escalada
tele probleme : „Cînd în
11
Pentru a fi mai bine acestui ca-n fiecare vatră să ne simţim Unit pentru acelaşi neam. cele din urmă vom so treptele gloriei scenice.
drept popor Acasă ; LETIŢIA GAVRILA luţiona/ Sau rezolva/ Pro Realmente are talent, are
blemele zilei de ieri/ Şi şi încredere, dar îi lip
fiindcă
în
norocul,
seşte
ale celei de azi/ Foame/ oraşul mare bunacredinţă BUCI
cdflegro v/mce. Muncă/ Boală/ Pace/ Ine trece drept naivitate şi tualitaf
te ; *
P A C E galitate/ Ecologie/ Atunci viaţa e mai aspră ; oa vista p
Vrrst/rî : CORNELII] 'vAQM Tu BOU MonCâ: STEFAH RĂOUf poate vom încerca să menii' (inclusiv tatăl) sînt gramul
rezolvăm/ Poate chiar să
zln dur
mai grăbiţi şi au dispo
l. Pa-ce du/- ce, pa - ce b/m-dă, soluţionăm/ Odată pentru te peni
Pace dulce, pace blîndă nibilitatea de a nu con jurnal
totdeauna / Problemele funda strălucirea vremel muzică
Pace fără de prihană * reale ale noastre ale tu nică cu lumina egală şi televizi
11
turor . Sau în poemul folclori
Alb ştergar ţesut cu aur persistentă a cotidianului. selă; i
p a-ce fa - ră de pri - />a - na „Societatea în agitaţie Cam la atît se poate re gărului
Şi alesături de in. universală : „Certurile nu zuma scenariul nuanţat promcr
11
mai au loc, azi, între al Annei Radionovna, dar telor ;
Ştiri ; 1
o familie domnitoare sau
Cîntec nou să poarte-n lume ce gamă largă de senti 17.00 R;
alta/ între o formă de mente omeneşti încorpo lor ; 17
Steaua ta cea suverană guvernare ori alta, ci în rează subiectul! E „doar cloric ;
11
ştiri ;
Te păstrăm ca pe-un tezaur tre privilegiu şi dreptul o comedie muzicală „Car nin. R<
11
egal . navalul", dar cu cită sin ca. Ti
Strălucind pe cer senin. 19,40 Mi
încheiem printr-o re ceritate vorbeşte despre Radio ji
flecţie a poetului din discrepanţa dintre vis şi melodii
Azi te cintă toată ţara, poemul „La golfUl Persic adevăr, despre trezirea nări ;
11
din volumul „Abracada amar-nostalgică a Ninei 22,10
Tinerii din lumea toată 22,20 Mu
bra" : „De cîte ori mă — după încercări multe 5.00 Nc
Cîn-tec nou să poar-te-n /u-nne Stea-ua ta cea Zestrea noastră de iubire simt deprimat găsesc o şl deloc uşoare — la rea
consolare în faptul că ul litate. Privind-o pe Mu
Ţi-o închină-al nostru cînt.
tima oară cînd am fost raviova, înţelegem: a
la Paris, Charles de fugi de realitate este la
Noi nu ştim ce e războiul Gauleî punînd mîna pe şitate, fiindcă stă în
Su - vf - ra - nă-^ Te păs trăm ca. pe-unte-za-ur DEV/
Nici un vrem să ştim vreodată umărul meu m-a privit firea omului să convie şi la m
drept în ochi, spunînd i ţuiască cu ea, realitatea mando
Noi vrem linişte în ţară „Te păstrăm în gîndurile fiind starea lui de nor- seriile
DOAR ii
11
Stră-lu-Cindpe cer se-1tăy cer se-£ă Şi vrem pace pe pămînt. noastre . malitate. al j: Dui
STELIAN DENA AL. COVACI ddrn);
lungă
petrolul
rurgisti
de zile
Pentru noi românii, epertoriul coral al ) Nimic
vest —
perioada din preaj Cîntecui coral si Unirea cea Mare R vremii — înainte şi 1 slructoi
ma Unirii de la 1918 după Marea Unire ^ Năpaste
a însemnat consfinţirea în — cuprindea şi piese ca : i (7 Noii
tregirii neamului printr-un o odă, un omagiu adus popular —„Cîntecui Mure mai mare nu se putea (a) C alendarul „unirii ro „Graiul neamului" (T. Cer- 1 Iubire '
ral) ;
act oficial. Unirea prin sim celor care au plătit cu via şului", pe versuri de C-tin fi decît unirea tuturor mânilor prin muzică", ne), „Cîntăm libertatea" \ (Luccaf
poate .continua cu
ţire şi cuget se înfăptuise ţa victoria întregii naţiuni : Liuba : „Mureş, Mureş, apă românilor" („Adevărul" — anul 1908 —un sfert de veac (D. G. Kiriac), „Sus inima, i terele 1
însă mai demult. Simţirea „Dezveliţi tot adevărul/ Şi lină/ Floare din grădină/ 29 aug., 1906). Printre for de la moartea lui Ciprian români" (N. Oancea), „Fiii ? rul); A
Imperiu
şi' cugetul erau, aşa cum le spuneţi tuturor/ Cum Nu mai curgi tu-n ţară maţiile (au fost peste 70) României" (G. Muzicescu), 1 I-1I (ă
spunea şi cîntecui, aceleaşi muriră fraţii noştri/ Pentru străină/ Floare din grădină/ care au participat la acest Porumbescu. S-au intonat „Răsunetul Ardealului" (I. ţ CÂNI:
pentru toţi de un neam - neam şi ţara lor". Al Că izvorul tău răsare/ Floa festival amintim : corul aceleaşi piese corale („Tri Vidu) — spre a menţiona i cai (R<
Pruncul
colorul", „E scris pe tri
fie din Moldova, fie din doilea, „Voinţa neamului" re din grădină/ De-azi în „Carmen" (dirijor D. G. Ki- color Unire" şi altele) atît doar cîteva. [ lenii (S
România Mare...".
Ţara Românească, fie din de I. C. Danielescu, pe ver riac), Corul ţărănesc din la Sibiu cît şi la Bucu Colecţiile de cîntece co BARZA
tici <iv:
Transilvania. Trăirile comu suri de I. Neniţpscu (autor Manifestările culturale Dumbrăveni, Corul reuniunii reşti sau Bistriţa ori Craio- rale apărute la Roman ţie : I
ne se regăsesc şi în muzica al versurilor piesei corale care au premers Unirii celei românilor bănăţeni (dirijat va, Reşiţa sau Galaţi, „căci în 1915, la Cluj în 1919, Vulcani
corală naţională, care a „Pui de lei") este un cîn Mari, au stat întotdeauna de I. Vidu), Reuniunea de Mediaş — 1919, Tirgu Mu GIU-Bă
însoţit totdeauna marile eve tec cu o expresie hotărîtă, sub semnul ace'oraşi sim cîntări din Beiuş, Corul deşi ne despart graniţe, noi reş -1922, Sibiu - 1922 de culţi
petiţia
nimente. Atît oamenii de bărbătească : .,în ţara ţăminte şi idealuri, indi „Doina" (dirijat de Gh. românii - în limbă, obi sau la Arad, în 1925, prin capătul
noastră românească vrem ferent de locurile unde se ceiuri şi în cîntecele noas repertoriul pe care il cu B.D. în
cultură muzicală cît şi for desfăşurau : fie la Putna, Cucu), Corul „Hilaria" din tre, în cultura noastră — prind ne prezintă o stare cultură)
maţiile corale constituite înşine stăpîni să fim/ Şi stă- în 1871 cu prilejul aniver Oradea, corul mixt al mo una sîntem şl vom fi tot de spirit comună pe între dra şi
din fii ai poporului, s-au pînirea ţării noastre cu ni sării a 400 ani de la ţilor şi „Corul Reuniunii de deauna" („Tribuna" - 19 gul teritoriu al ţării, iar ILIA :
angajat concret în marile menea n-o împărţim...". Au înălţarea frumoasei ctitorii cîntări" din Orăştie. Spec iunie 1918). faptul că, de cele mai GHELA
ncrul).
evenimente. Să ne amintim: torii muzicii celor două piese de către Ştefan cel Mare tacolele se încheiau cu in multe ori este consemnat
nu au fost compozitori °de In august 1911, în loca
în 1848, cîntecui „Deştep- projesie ci... profesori de — cu care ocazie Ciprian tonarea piesei corale „Deş litatea evocărilor şi trăirilor doar textul, ne îndreptă
tă-te române" era expresia licetl, iar „primele audiţii" Porumbescu a cîntat Daciei teaptă-te române". Se cu naţionale — Blajul — se ţeşte să afirmăm că melo
muzical-corală a stării de consemna jubileul a 50 de diile erau atît de cunoscute
au fost susţinute de coruri întregi, fie în 1904 cînd, vine să precizăm că toate
spirit revoluţionare. In 1859, de elevi - liceeni. în acelaşi loc, şe comemo formaţiile corale româneşti ani de la constituirea încît nu mai necesitau no Timpi
„Hora Unirii" consemna în ţ n zilele în care se rau 400 de ani de la moar „ASTREI". A fost o mani tarea lor. Ele circulau oral, azi, 11
1
ceputul constituirii Româ tea marelui domnitor, fie îşi bazau repertoriul pe festare amplă în care unelş dintre ele devenind Vremea
I proclama Unirea cea cîntece româneşti - cînte cerul v.
niei. in 1877, piesa „Sfîn- B Mare au răsunat la la Bucureşti cu ocazia ace cîntecele noastre naţionale, folclor. rări ac<
tă zi de libertate" dă ex Alba Iul ia şi cîntecele lui luiaşi eveniment, cînd for ce de patrie, de luptă - patriotice şi revoluţionare Iată, deci, cum muzi precipit,
mă de
presie artistică neatîrnării Timoteî Popovlci. „Sosit-a maţia corală „Carmen" în şi ele arătau că în aşeză au ocupat un loc important ca corală a partici şi ploai
pat şi ea la UNIREA
de drept a ţădl. Pentru ziua liberării" pe versuri cheia programul cu cînte rile lor exista o activitate „...în Transilvania avem de cea MARE alături de cele moderat
anul-1918, două cîntece de I. Broşu: „...Noi sîntem cui „Deşteaptă-te române". spirituală specifică şi că a face cu o... societate ro lalte forme ale culturii spi locale <
rămîn- reprezentative. Primul oastea ce-o visară/ Strămo Poate cel mai bogat' de fapt misiu.nea proprie a mânească consolidată pe sectorul
rlle
mir
„Imnul eroilor", compus de şii noştri-n dorul secular/ program muzical-co- cîntecului românesc nu se teren economic, social cît rituale, reflectînd specific se Intri
ideile, cugetul şi simţămin
Ionel Brătianu (autor şi al Cu sufletul de-oţel şi pară/ ral a fost cel din „reactiva" numai în preaj şi pe cel cultural,., socie tele naţiunii. nus 1 îr
xime
piesei „Pui de Iei") pe ver Noi sîntem falnica comoa 1906, care a fost... „o ma şi cu prilejul unor tatea aceasta este naţiune". de. Iz<
suri de I. Dormîdont este ră...", şl o piesă în gen .sărbătoare naţională, care aniversări. („Budapesti Hirlap"). prof. CORNELIU BOGARIU polei. I
ce ceaţ.
