Page 41 - Drumul_socialismului_1983_12

Sesiunea Consiliului
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VÂ!

Suprem al Dezvoltării

■fel Economice şi Sociale
fiuotţut MUHEDoagAli
C I A L I S N I I L Ceauşescu, preşedinţia preşedintele Partidului unelte, electrotehnică şi şi electronică, Fer-
Sub
Nicolae
tovarăşului
general
secretar
al
dinand Nagy, ministru secretar de stat Ia
Industriei
Ali­
Agriculturii
Ministerul
Român,
Comunist
Republicii
Socialiste
România,
Consiliu­
preşedintele
şedinie al Consiliului popular al munici­
lui Suprem al Dezvoltării Economice şi mentare, Constantin Radu, prim-vicepre-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. Sociale, luni, 12 decembrie, a avut Ioc piului Bucureşti, Dumitru Popescu, adjunct
electrice.
Mihail
energiei
Sesiunea Consiliului Suprem al Dezvoltării
al
ministrului
C O N S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N Economice şi Sociale a României. Florescu, ministru secretar de stat la
împreună cu t o v a r ă ş u l Nicolae Consiliul Naţional pentw Ştiinţă şi Teh­
Ceauşescu, in prezidiul sesiunii au luat loc nologie, Cornel Iuga, adjunct al ministru­
tovarăşul Constantin Dăscălescu, alţi to­ lui finanţelor.
Anul XXXV, nr. 8 114 MARŢI, 13 DECEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani varăşi din conducerea de partid şi de stat. Vorbitorii au relevat că sarcinile cu­
Participanţii au aprobat, în unanimita­ prinse în documentele supuse dezbaterii
te, următoarea ordine de zi: Consiliului Suprem, organism ce îndepli­
. ______ „ 1. Proiectul planului naţional unic de neşte atribuţiile unui parlament economic,
dezvoltare economico-socială a Republicii corespund orientărilor şi hotărîrilor Con­
Socialiste România pe anul 1984. gresului al Xll-Iea şi Conferinţei Naţionale
2. Proiectul planului de dezvoltare a ale Partidului Comunist Român, asigurînd
agriculturii şi industriei alimentare, gos­ ridicarea întregii activităţi economi co-so-
podăririi apelor şi silviculturii în anul ciale la un nivel calitativ superior, folo­
1984. sirea mai deplină a potenţialului pro»
3. Proiectul bugetului de stat pe anul ductiv existent, sporirea eficienţei econo­
1984. mice şi promovarea consecventă a cuce­
w 4. Programul privind creşterea mai ririlor revoluţiei ştiinţifice şi tehnice în
îndatorire primordială a fiecărui accentuată a productivităţii muncii şi per­ toate domeniile.
fecţionarea organizării şi normării muncii In timpul lucrărilor s-a subliniat că
om al munai, o fiecărui cetăţean in perioada 1983—1985 şi pînă în 1990. elaborarea planurilor şi programelor pen­
sil 5. Programul privind îmbunătăţirea tru dezvoltarea în 1984 a activităţii eco-
nivelului tehnic şl calitativ al produse­ nomico-sociale s-a desfăşurat sub directa
lor, reducerea consumurilor de materii conducere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
Cărbunele livrat termocentralelor — primo, de combustibil şl de energie şi va­ fiind orientate în direcţiile care permit
a
superioară
materiilor
mai buna valorificare a resurselor mate­
prime
lorificarea
şi materialelor în perioada 1983—1985 şi riale şi energetice, accentuarea caracteru­
de calitate si în cantităţile solicitate I pînă în 1990. lui intensiv al activităţii în economie, rea­
lizarea unei calităţi superioare a muncii
Programul privind aplicarea măsu­
6.
rilor de autoconducere şi autoaprovizionare şi vieţii întregului popor.
Termocentrala Mintia Otto Abraham, începînd cu — Reducînd eît mai mult pentru asigurarea unei bune aprovizionări A fost evidenţiată importanţa deo­
trebuie să producă din ce luna decembrie, din „Vale“ posibil cenuşa, deci steri­ a populaţiei cu produse agroalimentare şi sebită a măsurilor stabilite prin progra­
în ce mai multă energie a pornit spre Mintia căr­ lul din masa cărbunoasă. bunuri industriale de consum pe perioada mele de largă perspectivă, referitoare Ia
electrică pe bază de căr­ bune energetic cu o putere Această acţiune a noas­ l octombrie 1983 — 30 septembrie 1984. reducerea consumurilor de materii prime,
bune. Pentru înfăptuirea calorică de 3 757 kcal/kg, tră a fost comună cu a mi­ în cursul dimineţii, lucrările sesiunii combustibili şi energie, creşterea mai ac­
acestui deziderat, cărbune­ cu 600 kcal peste puterea nerilor. Trebuie să spunem s-au desfăşurat în secţiunile Consiliului centuată a productivităţii muncii, per­
le energetic trebuie să fie calorică solicitată de ener­ că şi în preparaţii a intrat Suprem, precum şl în cadrul organisme­ fecţionarea organizării producţiei, realiza­
livrat ritmic, în cantităţile geticieni. Dacă pînă mai mai puţin steril, fapt ce lor do partid şi de stat cu atribuţii de rea in cele mai bune 'condiţii a planului
şi la calitatea solicitată de lunile trecute era o pro­ ne-a permis să ne reglăm secţiuni de specialitate. Ia export.
energeticieni. Aceasta în­ blemă furnizarea cărbune­ mai bine instalaţiile, să Expresie a întăririi şi perfecţionării Participanţii la dezbateri au reliefat
seamnă, livrarea zilnică, lui la puterea calorică de creştem şi noi cantitatea continue a democraţiei muncitoreşti, re­ că prevederile referitoare Ia accentuarea
în medie, a 11 000 tone 3 150 kcal/kg, de această sterilului evacuat prin voluţionare, a participării active a oame­ laturilor calitative ale întregii activităţi
cărbune, cu o putere ca­ dată preparatorii au dat spălare. Pot exemplifica^, nilor muncii, fără deosebire de naţionali­ productive se bazează pe intensificarea
lorică de 3 150 kcal/kg. dovadă de înaltă respon­ în acest context, că la în­ tate, ia conducerea tuturor sectoarelor de acţiunilor cuprinse în programele de cer­
Cum răspund preparato­ sabilitate, au acţionat cu treprinderea minieră Lu- activitate, Consiliul Suprem, avînd în cetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,
rii acestor cerinţe ? răspundere muncitorească peni şi la cariera Cîmpu componenţa sa atît cadre de conducere, cît elaborate sub conducerea şi cu aportul
Poate fi remarcată de Ia şi acţionează în continua­ lui Neag au fost puse în şi muncitori, ţărani, intelectuali, care lu­ direct al tovarăşei academician doctor in­
bun început mobilizarea re, pentru depăşirea aces­ funcţiune, cu bune rezul­ crează nemijlocit in producţie, a dezbătut giner Elena Ceauşescu, prin care ie ur­
de excepţie din prepara- tui impas în producerea e- tate în ce priveşte Îmbu­ probleme de maximă însemnătate pentru măreşte introducerea mai rapidă în pro­
ţiile *de cărbune de la Pe- nergiei electrice. nătăţirea calităţii cărbu­ dezvoltarea industriei, agriculturii, trans­ ducţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice,
trila şi Coroeştl. O dată —Cum anume au acţio­ nelui furnizat, două instă- porturilor, a celorlalte ramuri ale econo­ reînnoirea produselor şl tehnologiilor.
eu această mobilizare sînt nat preparatorii, tovarăşe miei naţionale, prin sporirea, în cursul In legătură cu sarcinile ce revin agri­
evidente eforturile şi pre­ director, pentru a îmbu­ DORIN CORPADE anului viitor, a productivităţii muncii, culturii în 1984, s-a arătat că ele sint în
ocupările preparatorilor nătăţi calitatea cărbune­ îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ deplină concordanţă cu programele
pentru îmbunătăţirea pro­ lui 7 (Continuare în pag. a 2-a) al produselor, competitivităţii lor, în ve­ prioritare adoptate pentru toate sectoarele
ceselor tehnologice, prin derea creşterii avuţiei naţionale» a bună­ acestei ramuri, cu programul de asigura­
creşterea randamentelor de OAMENI Al MUNCII ! stării întregului popor. re a unor producţii agricole sigure şi sta­
extracţie ale instalaţiilor. • Acţionaţi ferm pentru reducerea cu cel în şedinţa plenară de după-amiază, bile, creîndu-se premisele pentru dezvolta­
Cele mai multe dintre mă­ au luat cuvintul tovarăşii Vasile Sechel, rea In continuare a bazei tehnlco-materia-
surile luate în preparaţii puţin 50 la suta a consumurilor netehnologice director general al Centralei industriale le, perfecţionarea sistemei de maşini,
au vizat creşterea calităţii în întreprinderi, pe şantiere I de tractoare, Constantin Soare, directorul creşterea suprafeţelor amenajate pentru
cărbunelui energetic. Şi, • Sectorizaţi iluminatul în halele de produc­ Trustului de foraj extracţie Bolintin, Ion irigaţii, a cantităţilor de îngrăşăminte
drept dovadă, aşa cum de ţie, în ateliere şi laboratoare, coborîţi corpurile Sîrbu, prim-secretar al Comitetului jude­ chimice, în scopul sporirii producţiilor
altfel sublinia directorul ţean Argeş al P.C.R., Elena Verona Bur­ agricole, înfăptuirii obiectivelor noii re­
întreprinderii de prepara­ de iluminat cît mai aproape de maşini, de pro­ tea, director general al Centralei de con­ voluţii agrare.
re a cărbunelui Valea Jiu­ cesele tehnologice. fecţii şl tricotaje Bucureşti, Alexandru
lui Petroşani, inginerul Necula, ministrul industriei de maşini- (Continuare in pag. a 4-a)
Industria municipiului Deva şi-a îndeplinit J 1984— AN DE PRODUCŢII RECORD ÎN AGRICULTURA j S
sarcinile de plan pe anul 1983 j — - — I * i
■ Contracte cu statul. I
Oamenii muncii din industria municipiului Deva, , 59 tone de cartofi — producţie | I Pînă In prezent, cetăţenii ţ
acţionind îu spiritul orientărilor şl sarcinilor adoptate 1 * din comuna Certeju de ţ
do Congresul al XH-lea şi Conferinţa Naţională ale | la hectar | Sus au încheiat contracte f
partidului, al indicaţiilor secretarului general al partt- i J eu statul, pe anul 1984, pen- J
, tru U9 bovine, 107 pord, 2
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi al măsu- / bovinelor, aplicînd eîte I 24 oi şt miel şi 680 hi lapte 1
rilor stabilite de Comitetul judeţean de partid, ra~ ) • Fertilizarea terenului cu 100 tone îngrăşăminte 100 tone îngrăşăminte or­ ; de vacă.
portoază cu mîndrie patriotică îndeplinirea» la 12 de- 1 organice Ia hectar — factor cu influenţă hotărâtoa­ ganice la hectar. De men­ B Termoficare. Prin e»
combrie, a sarcinilor de plan pe anul 1983. / re asupra recoltei. • Aplicarea cu grijă maxună a ţionat că aplicarea Îngră­ I forturile proprii ale colec- I
Acest succes remarcabil permite colectivelor de tratamentelor fitosanltare. • O densitate uniformă şămintelor se face fără con­ I '. tivului, la Secţia de pro- *
ducţie
Industrială
g
Haţeg,
oameni al muncii din întreprinderile municipiului să de 50 000—55 000 cuiburi Ia hectar. • Economisirea sum de energie şi fără a aparţinînd Grupului de şan- »
realizeze pînă la sfîrşitul anului o producţie marfă combustibililor *— preocupare permanentă. • Şeful tasa solul, acestea fiind J tlere hidroenergetice Rtu *
suplimentară în valoare de peste 160 milioane lei. fermei participă efectiv Ia executarea lucrărilor de transportate gravitaţional, I Mare-Retezat, au fost mon- I
J tate două cazane de ter- *
Acţionind permanent pentru creşterea eficienţei mare complexitate. prin amenajarea unor ca­ moficare, de concepţie şl a
activităţii economice, sub conducerea organizaţiilor nale săpate în pămînt Ast­ I construcţie românească, care B
lei la 1009 lei producţie marfă şi cu 0,60 lei Ia naiaMiiwniMimiM» fel, s-a asigurat şi o bu­ ( rlor şi asigură agentul ter- k
de partid, au fost adoptate măsuri care au determi­
« utilizează cărbune infe- *
a
solu­
aprovizionare
nă
nat reducerea cheltuielilor de producţie totale cu 6,5
mic în clădirile secţiei. |
cheltuielile materiale, ceea ce a condus la depăşirea lui cu apă în profunzime, % % Au Îndeplinit planul •
■
ceea ce a diminuat şi e-
anual. Oamenii muncii de I
producţiei nete pe 10 iuni cu 47,5 milioane lei. Pe lîngă producerea le­ tofi la hectar. Despre prin­ fectele secetei asupra pro­ ( « la Oficiul P.T.T.R. din co- ,
In acelaşi timp, colectivele muncitoreşti au depus gumelor şl a materialului cipalii factori ce au in­ ducţiei la hectar. Aplica­ muna Topliţa, condus de |
eforturi susţinute pentru reducerea consumurilor, săditor, fermei legumicole fluenţat soarta recoltei rea procedeului amintit a I Ioan Toma, au îndeplinit ţ
îndeosebi de energie electrică şi combustibili, care au a Staţiunii de cercetare şi ne-a vorbit şeful fermei permis şi distrugerea re­ * planul anual la toţi in dl- «
angajat
Ei
s-au
catoril.
determinat creşterea productivităţiPmuncii, calculată producţie pomicolă Geoa- respective, ing. Ion Cio- zervei de buruieni din sol. | I ca pînă la sfîrşitul anului ( |
pe baza producţiei nete, cu 5,6 la sută. giu i-a revenit sarcina ca banu. Acţionînd în spiritul In­ * să-şi depăşească prevede- *
De la începutul anului au fost livrate suplimentar \ în acest an să participe'cu Factorul cu rol hotărî- dicaţiilor date de secreta­ rile la activitatea de bază |
economiei naţionale 8 877 tone fier în minereu, 142 j o însemnată cantitate de tor asupra producţiei îl rul general al partidu­ I cu 10 la sută.
tone pirită. 157 tone plumb în concentrate, 187 tone 1 cartofi la realizarea pre­ constituie asigurarea unui lui, t o v a r ă ş u l Nicolae J D Fruntaş între fruntaşi. |
Vichente Eugojan, din co- I
zinc, 194 tone cupru, 36 000 tone ciment, 1 747 mc ( vederilor programului de agrofond corespunzător Ceauşescu, privind asigu­ , muna Hărău, a avut con- J
^produse din b.c.a., 286 tone vată minerală. i autoconducere şl autoapro­ prin fertilizarea" terenului rarea unor densităţi cores­ tract pe anul în curs pen- >
i O contribuţie importantă la obţinerea acestor re- ' vizionare teritorială. Dato­ cu îngrăşăminte organice, punzătoare de plante la I tru 5 800 1 lapte de vacă. I
J 7,llltnt« mi nviii-r> rnloMÎT/Al*» In «vt»lnnfnvîl« mînîo- 4 rită preocupării deosebite acţiune care se realizează unitatea de suprafaţă, plan­ ! Pînă la 1 decembrie a.c. „
HUI
. tounaiv cx li avut-u LUictU V V.-IC
lUcl tel l
Ici
a livrat la fondul de stat k
1 re Deva şi Mintia-Veţel, întreprinderea electrocentraie, l pentru folosirea Intensivă cu un an sau chiar doi tarea cartofilor s-a făcut 5 900 1 lapte. • 1
^ I.P.I.C.C.F., I.M.C., întreprinderea de lianţi, întreprin- } a fondului funciar, ferma înainte de plantarea supra­ manual, realizînd uniform,
; dorea de morărit şi panificaţie, întreprinderea de exe- J şi-a onorat exemplar sar­ feţei destinate acestei cul­ la fiecare hectar cîte
1 cuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri fun- } cinile ce i-au revenit, reâ- turi. Fertilizarea se reali­ 50 000—55 000 cuiburi şi
^ ciare, întreprinderea viei şi vinului, I.J.T.L, ş.a. ţ lizînd o producţie medie zează cu dejecţii de la
de peste 59 de tone car­ complexul de îngrăşare a (Continuare în pag. a 2-a) mm . mm. , . mm. . , mi.*