Page 49 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 49
Jk2. Jflwscd Js*wv k
SAU m iicruRA
Plenara Comitetului Central
PROLETARI DIN TOAÎE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
al Democraţiei
k,\&
şi Unităţii Socialiste
C U L M I I a Miercuri, Comitetului Capitală accentuată creşterea perfecţio gurarea unei populaţiei apro
decembrie,
14
Programului
4.
Proiectul
aprovizionare
ast-
pentru
în
loc
avut
mai
privind
bune
Plenara
Cen
a
productivi
a
vizionări
cu
tral al Organizaţiei Demo
tăţii
muncii
şi
produse
şi
agroalimentare
şl
Socia
craţiei
Unităţii
nor
şi
organizării
narea
bunuri industriale de con
liste.
1983—1985 şi pînă în 1990;
Pe ordinea de zi a ple mării muncii în perioada sum pe perioada 1 octom
brie 1983 — 30 septembrie
narei s-au aflat următoa 5. Proiectul Programului 1984 ;
rele probleme : privind îmbunătăţirea ni 7. Informarea cu privire
velului tehnic şi calitativ
1. Proiectul Planului na la cuprinderea cetăţenilor
ţional unic de dezvoltare al produselor, de reducerea în rîndurile Organizaţiei
materii
consumurilor
Anul XXXV, nr. 8 116 JOI, 15 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani economlco-socială a Repu prime, de combustibili şl Democraţiei şi Unităţii So
blicii Socialiste România cialiste.
pe anul 1984 ; e n e r g i e şi valorificarea Pe marginea problemelor
superioară a materiilor înscrise la ordinea de zi
2. Proiectul Planului de prime şi materialelor în a luat cuvintul un mare
Plenara Consiliului Naţional dezvoltare a agriculturii şi perioada 1983—1985 şi pînă număr de vorbitori de cele
alimentare
în
industriei
anul 1984 ; în 1990 ; mai diverse' profesii care
6. Proiectul Programului au evidenţiat faptul că do-
3. Proiectul Bugetului de
al Frontului Democraţiei stat pe anul 1984 ; privind aplicarea măsurilor (Continuare in pag. a 4-a)
de autoconducere şi auto-
şi Unităţii Socialiste Şedinţa Camerei Legislative
Sub preşedinţia tovarăşu 7. Informare privind mice, a venitului naţional, a consiliilor populare
lui Nicolae Ceauşescu, se preocuparea consiliilor condiţie fundamentală a
cretar general al Partidului Frontului Democraţiei şi sporirii necontenite a
Comunist Român, preşedin Unităţii Socialiste pentru b u n ă s t ă r i i întregului Camera Legislativă a merei Legislative a consi perioada 1 octombrie 1983
tele Republicii Socialiste ridicarea calităţii şi creş nostru popor. Cei care consiliilor populare, con liilor populare. — 30 septembrie 1984.
România, preşedintele Fron terea eficienţei controlu au luat cuvintul au evi vocată prin Decretul pre 2. Proiectul Planului na în conformitate cu pre
tului Democraţiei şi Uni lui exercitat de către oa denţiat importanţa pe care zidenţial nr. 276/1983, a ţional unic de dezvoltare vederile regulamentului
tăţii Socialiste, miercuri a menii muncii. o reprezintă pentru pro analizat şi dezbătut, mier economico-socială a Repu de funcţionare, Camera
avut loc plenara Consiliului în numele organizaţiilor gresul general al ţării a- curi 14 decembrie, docu blicii Socialiste România, Legislativă a ales, pentru
Naţional al Frontului De şi categoriilor sociale pe plicarea fermă a princi mente de maximă impor în profil teritorial, pe o perioadă de un an, noul
mocraţiei şi Unităţii So care le reprezintă, parti piilor noului mecanism e- tanţă pentru dezvoltarea anul 1984. birou alcătuit din tovară
cialiste. cipanţii la dezbateri au conomico-flnanclar, ale au- economlco-socială a ţării 3. Proiectul Planului de şii : Maria Gheorghe, pre
Pe ordinea de zi a ple dat, în unanimitate, o înal toconducerii şi autogestiu- în profil teritorial pe anul dezvoltare a agriculturii şedintele Comitetului Exe
narei au figurat urmă tă apreciere contribuţiei nii în fiecare unitate, în 1984. şi industriei alimentare în cutiv al Consiliului popu
toarele probleme : determinante a tovarăşului toate localităţile şi jude Şedinţa a fost deschisă anul 1984. lar judeţean Neamţ, in
1. Proiectul Planului na Nicolae Ceauşescu la ela ţele patriei. de tovarăşul Manea Mă- 4. Proiectele bugetelor lo funcţia de preşedinte al
ţional unic de dezvoltare borarea şi definitivarea Vorbitorii au analizat cu nescu, membru al Comite cale pe anul 1984. Camerei ; Nicolae Hurbean,
economlco-socială a Re documentelor supuse dez responsabilitate şi exigen tului Politic Executiv al 5. Programul privind a- preşedintele Comitetului
publicii Socialiste România baterii, care asigură dez ţă activitatea economică C.C. al P.C.R., vicepre pllcarea măsurilor de auto executiv al Consiliului
pe anul 1984 ; voltarea neîntreruptă, echi desfăşurată în anul care se şedinte al Consiliului de conducere şl autoaprovizio-
2. Proiectul Planului de librată a economiei socia- • încheie şi au pus în evi Stat. nare pentru asigurarea popular judeţean Alba,
dezvoltare a agriculturii şl liste româneşti în anul denţă sarcinile mobiliza Participanţii la lucrări unei bune aprovizionări a Ioan Popa. prim-vicepre-
industriei alimentare în 1984 şi, pe această bază, toare care revin oamenilor au adoptat în unanimitate populaţiei cu produse a-, şedinte al Comitetului Exe-
anul 1984 ; ridicarea continuă a nive muncii în următorul an al următoarea ordine de zi ; groalimentare şi bunuri
3. Proiectul Bugetului de lului de viaţă şi civiliza cincinalului. S-a arătat cî’ 1. Alegerea Biroului Ca industriale de consum pe (Continuare in pag. a 4-a)
stat pe anul 1984; ţie al întregului nostru organizaţiile F.D.U.S. —
4. Proiectul Programului popor. care, prin componenţa lui,
privind creşterea mal ac Exprimînd totala ade reprezintă toate forţele
centuată a productivităţii ziune la prevederile înscrise sociale şi politice ale ţării
muncii şi perfecţionarea în plan şi în programele tă contribuţie la mobiliza Finalizarea obiectivelor miniere nu suferă amînare!
— şi-au adus o Importan
organizării şi normării speciale, vorbitorii au ară
muncii in perioada 1983—■ tat că acestea sînt in de rea celor ce muncesc pen
1985 şl pînă în 1990 ; plină concordanţă cu hotă- tru îndeplinirea sarcinilor — Constructorii din ca diţionat de executarea ra
5. Proiectul Programului rîrile Congresului al XIT-lea economice, a angajamen drul Sectorului Deva al Interviu cu cordului la linia electrică,
privind îmbunătăţirea ni şi Conferinţei Naţionale telor luate în întrecerea T.C.M.M. Cluj au avut în ing. PUIU SEGARCEANU, în schimb, la Coranda-
velului tehnic şl calitativ ale partidului şi asigură socialistă. în spiritul exi acest an sarcini deosebit directorul Sectorului Hondol a început rodajul,
al produselor, reducerea edificarea societăţii socia genţelor sporite pe care de importante. Caro este T.C.M.M. Deva la prima Ulnie din cadrul
consumurilor de materii liste multilateral dezvolta conducerea partidului şl stadiul îndeplinirii lor, to uzinei de preparare (şi aici
prime, de combustibili şl te in patria noastră. în statului le pune în faţa varăşe director ? pararea utilajului minier sînt probleme cu racorda
energie şi valorificarea su acelaşi timp, ei au sub întregii activităţi economi- — Patru obiective minie Deva şl zăcămintele de mi rea la reţeaua electrică) şl
perioară a materiilor prime liniat că prevederile a- co-sociale, vorbitorii au re de interes naţional a nereuri de ia Coranda-. se fac eforturi pentru pu
şi materialelor în perioada cestor documente creează scos în relief deficienţele nerea în funcţiune a pos
1983—1985 şi pînă în 1990; condiţii optime pentru va care se mal manifestă în tului trafo dc la staţia de
6. Proiectul Programului lorificarea superioară, efi munca organelor şi orga dublă antrenare. Am ră
privind aplicarea măsuri cientă a resurselor de ma nizaţiilor F.D.U.S., în mo mas, şi aici în urmă cu e-
lor de autoconducere şi terii prime şi energetice, bilizarea maselor largi pen xecuţia la funieular,— unde
airtoaprovizionare pentru accentuarea caracterului tru utilizarea cît mai efi s-au terminat de montat
asigurarea unei bune a- Intensiv al activităţii eco cientă a forţei de muncă, cuprins planul . nostru pe Hondol şi Valea Morii- stâlpii şi dc întins cablu
provlzlonări a populaţiei nomice, valorificarea su respectarea ordinii şl dis acest an: Iazul de decan Brad. Stadiile lor de exe rile, dar mai sînt unele lu
cu produse agroalimentare perioară a tuturor resur ciplinei, păstrarea şi gos tare de la Herepeea — a- cuţie sînt diferite. Iazul a crări de finalizat.
şi bunuri industriale de selor materiale şi umane podărirea avutului obştesc, parţinător Exploatării mi fost finalizat şi predat be — Din cite am , înţeles,
consum pe perioada 1 oc de care dispune patria în exercitarea pe baza le- neficiarului. La I.P.SR.U.M. înregistraţi restanţe la toa
tombrie 1983 — 30 septem noastră, creşterea neîntre niere Deva-, întreprinderea am terminat partea de con te cele trei mari obiective
brie 1984 ; ruptă a eficienţei econo (Continuare în pag. a 4-a) de piese de schimb şi re- strucţie şi de montaj la aflate în construcţie, Ce
hala de reparaţii şi se lu cauze au determinat aceste
crează în ritm susţinut la rămînerl în urmă ?
1984-AH DE PRODUCŢII RECORD ÎN AGRICULTURA trice şl termice şi la tur interviu consemnat de
racordurile
energiei
elec
nătorie — unde înregistrăm DUMITRU GHEONEA
uncie rămînerl în urină. (Continuare In pag. a 2-a)
F e r t iliz a r e a t e r e n u lu i t r e b u ie s ă - ş i s p o r e a s c ă r it m u l Cît priveşte obiectivul de
'k
la Valea Morii-Brad, am N.R. în numerele urmă
încheiat construcţia uzinei
Cuvîntarea rostită de to toamnă s-au efectuat pe Rîu dc Mori, sub îndru activitatea de fertilizare va de preparare şi dăm zor toare ale ziarului nostru
varăşul Nicolae Ceauşescu, toate suprafeţele planifica marea inginerilor şefi din continua tot timpul Iernii. la Instalaţiile conexe, ur- vom reveni cu amănunte
secretarul general al parti te la adincimea stabilită, aceste unităţi. Aurellan Ca- Pe măsură ce se va aduna mînd să începem cît mai de la fiecare din cele trei
dului, la recenta Consfă iar în aceste zile se lucrea zacu, inginerul şef al gunoi la capătul grajduri obiective miniere aflate in
tuire de lucru de la C.C. ză la fertilizarea terenului C.A.P. Densuş, ne spunea lor, acesta va fi transpor curînd rodajul celor două execuţia Şantierului Deva
al P.C.R, pe probleme de cu îngrăşăminte naturale. că pînă luni, 12 decembrie tat in cîmp cu cea mai linii de preparare — con al T.C:M.M.’ Cluj.
agricultură — document Pentru ca lucrarea să se a.c., au fost transportate mare operativitate. Gheor
de excepţională însemnă desfăşoare în ritm înalt au în cîmp peste 700 tone gu ghe Vrînceanu, inginerul
tate teoretică şl practică — fost alcătuite trei formaţii noi de grajd şl a eviden şef al cooperativei agrico
oferă cooperatorilor, me de fertilizare dotate cu ţiat munca harnică a me- le, ne spunea că la ferti
canizatorilor şi specialişti lizarea terenului participă
lor — un cadru mobiliza şi atelaje cu tracţiune ani
tor de acţiune pentru a a- !N C.U.A.SX. TOTEST1 mală, dar numărul aces
sigura obţinerea, in anul tora este mie, ceea ce im
1984 producţii record de toate mijloacele mecanice canlzatorllor Vasile Oiaru, pune măsuri urgente din
cereale, plante tehnice şi necesare, alcătuite din me lacob Vasiloni, Savel Blen- partea conducerii coopera
legume, ca şl în zootehnie, canizatori harnici şi pri dea şl Petru Albu, care tivei şi a consiliului popu
pentru înfăptuirea noii re cepuţi. Aşa s-a reuşit ca lucrează de dimineaţa de lar comunal pentru mobi
voluţii agrare. în Consiliul pînă în prezent să fie vreme pînă seara tîrziu, lizarea tuturor mijloacelor
unic agroindustrial Toteştl transportate în cîmp, nu fără întrerupere. de transport trase de- ani
se acţionează cu hotărîre mai în ultima perioadă, La C.A.P. Sarmlzegetusi, male — indiferent-cui a-
pentru a se crea toate con peste 8 500 tone îngrăşă la fertilizarea terenului sînt parţin — la efectuarea a-
diţiile în vederea trans minte organice, fiind scos mobilizate toate tractoare eestel lucrări. Această pro
punerii în viaţă a preţioa tot gunoiul de grajd din le aflate în funcţiune şi blemă se pune şi la C.A.P.
selor indicaţii şi orientări fermele zootehnice ale remorcile secţiei de meca Ciula Mare, Peşteana, Clo-
ale secretarului general al C.A.P. Ostrov —.1115 tone, nizare. în tarlaua unde era potiva, Rîu de Mori şl al
partidului. Toteşti — 1 000 tone. Uni dus gunoiul de grajd, am tele, unde trebuie să fie
Ştefan Ivancu, pre rea — 900 tone' ş.a. în pre discutat cu mecanizatorul mobilizate toate forţele la
şedintele consiliului u- zent, cele trei formaţii de Vasile Vlpa, care ne-a spus fertilizarea terenului cu în I.P.S.K.U.M. Deva. Hala de reparaţii utilaj minier,
nic agroindustrial, ne spu fertilizare lucrează la că in ferma zootehnică grăşăminte naturale. - . unde constructorul a terminat in majoritate lucrările.
nea că arăturile adinei de C.A.P. Dpnsuş, Ostrov şi mal este puţin gunoi, iar TRAIAN BONDOR