Page 53 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 53
I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA
' SUCCESE DEOSEBITE IN PRODUCŢIE
t —
CU PLANUL ANUAL nulul, cu peste 4 200 kg acelaşi ritm, pînă Ia sfîr
ÎNDEPLINIT piese forjate pentru uti şitul acestui an cariera
laje siderurgice şi cu va furniza suplimentar
Acumulînd lună de 24 320 kg piese de schimb preparaţiilor o cantitate
lună depăşiri ale prevede pentru diverşi benefi de cărbune de 150 000
HUNEDOARA
JUDEŢUL
I A U S M I I L treprinderii mecanice O- şi pentru încadrarea rigu PLUS 21 MILIOANE LEI
rilor de plan, destoinicul
tone.
ciari din ţară. ■
colectiv de muncă al în
în acelaşi timp. aici se
susţinute
eforturi
depun
LA CONSTRUCŢII-
raportează
răştio
îndepli
MONTAJ
planului
anual
la
nirea
roasă în consumuri, eco-
Constructorii de Ia I.C.S.
principalii
producţie. indicatori de nomisindu-se pînă în Hunedoara înregistrează
prezent, 326 085 mc gaz
\W AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P G După cum ne-a infor metan, precum şl o canti rezultate bune în muncă
mat Maria Popa, de la tate apreciabilă de ener în acest an. De la începu
A L C O I U S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N plan-dezvoltare al gie electrică. (Stelian De- tul anului, ei au depăşit
biroul
întreprinderii, la această na, corespondent). planul la producţia de
dată, planul pe anul 1983 construcţii-montaj cu 21
Anul XXXV, nr. 8 117 VINERI, 16 DECEMBRIE 1983 pagini 50 bani este depăşit cu 2.4 mi LA ZI — PRODUCŢIA milioane lei, îndeosebi
lioane lei la producţia DE CĂRBUNE pe seama productivităţii
marfă, cu 32,3 milioane DIN CARIERĂ muncii, care marchează o
lei Ia producţia marfă Cariera Cîmpu lui Neag. creştere de 8,25 Ia sută
LUCRĂRILE SESIUNII vîndută şi încasată, - cu La începutul lunii octom faţă de plan şi au obţi
4,4 milioane lei la pro
supli
nut
un
beneficiu
brie, colectivul de muncă
ducţia netă şi cu aproa din cadrul întreprinderii mentar de peste 8 mili
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE pe 2 milioane lei la be avea planul realizat pe oane lei. prin preocu
neficii, urmînd ca aceste
Totodată,
întreg anul 1983. Munca
sporuri do producţie să n-a contenit nici un mo parea permanentă pentru
fie sensibil majorate pînă recuperarea şi reintrodu
în prezenţa tovarăşului răşa Elena Ceauşescu, to zionare pentru asigurarea la sfîrşitul anului. ment. în paralel cu crea
Nicolae Ceauşescu, secre varăşul Constantin Dăscă- unei bune aprovizionări a Succesul are la bază, rea unor noi fronturi de cerea în procesul produc
tar general al Partidului lescu, alţi tovarăşi din con populaţiei cu produse agro- aşa cum remarca interlo lucru pentru producţia tiv a materialelor refolo-
"Comunist Român, preşedin ducerea de partid şi de ■alimentare şi bunuri indus cutoarea, organizarea te anului 1984, cu realizarea sibile, au economisit 80
tele Republicii Socialiste stat. triale de consum pe peri meinică a producţiei pe unui volum cît mai mare tone metal, 200 tone că
România, joi, 15 decembrie," Au particip.r.. în calita oada 1 octombrie 1983 — Secţii şi ateliere, grija de descopertă, în carieră rămidă refractară, 110
's-â'u reluat, în plen, lucră te de invitaţi, membri ai 30 septembrie 1984 : permanentă pentru ritmi s-a accentuat şi extracţia tone ciment, 60 mc lemn,
rile sesiunii a opta a celei C.C. al P.C.R. şi ai guver 5. Proiectele de legi pen citate în aprovizionarea de cărbune. Plusurile de 63 000 mc gaz metan şi
de-a opta legislaturi a Ma nului, conducători de in tru aprobarea decretelor tehnico-materială şi în li producţie realizate au a- 4 200 kWh energie elec
rii Adunări Naţionale. stituţii centrale, organiza cuprinzînd norme cu pute vrarea produselor către tins 145 000 tone. Conti- trică. (Ion Vlad, corespon
■întrunit intr-o. perioadă ţii de masă şi obşteşti, re re de lege emise de Consi beneficiari, folosirea ra nuînd să se lucreze în dent).
de puternică angajare a în prezentanţi ai vieţii noas liul de Stat după Sesiunea ţională a capacităţilor de
tregii noastre naţiuni pen tre ştiinţifice, culturale şi a şaptea a Marii Adunări producţie şi interesul spo
tru îndeplinirea .măreţelor artistice, ziarişti. Naţionale. rit pentru calitatea şi di
obiective de propăşire a pa Erau prezenţi şefii mi versificarea produselor şi
Intrîndu-se în ordinea de
triei stabilite de Congresul siunilor diplomatice acre zi, tovarăşul Ştefan Bîrlea, — nu în ultima instanţă
al XH-lea şi Conferinţa ditaţi la Bucureşti, precum — priceperea, hărnicia şi
Naţională ale partidului, şi corespondenţi ai presei preşedintele Comitetului de dăruirea în muncă ale
Stat al Planificării, a pre
pentru a cinsti prin noi şi străine. - metalurgiştilor din Oră.ş-
prestigioase fapte de mun Lucrările sesiunii au fost zentat expunerea la Proiec tie.
că cea de-a 36-a aniver deschise de preşedintele tul de lege pentru adopta
sare a proclamării Repu Marii Adunări Naţionale, rea Planului naţional unic DEPĂŞIRI
blicii, înaltul for legislativ tovarăşul Nicolae Giosan. de. dezvoltare economico-so LA PRODUCŢIA
al ţării a dezbătut proiec-' Deputaţii şi invitaţii \ au cială a Republicii Socialiste SORTIMENTALĂ
tele unor acte normative păstrat un moment de re România pe anul 1984. La secţia forjă din ca
şi programe de o însemnă culegere în memoria depu în continuare, tovarăşul drul uzinei nr. 5 a C.S.
tate deosebită pentru viaţa tatului Augustin Francisc Ion Teşu, ministrul agricul Hunedoara se dă o aten
economico-socială a Româ Iosif, decedat în perioada turii şi industriei alimen ţie deosebită îndeplinirii
niei, pentru întreaga acti care a trecut de la prece tare, a prezentat expune sarcinilor de plan fizice,
vitate pe care poporul nos denta sesiune a M.A.N. rea la Proiectul de lege sortimentale. Prin organi
tru o desfăşoară în vede Pe ordinea de zi, aproba pentru adoptarea Planului zarea temeinică a lucrului
rea înfăptuirii măreţului tă în şedinţa de deschidere de dezvoltare a agricultu pe schimburi şi formaţii,
program de făurire a so a actualei sesiuni sînt în rii şi industriei alimentare forjorii hunedoreni au Şantierul Riu Mare-Retezat. Atelierele centrale Haţeg. Sub-
cietăţii socialiste multila scrise următoarele : pe anul 1984, iar tovarăşul depăşit prevederile de ingincrul Nicolae Siivulcscu,.împreună cu mecanicii Nicolae
teral dezvoltate. 1. Proiectul de lege pen Petre Gigea, ministrul fi plan, de Ia începutul a- Vlnţan şl Dorel Onea, repară o pompă hidraulică de Ia o
La sosirea în rotonda tru adoptarea Planului na nanţelor, expunerea asupra V presă de 150 t.f.
Palatului Marii Adunări ţional unic de dezvoltare Proiectului de lege pentru
Naţionale, t o v a r ă ş u l economico-socială a Repu adoptarea Bugetului de stat
Nicolae Ceauşescu, tovară blicii Socialiste România pe anul 1984.
şa Elena Ceauşescu, ceilalţi pe anul 1984 ; ÎN ZIARUL DE AZI
tovarăşi din conducerea 2. Proiectul de lege pen Avîndurse în vedere le
partidului şi statului, au tru adoptarea Planului de gătura strînsă dintre cele • Economisirea energiei
fost întîmpinaţi cu alese dezvoltare a agriculturii şi trei proiecte de legi, a fost
sentimente de dragoste, sti industriei alimentare pe expus, în continuare, co- • Festivalul „Căluşarul
mă şi preţuire, cu puter anul 1984 ; î-aportul Consiliului Suprem transilvănean"
nice şi îndelungi aplauze 3. Proiectul de lege pen al Dezvoltării Economice şi
de către deputaţi şi invi tru adoptarea Bugetului de Sociale a României asupra • Semnal
taţi. stat pe anul 1984 : acestora de către tovarăşul Secretul" rezultatelor pozitive —
împreună cu tovarăşul 4. Programul privind a- Manea Mănescu, vicepre- • Săptămîna viitoare la
Nicolae Ceauşescu, în lojile plicarea măsurilor de au- televiziune
oficiale au luat loc tova toconducere şi autoaprovi- (Continuore in pag. a 4-a) buna organizare, ordinea şi
W'AVVA'. * AV.VMV.WA'.VAV.WAVAWiVAWW oVV.WA'WW.'AVAVAW.WAV.WAW/
disciplina in muncă
Jurnalul întrecerii socialiste
în euvîntarea rostită la ocupă cu răspundere şi e-
recenta Consfătuire de lu xigenţă dc sporirea efecti
CINSTE FRUNTAŞILOR ÎN MUNCA cru de la C.G. al P.C.R. pe velor de bovine şi a pro
probleme de agricultură, ducţiei de lapte. Despre
un adevărat salt în acti
Bilanţul perioadei secretarul general al parti vitatea fermei zootehnice
Nicolae
tovarăşul
dului,
Ceauşescu, a subliniat ne se poate vorbi doar de
ianuarie — noiembrie 1983 cesitatea îmbunătăţirii ra doi-trei ani încoace, de cînd
dicale a activităţii din zoo
în acest sector au început
Sfîrşitul anului ampli unor rezultate superioare tehnie, îndeplinirea inte să fie permanentizaţi şi să
fică preocupările şi efor şi îndeplinirea prevede grală a prevederilor pro lucreze ca îngrijitori coo
turile în producţie ale rilor de plan anuale de gramelor, în scopul asigu peratori localnici, de cînd
tuturor colectivelor mun către o serie de unită (i rării unei bune aprovizio conducerile C.A.P. şi fer
citoreşti din industria ju- economice. Este meritoriu nări a populaţiei cu pro mei conlucrează strîns pen
deţului, în hotărîrea ge- faptul că în sectoare eco- duse agroalimentare. Su- tru a pune în valoare po
nerală de a încheia cu nomice prioritare, cum bordonind eforturile înfăp tenţialul existent. De alt
rezultate deosebite cel sînt industria extractivă tuirii acestor imperative, fel, o dovadă concludentă
de al treilea an al cinci-, şi energetică, s-a acţionat cadrele tehnice şi coopera în acest sens o reprezintă
naiului calităţii şi efi- susţinut şi responsabil, torii care lucrează în fer şi evoluţia producţiei de
cienţei economice şi a pu- termocentralele Mintia şi ma zootehnică a C.A.P. din lapte marfă care este re
ne baze solide producţiei Paroşeni şi majoritatea satul Aurel Vlaicu se pre dată în următorul grafici
anului viitor. Măsurile şi unităţilor aparţinătoare
acţiunile întreprinse pe C.M. Deva obţinînd rezul Anul
linia creşterii productivi tate deosebite, acoperind Lapte livrat la fondul de stat (hl)
tăţii muncii, a calităţii şi astfel în bună măsură ne 1981 771
eficienţei întregii activi cesarul energie electri 1982 1 750
tăţi economice, aplicarea că şl de materii prime 1983
fermă a principiilor acor pentru economia naţiona (pînă la 1 decembrie) 1 810
dului global generalizat lă. Tributare în acest do-
şi majorarea retribuţiilor meniu au'rămas însă cele în prezent unitatea li în acest sector comunişti
în mai multe sectoare de mai multe dintre unită vrează zilnic cîte 500 1 şi cooperatori cum sînt
bază ale economiei naţio ţile carbonifere din Va lapte, acest nivel menţinîn- Viorica Tira, Ana Bătrî-
nale au determinat o mai lea Jiului. du-se constant de la intra na, Anuţa Cibian, Maria
puternică mobilizare a Să consemnăm însă rea animalelor în stabula- Pătruş, Maria Gulea, Su-
colectivelor în activitatea clasamentul hărniciei co- ţie. Care sînt factorii ce sana Stoica, Irina Putuca,
de producţie, valorifica- . .. , ,, , stau la baza rezultatelor Emil Cibian, Romulus He-
rea in mai mare măsură stivelor muncitoreşti din tot mai bune de la un an kel şi alţii .— ne spunea
a disponibilităţilor teh- judeţ pe cele 11 luni ale la altul 7 secretarul organizaţiei de
nice, materiale şi umane anului : — Consider că situaţia
şî, ea urmare, înregistra- -------------------------------------------- din zootehnie a început să NICOLAE TÎRCOB
I.R.E. Deva. Aspeet din staţia de distribuire „Decebal".
rea, în luna noiembrie, a (Continuare în pag. a 2-a) se schimbe datorită Inte
resului cu care lucrează (Continuare in pag. a 2-a)
