Page 57 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 57
I
SUCCESE DEOSEBITE IN MUNCA 1
CU PLANUL ANUAL consumul de energie elec ne do Ia începutul anu
ÎNDEPLINIT trică cu 234 800 kWh. lui. După cum ne-a infor
Membrii Cooperativei în acelaşi timp, pe lin mat Ioan Incău, şeful a-
de artă populară şi meş gă economisirea energiei telierului. planul produc
teşuguri artistice „Ilaţe- electrice, siderurgiştii, au ţiei marfă Ia zi este de
gana“, din Haţeg, rapor fost preocupaţi şi de re păşit cu 14 la sută. fiind
tează îndeplinirea preve ducerea consumurilor de realizată o producţie fi
derilor de pian pe acest gaz metan. Pină la aceas zică peste plan de 500
an, înscriind următoarele tă dată ei au economisit tone de calcilă. Dintre
depăşiri: 400 000 Iei la 4,3 milioane mc. Dimi realizatorii acestor succe
producţiile globală şi nuarea consumului Ia a- se se evidenţiază Gheor-
marfă. 2,9 milioane lei la cest combustibil a. fost ghe Nic, Roman Mîrza,
livrările de mărfuri, 700 posibilă datorită faptului Ioan Ciur, Lucaci Tran
mp ţesături din Iîna şi că s-au valorificat cu bu dafir, Dumitru Ban,
confecţii din textile în ne rezultate resursele se Gheorghe Golea şi Ioan
valoare de 2,2 milioane cundare obţinute din pro Soica.
lei. La obţinerea acestor cesele siderurgice — ga
Anul XXXV, nr. 8 118 SIMBATA, 17 DECEMBRIE 1983 4 pagini - 50 bani succese au contribuit în zul de furnal şi gazul de
mod deosebit secţiile cocs.
confecţii artizanale nr. 1 CU EFICIENŢA
şi nr. 2 şi ţesătorie ma MAXIMA
LUCRĂRILE SESIUNII Aurel Şeronl, Iconia Do- Beneficiul — cel mai
nuală nr. 2, conduse do
breanu. Sofia Făiăitar. sensibil barometru al efi
cienţei
activităţii
unităţi
(Nicu Sbuchea, corespon lor economice — este de
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE dent). păşit Ia întreprinderea
Simeria
cu
„Marmura"
PRODUSE SIDERURGICE
REALIZATE CU 4,18 milioane Iei. Sursele
Vineri dimineaţă au con toconducerea şi autoaprovi- lege emise de Consiliul de CONSUMURI REDUSE acestui spor au fost re
tinuat lucrările sesiunii a zionarea pentru asigurarea Stat după sesiunea a şaptea In secţiile şi sectoarele ducerea consumurilor spe
opta a celei de-a opta le bunei aprovizionări a popu a Marii Adunări Naţionale, de producţie ale Combi cifice, valorificarea supe
gislaturi a Marii Adunări laţiei cu produse agroall- iar tovarăşul Ioan Sălăjan, natului siderurgic Hune rioară a materiilor prime
urmărit şi a resurselor secunda
Naţionale. mentare şi-bunuri indus preşedintele Comisiei con doara, unde s-a încadrarea re, gospodărirea corespun
rigurozitate
cu
La intrarea în sală tova triale de consum pe peri stituţionale şi juridice a strictă în normele do con zătoare a sculelor şi dis
răşul Nicolae Ceauşescu, oada 1 octombrie 1983 — M.A.N., a expus raportul sum şi reducerea consu pozitivelor. Prin acestea,
ceilalţi tovarăşi din condu 30 septembrie 1984. acestei comisii, care a avi murilor tehnologice, re colectivul de muncă ai
zat favorabil proiectele de
cerea partidului şi statului După discuţia generală, legi. zultatele n-au Intîrziat întreprinderii a reuşit să
au fost salutaţL de deputaţi Marea Adunare Naţională să apară. reducă cheltuielile totale
şi invitaţi cu deosebită căl a aprobat, în unanimitate, După discuţia pe articole Astfel, pentru produce In 1000 lei producţie
acest document, care con a tuturor proiectelor de le
dură, cu îndelungi şl pu ge înscrise la acest punct rea întregii cantităţi de marfă cu 16,01 lei, iar
ternice aplauze. stituie încă o dovadă a gri cocs s-au folosit cu 6 900 cheltuielile materiale cu
Au participat în calitate jii permanente a partidului al ordinii de zi, Marea A- kWh mai puţin, iar pen 4,61 lei.
şi statului nostru, personal
dunare Naţională a adoptat
de invitaţi, membri ai C.C. a t o v a r ă ş u l u i Nicolae tru produsele chimice cu DEPĂŞIRI
al P.C.R. şi ai guvernului, în unanimitate, legile pen 8 430 kWh. Uzinei cocso- LA PRINCIPALII
Ceauşescu, pentru creşterea tru aprobarea decretelor cliimlce i se alătură, în INDICATORI
conducători ai unor insti producţiei bunurilor de strădaniile de economisi
tuţii centrale, organizaţii consum şi a fondului de cuprinzînd norme cu pute re a energiei electrice, şi Oamenii muncii din ca
de masă şi obşteşti, oameni re de lege emise de Consi drul atelierului construc-
mărfuri destinat aprovizio liul de Stat' după sesiunea uzina nr. 4 laminoare, ţii-montaj Vaţa de Jos, I.P.L. Devii, secţia de mo
de ştiinţă şi cultură, zia nării populaţiei, pentru ri a şaptea a Marii Adunări unde Ia producţia de la aparţinător I.M. Barza, bilă Brad. Tlmplarul Terente
rişti. dicarea continuă a nivelu Naţionale. minate finite a scăzut au obţinut rezultate bu Margilu, unul din fruntaşii
secţiei.
Lucrările şedinţei au fost lui de trai al întregului In continuarea şedinţei
deschise de tovarăşul Nico popor. Marea Adunare Naţională
lae Giosan, preşedintele La ultimul punct de pe a aprobat, în unanimitate,
Marii Adunări Naţionale. ordinea de zi, tovarăşul propunerile Biroului M.A.N.
In continuarea ordinii de Dumitru Apostoiu, secretar privind unele modificări în
zi a sesiunii, tovarăşa A- prezidenţial şi al Consiliu componenţa comisiilor per
lexandrlna Găinuşe, vice- lui de Stat, a prezentat manente ale M.A.N., avînd
prim-ministru al guvernu proiectele de legi pentru a- în vedere că în ultima pe- 1984 - AN DE PRODUCŢII RECORD IN AGRICULTURĂ
lui, a prezentat expunerea probarea decretelor cuprln-
la Programul privind au- zînd noiane cu putere de (Continuare In pag. a 4-a)
30 000 kg cartofi—producţie medie la hectar
Referlndu-se la sarcinile unei densităţi optime de cinilor din programul de
ce revin lucrătorilor ogoa plante la hectar, executa autoconducere şi autoapro-
relor pentru a asigura ob rea de calitate a lucrărilor vizionare teritorială.
ţinerea unor producţii a- de întreţinere. Iată tehnologia aplicată
gricole record în anul 1984, De altfel aceştia sînt fac la această cultură, precum
în cuvintarea' rostită la re torii care ău determinat şi modu! cum am pregătit
centa Consfătuire de lucru obţinerea în acest an a u- producţia viitoare. Cultura
de la C.C. al P.C.R. pe nei producţii medii de cartofilor a fost amplasată
probleme de agricultură, 30 000 kg cartofi la hec- după păioase. Imediat du
secretarul general al parti pă eliberarea terenului s-au
dului, tovarăşul Nicolae efectuat arături la adîncl-
Ceauşescu, a cerut ca o a- C.A.P. LEŞNIC mea de 25—30 cm. Conco
tenţie deosebită să fie a- mitent cu arătura s-au In
cordată sporirii producţiei corporat sub brazdă cîte
de cartofi, astfel îneît ni tar în unitatea noastră — 40 tone gunoi de grajd la
velul recoltei medii la hec C.A.P. Lăpuşnic, depăşind hectar. Cunoscînd faptul
tar să ajungă la 35 000— cu 9 500 kg prevederile pla că se cere o bună fertili
40 000 kg. între factorii cu nului. Datorită obţinerii u- zare a terenului destinat
influenţă hotărîtoare asu nei recolte superioare la culturii cartofilor, în pri
pra producţiei, un loc de hectar, chiar şl în condi măvară am aplicat cîtc
seamă îl ocupă — aşa cum ţii de secetă prelungită, de 600 kg îngrăşăminte com-
se subliniază în cuvîntare pe cele 37 de hectare ş-au TRAIAN SUBA
— modul de pregătire a obţinut peste 1100 tone preşedintele
terenului, folosirea semin cartofi, adueîndu-ne astfel
La S.M.A. Haţeg, centrul de reparaţii şasiuri, maistrul Dimitrie Vasiu împreună cu C.A.P. Leşnic
mecanicii llie Basarabă şi Zeno Dumbravă verifică şi finisează reparaţia unui tractor. ţelor din categorii biologi o contribuţie tot mai în
ce superioare, asigurarea semnată la înfăptuirea sar (Continuare în pag. a 2-a)
Pentru oamenii muncii de tunericul, cu Irigul, cu toa
la. I.T.A. Hunedoara-Deva Călătorind în timp şi în spaţiu te cîte presupun munca,
este sărbătoare. Se împli viaţa la volan.
nesc 30 de ani de cind a Azi, după 30 de ani de
luat fiinţă întreprinderea. produsele realizate celor ce Carol, Ioan Mo/se, Aron an noi izbînzi pe frontul loacele I.T.A. este incorpo activitate susţinută, I.T.A.
O virstâ frumoasă, plină, aveau nevoie de ele. In Florea - veterani ai între muncii. In ţară s-au consu rată şi o părticică din mun Hunedoara-Deva se prezin
trăită la înalta tensiune a toate sectoarele vieţii eco prinderii — îşi amintesc cu mat mari evenimente politi ca şi dăruirea lor profesio tă ca o unitate de presti
datoriei de către fiecare nomice şi sociale se înca sentimente de nostalgie dar ce — mai ales din 1965 în nală. giu a judeţului. Peste 3 500
membru al colectivului. în drau tot mai mulţi oameni. şi de Îndreptăţită mulţumi coace, de la Congresul al Alţi meseriaşi „de marcă" de oameni ai muncii, orga
aceste zile, toţi cei care Trebuiau duşi la serviciile re cit de greu se lucra, dar IX-lea al P.C.R. -, impor al întreprinderii - Carol nizaţi in şapte autobaze,
lucrează pe frontul larg al lor şi readuşi h casele lor. şi ce satisfacţii încercau tante etape in dezvoltarea Chendreanu, Ioan Donea, 40 formaţii de exploatare
transporturilor auto din ju Era nevoie de tot mai mul cind reuşeau. Pe toţi ii ca economico-socială a ţării, Dorin Roşea, Ioan Ştefan, marfă şi transport călători
deţul nostru şi-au prins, te mijloace de transport. Şi racterizau elanul tineresc, la care şi eroii reportajului Bazil Balica, Ioan Berar, şi 18 formaţii de int;aţine
simbolic, 30 de garoafe ro atunci, in 7953, a luat fiin Petru Bota, Avram Brădea- re şi reparaţii, cu o drftc<re
şii la butonieră. ţă întreprinderea de trans ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI nu, Florea Creţu, losil Cris- tehnică de 550 milioana
Este ceas aniversar, este porturi auto Hunedoara- AUTO HUNEDOARA-DEVA A ÎMPLINIT tea — pot povesti azi, şl lei, deservesc un mare nu
moment de bilanţ, de adu Deva. Partidul şi statul în peste ani, cum au călătorit măr de beneficiari indus
ceri aminte, este motiv de credinţau unui colectiv mo 30 DE ANI DE EXISTENTĂ ei in timp şi in spaţiu, pu- triali, agricoli, comerciali,
angajare pe drumuri mai dest sarcini de mare impor nîndu-şi cu nădejde umă transportă zilnic 62 000 de
inimoase, mai bogate. tanţă în complexul angre optimismul, încrederea că nostru au participat plenar, rul şi priceperea la lucră călători, pe 300 trasee ju
Să călătorim însă cu gtn- naj al economiei naţionale. pot să facă ceea ce tre le-au traversat cu întreaga rile de la Canalul Dunăre- deţene, cu peste 200 curse,
dul, în timp, la anii de în S-a pornit la drum cu buiau să facă. Şi aproape fiinţă, contopindu-se in ma Marea Neagră, la transpor intr-o notă de confort
ceput ai întreprinderii. Prin oameni puţini,. cu mijloacer fiecare zi era o victorie. rile detaşamente muncito tul recoltei din multe ju y modern, de operativitate
'50-'53, ţara se alia intr-o auto puţine, dar cu un ma Ursind în timp, cu toate reşti ale judeţului. Şi este deţe ale ţării şi al cărbu şi eficienţă, şi un apre
perioadă febrilă de recon re entuziasm, cu dorinţa de motoarele in plin, cu băr o reală satisfacţie a aces nelui de la Rovinari şi de ciabil volum de mărfuri.
strucţie, după distrugătorul a pune efi măi solid umă băţie şi devotament, oame tor oameni să ştie că în la Cimpu lui Neag, pot Ajunşi aici, să inse
război. Se înălţau noi fa rul la uriaşa operă de re nii muncii de la I.T.A. Hu realizările minerilor şi side- scrie romane de pe lungile răm şi alte cifre revela
brici şl uzine. Era nevoie de construcţie a ţării. Zafei nedoara-Deva şi-au conso rurgiştilor din judeţul nos drumuri ale ţării pe unde toare ale dinamicii celor
tot mai multe mijloace de Bodea, Ioan Ifrapt, Emilian lidat un colectiv puternic, tru, ale energeticienilor, au dus sute de mii de că
transport pentru a aduCS Tămaş, Sabin Faur, Con- au învăţat bine ce-î greul chimiştilor, constructorilor, lători, sau au transportat DUMITRU GHEONEA
materialele şi utilajele ne siandn lovan, Anton Kaş- şi l-au luat întotdeauna ale fiecăruia dintre noi ca milioane de tone de măr
cesare şl pentru a duce Ier, Vaier Boldura, Kovacs pieptiş, obţinind în fiecare cetăţeni şi călători cu mij furi, fuptind adesea cu în (Continuare în pag. a 2-a)
