Page 42 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 114 • M
°csg 2
ROMÂNIA* CEAUŞESCU*PACE!
ATAŞAMENT PROFUND LA NOILE ACŢIUNI ÎNTREPRINSE
15.00 Telex
DE PARTIDUL SI STATUL NOSTRU PENTRU ÎNLĂTURAREA 15,05 Viaţa şco
15,25 Maltau Fi
PERICOLULUI NUCLEAR tar
15,40 Memoria
lor. 13 D
15,50 Moment J
Participăm cu toată fiinţa noastră la frontul 16.00 Agrozootc
ţelesul tu
color)
comun al celor care doresc doza* marea şi pacea 16,20 Desene a
20,00 Telcjurna:
lor).
Oamenii muncii de la I.L. Enormele cantităţi de arme inimă iniţiativele tovarăşului 20,20 Orizont
Deva-Chişcădaga, ca şi cei care s-au acumulat, au adus Nicolae Ceauşescu, ale ţării ţific'
lalţi cetăţeni ai patriei noas peste tot in lume neliniştea, noastre privitoare la măsu 20,40 Teatru T\
a ultimei
tre au luat cunoştinţă cu viu nesiguranţa zilei de miine. rile pentru oprirea amplasă Premieră
interes despre. conţinutul Iar noile rachete, ca toate rii noilor rachete in Europa’, 22,00 La zi în
U.U.M.R. Crişcior, atelierul lăcătuşi I. Echipa de lăcătuşi condusă de Ioan Nicşa
expunerii tovarăşului Nicolae - celelalte arme distrugătoare, pentru retragerea şi distru execută montarea unei celule de (lotaţie. cunde
Ceauşescu la adunarea orna - nu iac altceva decît să în gerea celor existente, ne aso 22,10 Farmecul
'gialâ consacrată împlinirii a răutăţească - o stare de lu ciem glasul celui al oameni-' 22,20 Telejurna
65 de ani de la făurirea sta cruri care- şi aşa este des lor muncii de pretutindeni lor)*
tului naţional unitar român, tul de îngrijorătoare. Este care vor să muncească in Învăţămîntul agrozootehnic - strîns
ca şi despre poziţia lorurilor deci legitimă întrebarea pe pace, să se bucure de viaţă
de partid şi de stat din ţara care şi-o pun oamenii de şi cerem să na se facă ni legat de cerinţele producţiei B?AD«
noastră cu privire la salv bună-credinţâ, iubitorii de mic pentru a lipsi omenirea
gardarea Europei şi a intre- pace din toată lumea: de de acest drept suprem.
gii omeniri de primejdia nu ce este nevoie de mai multe La recenta Consfătuire nilor din sectorul vegetal CUNOŞTINŢELE
cleară, pentru triumful păcii ' arme ? Mo alătur cu toată fiinţa de lucru de la C.C. al despre folosirea raţională SE REFLECTA BUCUREŞTI
in lume. . Noi, in cadrul întreprinde milioanelor de cetăţeni ai P.C.R. pe probleme de'agri- a fondului funciar şi im IN MUNCA OAMENILOR dioprogramul i
La ordinea z
r
Acum, mai mult ca ori- rii am obţinut şi continuăm patriei şi susţin p in gind şi cultură, secretarul general portanţa ce o are executa Toţi lucrătorii de la cultură; 7,00
cind — aşa cum arată secre să obţinem - in muncă rezul faptă demersurile de pace al partidului, tovarăşul rea unor lucrări menite a A.E.I. Peşteana au fost cu 7.30 La panoi
tarul general al partidului — tate bune, cu care ne min- ale secretarului general al Nicolae Ceauşescu, a sub ridica rodnicia acestuia. prinşi în cele două cercuri al muncii; f 00
sci; 8,10 Curii
oameni! de pretutindeni sint drim. Pentru anii viitori ne-am partidului nostru, pe care liniat necesitatea ca o a- organizate aici, unul cu lor; 0,00 Bule
nevoiţi să Înfrunte un uriaş propus să înregistrăm reali toţi doritorii de pace din tenţie deosebită să fie a- PREZENTA profil vegetal şi altul pen 0,05 Răspundcr
pericol care o dată cu adu zări şi mai semnificative. Dar lume le sprijină cu fermitate cordată ridicării pregătirii LA CURSURI — lor; 10,00 Bule
cerea pe continentul nostru pentru aceasta avem nevoie şi cu speranţa că ele se politice şi profesionale a O PROBLEMA tru îngrijitorii de anima 10,05 Corul „1
Constanţa;
10,:
le. Cu Mircea Sârmei, di
de noi rachete nucleare, de pace. Dorim să ne croim vor împlini spre binele lu lucrătorilor din agricultu NEREZOLVATĂ ÎNCĂ rectorul unităţii am discu cele şl dansul
sporeşte nemăsurat. De a- un viitor şi mai bun, după mii întregi. ră. în acest scop, un ca La C. A. P. Peşteana, tat despre modul cum se lor; 10,10 Mioi
de etnografie
ceea, acum, pină nu e prea cum tot aşa cred că gîndesc dru favorabil îl reprezintă ing. Aurelian Cazacu a reflectă cele acumulate de 11.00 Buletin t
tirziu, trebuie făcut tot ceea oamenii muncii din alte ţări NICOLAE DOBR.E şi perfecţionarea cunoştin prezentat tehnologia cul cursanţi în munca ce-o Microfonul pio
ce ne stă in putinţă pentru ale lumii, iar voinţa lor de lăcătuş, şef de echipă, ţelor prin învăţămîntul a- tivării cartofilor. Expune desfăşoară fiecare. Publicitate; 1
de ştiri; 13,05
a preveni un război nuclear pace, ca şi a noastră nu tre la atelierul de reparaţii grozootehnic, care trebuie rea a fost interesantă, dar ritul Ie"';; 12
nimicitor. buie încălcată. Sustinind din al I.L. Deva-Chişcădaga să se desfăşoare .în cele au ascultat-o numai 12 oa — în mod sigur, la re moara ,r >ri
mai bune condiţii. zultatele bune ce le obţine vanpre.
meni. Trei, dintre cursanţi unitatea noastră, o contri De la 1 la »;
EXPUNERI BOGATE, au lipsit, situaţie care s-a buţie importantă o are a- curioşilor; 10,C
ştiri; 10,05 Fol
INTERESANTE întîmplat şi la lecţiile pre plicarea cunoştinţelor acu- poran; 1G,15 Si
La Cooperativa agricolă cedente. Am întrebat de ce muiate de oameni în ca lui; 10,30 Proj
tcce; 10,30 R;
de producţie din Sannize- la acest cerc au fost în drul învăţămîntului agro conomică; 17,0
getusa funcţionează trei scrişi numai 15 oameni. zootehnic. în prezent, rea ştiri; 17,05 Poli
Audienţa
cercuri — unul pentru coo A. Cazacu ne-a răspuns : lizăm o producţie medie de 17.30 serii: *
Orele
peratorii ce lucrează în — Am înscris numai lapte marfă de 5,7 1 pe ★ Pentru ilez
cultura mare, unul pentru cap de vacă, livrînd la tru pace; 19,01
formaţii ★ Sp
cei diij zootehnie, iar altul cooperatori din satul Den- fondul de stat 1 200—1 300 feminin: Roii
zilnic.
în
aceste
lapte
1
Hăţă-
deoarece
suş,
satele
cu profil pomicol — ce
îndatorire primordială a fiecărui cuprind 100 cursanţi. Joi, gel şi Poieni sînt departe reuşite sînt cuprinse şi publica Demoi
nil; 30,00 Radi
8 decembrie a.c., Gheorghe de centrul de comună şi munca tot mai conştiin Memoria pămi
nese; 33,000 :
om al muncii, a fiecărui cetăţean Vrînceanu; inginerul şef al oamenii nu vin la învăţă cioasă a unor oameni /ca 33.00 Dansuri «
Maria
Trîmbiţoni,
Clara
unităţii, le-a vorbit oame-
Mozart; 33,30—
mânt.
ronica Macra şi aiţii care
Dacă s-a socotit că le Pintilie, Anuţa Ştefoni, Ve- muzical.
Cărbunele livrat termocentralelor este greu oamenilor din sînt cursanţi activi, se stră
cele două sate să vină o duiesc să înveţe cît mai
mult şi să aplice în prac
(Urmare din pag. 1) — Vreau să mai spun dată pe săptămînă la Den- tică noile cunoştinţe.
că şi în zilele de duminică suş, de ce nu s-au organi
laţii de concasare şi sor expediem termocentralei Ing. BRUTUS BOCANICI,
tare a masei miniere. Prin cărbune. Cu cantităţile a- zat .cercuri agrozootehnice de la D.G.A.I.A., ră DEVA ; Via 1
(Patria);
intermediul. acestor insta cestea ne apropiem de o şi în cele două sate ? TRAIAN BONDOR (Arta); HUNEI
laţii, chiar de la unităţile medie, pe zi lucrătoare, de mul sp mo
furnizoare se reduce în 10 000 tone. Vom depune 59 de tone producţie medie Căruţa
medie cu 10—12 la • sută eforturi în continuare pen Dosartn. ..i_,îna
Uerurgistul);
conţinutul de steril, fapt tru a • livra întreaga can de cartofi ia hectar (Arta); Jandai
care, aşa cum am subli titate -de cărbune solicita bare (Constrt
niat, uşurează mult efor tă de energeticieni. Nu (Urmare din pag. 1) Pentru a obţine recolte TROŞANI : C
lor
şapte
spe
tul din preparaţii. în mai că în această muncă superioare şi în anul vii rea); Pe malul
plus, răspunzînd cerinţelor trebuie să fim mult mai folosind sămînţă preîncol- tor — aşa cum s-a cerut nării albastre
energcticienilor şi cunoş- mult ajutaţi de mineri. în ţită din categorii- biologice la recenta Consfătuire de bric); Omul pi
cînd şi noi că numai cu felul acesta putem men superioare. lucru de la C.C. al P.C.R. toarce (Parîng
un cărbune de foarte bu ţine cărbunele la o putere Combaterea bolilor şi pe probleme de agricultu Apaşii (Culte
CAN : Parada
nă calitate se pot obţine ; calorică superioară, iar dăunătorilor s-a făcut la ră — la ferma legumicolă ceafărul); LOî-
randamente maxime în în depozitele de combus timp şi de calitate, în ra a S.C.P.P. Geoagiu s-au în şa — seriile I-
termocentrală, că numai tibil pot fi refăcute stocu port de avertizările primite treprins o serie de măsuri. ANINOASA: T
pe baza acestuia instala rile cu cărbune bun. de la laborator. Ca urmare, Pe lîngă fertilizarea tere ţe (Muncitoi
CÂNI:
Transr
ţiile pot funcţiona la pa — Tot acum se mai ri foliajul culturii s-a men nului cu cîte 100 tone în zaţul); BRAD
rametrii proiectaţi, în căr ţinut pînă în perioada de grăşăminte naturale la hec Inimă care b
bunele furnizat Mintiei am dică o problemă la Min recoltare, obţinîndu-se ast roşie); ORAŞ’:
inclus cantiţăţi mai' mari tia: vagoanele autodescăr- fel o creştere permanentă tar, s-au făcut arături de tul (Patria);
toamnă la adîncimea de 30
cătoare. Mai bine-zis, toa
al
pustiului
de cărbune special, cu o te navetele de cărbune să a tuberculilor pînă în mo GEOAGIU-BAI
cm şi s-au asigurat semin
putere calorică de 5 000— fie compuse, din asţfel de mentul scoaterii lor. ţele necesare. în preocu laşi cer (Câs
HAŢEG:
6 000 kcal/kg. vagoane. Ţinînd seama de necesi parea lucrătorilor din fer ră); cap (Dacii
ră
— Tovarăşe director, în tatea aplicării diferenţiate Haiducul năzi
—
Există în prezent un_
legătură cu calitatea căr parc de peste 300 de va şi de calitate a lucrărilor mă stă şi cultivarea unor LAN: Cavaler
(C
bunelui din această ultimă suprafeţe cu cartofi timpu seriile I-H SIME
tură);
perioadă de timp, energe- goane autodescărcătoare. din tehnologia culturii, şe rii pentru a contribui la fost jazzul (Mi
să
ticienii apreciază eforturile Din preparaţii căutăm pe ful fermei participă efectiv îmbunătăţirea aprovizionă Iubirea are n
expediem
'
cărbunele,
preparatorilor şi ale mi cît se poate, numai cu In uncie birouri, becurile., mănîncă kilowaţii cu mare la executarea unor opera rii populaţiei cu produse seriile I-II (L
nerilor. Dar, aşa cum pre poftă. Desen de DAN CÎMPEANU ţii complexe. agroalimentare.
ciza directorul adjunct co astfel de navete. Un aju
mercial al I.E. Deva, ing. tor considerabil ni-1 poate
vagoa Măsuri prompte, eficiente de reducere a consumurilor
Mircea Bădărău, într-un da şi C.F.R.-ul, prin asi . “ jwimT - ■ uneai
interviu publicat zilele gurarea ritmică a
trecute tot în paginile zia nelor.
Timpul prol
rului nostru, „ca să ne pu De această dată, în pre La numai cîteva zile de furile expuse în vitrine Pentru iluminatul de ţeană, stabilise numărul azi, 13 decei
de becuri, prize şi aparate
tem reface stocul necesar paraţii, ^m văzut, se ac la apariţia în ziar a unui erau astfel aranjate Incît noapte, după cum ne spu în funcţiune. Vreme rece, g
pentru zile mal grele, am ţionează tu exigenţă şi articol în care erau criti lumina zilei să pătrundă neau lucrătorii gestionari tea şi diminei
dori să ni se livreze căr răspundere pentru asigura cate unele unităţi comer cît mai direct în încăperi; Mariana Lupaş, Mariana „Numărul de 1270 kW, fi mai mult s
bune şi mai mult şi la fel rea ritmică cu cărbune a ciale din oraşul Brad care în unităţile de alimentaţie Zeriu, Maria Simedrea, stabilit a se consuma pe zi general slab. r .
minime , vor
de bun“. termocentralelor. Chiar da • nesocotesc măsurile adop publică nu funcţiona decît Voica Zena ş.a., au fost pe totalul reţelei comercia între minus i:
— Sînt îndreptăţite cere că încă nu s-a ajuns cu li tate în vederea economisi le — ne spune Elisabeta grade, minus iar 5
între
rile energcticienilor. Noi, vrările la nivelul solicitat, rii energiei electrice, am ... Roşea, directoarea . între Noaptea şi dir
prinderii, nu a fost depă
în zilele lucrătoare am li diferenţa este compensată, efectuat un nou raid în a- şit nici într-o zi“. semnala ceaţă
vrat Mintiei în medie 8 000 într-un fel, de îmbunătăţi ceeaşi localitate, prin nu depune chiciu
tone de cărbune energe rea calităţii cărbunelui. mai puţin de 15 unităţi co cîte un dulap frigorific, iar înlocuite tuburile de neon Deci, criticile formulare în zona de cîir
La munte :
tic... Aşteptăm ca şi în conti merciale ale I.C.S.M. Am în bucătării plitele electri de 40 waţi cu altele mai în ziar şi-au dovedit efi moaşă. Cer
— Diferenţa este destul nuare să se depună efor constatat cu acest prilej ce funcţionau după un pro mici,, de 14 waţi. cienţa, iar receptivitatea senin. Vînt
de mare, de la 8 000 tone turi pentru asigurarea ter că atît în sălile de servire gram judicios stabilit, res Fiecare unitate primise fată de acestea se concre moderat din r
ceaţJ
mineaţa
cît aţi livrat, pînă la mocentralelor cu cărbune de cît şi în magazii iluminatul pectiv între orele 6 şi 8 o notă prin care I.C.S. tizează în măsuri ferme a- depunere de t-
11 000 tone, cît au ei ne calitate şi în cantităţile era redus chiar la mai dimineaţa şi 16—20 după- Mixtă, î.n colaborare cu plicate în fiecare unitate
voie 1 solicitate. mult de jumătate, că măr amiază. Direcţia comercială jude- comercială din oraş.