Page 59 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 59
Pag. 3
8118 • SÎMBĂTĂ, 17 DECEMBRIE 1983
SIMPOZION
Ce ne arată o radiografie a zilei consacrate Motivul acestor rfnduri întreprins şi cit se face in DE COMUNICĂRI
descoperit“
sporirea
dintr-o continuare
pentru
EVIZIUNE l-am veche documentare, confortului in unitate ne-au TEHNICO-STI1NTI-ICE
0
desfăşurării învăţămîntului politico-ideologic intr-un drum făcut la „Vi vorbit oamenii, tocmai aceia MINERITULUI
ÎN DOMENIUL
mai
dra" Orăştie, întreprindere care lucrează in amintitele
rşit de săptămî- Despre canalele La Institutul dc mine difij
arfial color) In urmă cu aproape trei lui de partid din combi găsit explicaţii pentru a- unde i-am cunoscut pe condiţii. Petroşani a început ieri ua
: Transmisiuni luni, ziarul nostru publica nat, au avut darul de a ne mînare, iar la secţia I fur mulţi şl multe dintre cei de scurgere a reziduurilor
i alternative — o anchetă întreprinsă la întări convingerea că, în nale, membrii de partid din care confecţionează căldu şi apei, despre sistemele de important simpozion de co
inica Iaşi — F.C. municări tehnico-ştiinlifice
F.C. Argeş — Combinatul siderurgic „Vic ansamblu, s-au făcut deja organizaţia nr. 4 partici roasele, elegantele, mult ventilaţie, despre guri de
Tg. Mureş toria" Călan cu prilejul paşi siguri pe drumul îm pau lă reparaţia planifica apreciatele articole din blă aer plasate in cele mai di cu tema: „Noi tehnologii de
ne ale istorici deschiderii noului an de bunătăţirii activităţii cer tă, fiind nevoiţi să repro- nuri naturale. extracţie şi valorificare a
rina politică ferite colţuri, despre meca substanţelor minerale uti
:nal (par)ial co- învăţămînt politico-ideolo curilor de învăţămînt po grameze cursul; O întreprindere puterni nizarea transportului in ate le", consacrat aniversării
gic de partid. Pe lingă as litico-ideologic ce se des • mai sînt încă cercuri că, cu oameni la fel, care liere, despre uşurarea efor
i muzicală pectele pozitive întîlnite, făşoară cu membrii de în care nu toţi cursanţii tului fizic — despre toate a 65 de ani dc Ia forma
ciclopcdia au caiete de conspecte — de-a lungul meseriei au în rea statului naţional unitar
criai : Frontul semnalam o serie de nea partid ce muncesc în sec văţat destoinicia, arta com acestea - de la ei am a-
ii (color) junsuri privind pregătirea ţiile combinatului „Victo cocsificare 4, piese meca petitivităţii cu care tre Hat. Dar înainte de toate, român.
ii graţie şi organizarea acestei atît nice, transport nr. 2 şi 4; Lucrările se desfăşoară
noteca de aur ria". Totuşi, aşa cum a re buie să-şi cucerească par interlocutorii noştri nu uitau în plen şi în patru secţiuni
Vasiliu Birlic) de importante activităţi din levat şi succinta analiză o trebuie acordată aten tenerii de comerţ. să amintească: „Oriunde in de comunicări. Prima sec
l color) viaţa de partid, la care ţie dotării locurilor în ca
nai (parţial co- participă siderurgiştii că- făcută în aceeaşi zi, ime re se desfăşoară învăţă- ţiune — Mine — dezbatfi
lăneni. Ion Ionaşcu, secre diat după încheierea dez- o gamă largă de teme pe
i televiziunii. mîntul de partid cu plan
tarul adjunct cu probleme şe, grafice, panouri, cu ca probleme actuale, soluţio
le de propagandă al comi re să se susţină temele su Credinţa in meseria aleasă nate sau aflate în cerce
tetului de partid din com LA COMBINATUL puse dezbaterii. tare, vizînd tehnologii noi,
HQ=Ş eficiente în extracţia căr
binat, anunţa măsurile me SIDERURGIC Sînt neajunsuri care pot
nite să determine îmbu fi înlăturate, mai cu sea bunelui, minereurilor şi al
nătăţirea activităţii. Am CĂLAN Un lucru ştiut este acela lume, în tâbâcării aşa se tor substanţe utile. Cea (M
fi I : 6,00 Ra- mă că exemplele demne
1 dimineţii; 6,30 căutat, marţi 13 decembrie de urmat se află la înde- că înainte ca minunatele munceşte, in aburi, în u- a II-a secţiune — Prepa
;ilei in agricul- a.c„ să aflăm cit de efi haine, paltoane, căciuli, mezeală şi căldură, adică rarea şi valorificarea sub
idiojurnal; 7,30 ciente au fost respectivele baterilor, mai există încă mînă, tot în cadrul combi gulere, mănuşi, mantouri, in condiţiile in care sînt stanţelor minerale utile —
de onoare al natului: cercurile de la a- reţine atenţia prin comple»
Revista presei; măsuri. loc pentru îmbunătăţirea glomerare 4 (propagandist cojoace să tie ce sînt, ele tratate pieile şi blănurile
1 melodiilor ; Am constatat ca lucru acestei activităţi în flecare există ca materie primă in care apoi inveşmînteazâ co xitatea preocupărilor exis
do ştiri; 9,05 cerc în parte. Din discu Gheorghe Ignat), C.E.T. I, blănuri lei de iei, diferite chet, elegant, călduros". Pe tente în institutele de cep*
:Iio; 10,00 Bu- bun faptul că a doua zi organizaţia nr. 4 (propagan Petroi, Dionisie cetare, laboratoare şi uzî*
; 10,05 Revista de marţi din fiecare lună ţiile participanţilor la ana dist Lavinia Tăbăcaru) şi ca mărime, formă, culoare. Alexandru
; 10,10 Muzică este dedicată programării liză şi din fişele de obser In fine, pentru a nu ne Cros, Nicoleta Stoica, Sil ne de preparare pentru va
00 Buletin dc vare completate de cei care multe altele. Faptul că pri pierde in amănunte trebuie via Lazăr, pe mulţi alţi lorificarea complexă a mi
n univers în- cursurilor de învăţămînt. mii paşi spre îmbunătăţi nereurilor şi altor subsia»*
an; 11,35 Pu- în ziua de 13 decembrie au participat la control, am rea învăţămîntului au fost să spunem că drumul de muncitori ai secţiei, mais
10 Buletin de au fost programate activi desprins cîteva concluzii la pieile de animale adu trul llie Her i-a găsit in a- ţe minerale. Secţiunea „T?=
.tlas cultural; demne de relevat; făcuţi, că s-a învins, în se in remorci şi camioane, celeaşi locuri de muncă. A- tilaje şi maşini miniere”
moara folclo- tăţi colective într-un nu bună măsură Inerţia, su are un mare număr dg
Avanpromieră măr de 63 de cercuri. Cu • 60 din cele 63 de cer pînă la produsele Unite cum 20 de ani. De atunci
,00 Actualităţi două ore înaintea începe curi programate a-şi ţine perficialitatea şl formalis este unul dintre cele mai ii ştie ca buni meseriaşi, comunicări, privind trans
55 Fotbal ml- cursul în ziua respectivă, mul oferă premise favora complicate, mai anevoioase, pricepuţi in ale tăbăcăriei, punerea în viaţă a obiec
; 16,00 Buletin rii cursului, prin rotaţie, bile atingerii unul stadiu mai dificile. punctuali la programul de tivelor stabilite de- partLdţ
5 Concert de 20 de membri de partid au respectat graficul; la cit mai înalt In ce priveşte
iră; 16,30 Du* dintre cei mai bine pregă secţia turnătorie II, atelie Secţia unde se execută lucru, gata aricind sâ lu pentru dezvoltarea şi di
e operetă —> tiţi participă la instruirea calitatea activităţii cercu spălarea pieilor ■ este grea creze suplimentar mai mult versificarea mecanizării lu
■ «nr-n «i Eu- rul modelărie. Alexandra rilor de învăţămînt poli şi, de ca so n-o spunem, decit li se cere, cit trebuie. crărilor de extracţie şS
Bu- ce are loc la comitetul de Ghilea, propagandistul cer tico-ideologic la care par
, ,alei- partid din combinat, unde aproape „incompatibilă“ cu E in felul acesta de-a li, preparare. Sînt vizate aici
1-cetăţencsc j fiecare primeşte o fişă de cului, era liber tocmai în ticipă comuniştii din cadrul srăludrea şi eleganţa pre nimic altceva decit dragos performanţele calitative
b muzical; „ziua învăţămîntului", ne- Combinatului siderurgic ţioaselor produse finite. O- te de meserie, mulţumire ale utilajelor miniere, ra
rilt * Radio- control în care notează i fiind înlocuit de altcineva; „Victoria* din Călan. portul dintre condiţiile de
ămlna pollti* numele propagandistului, peraţiiie, aici, se execută cind din pieile murdare,■
Internaţiona tema cursului, frecvenţa, la secţia a II-a furnale, or mecanic. Hala, cu toate că boţite — „banale“ materii zăcămînt şi exigenţele im
lă, lnforma- ganizaţia nr. 3, nu s-au MIRCEA DIACONU are posibilităţi de a-i o- prime — ies, după multe puse utilajelor cu care s«
eulturală * dacă există caiete ale pro lucrează, tehnblo'gii moder
7. ; 22,00 Rn- pagandistului şi cursanţi croti de frig şi curent pe operaţii şi faze, tratamen
0 Muzică de lor, numărul celor înscrişi oamenii care muncesc, std te şi încercări, hainele din ne în domeniul Susţinerii
Buletin da mai tot timpul deschisă 'blană. E in statornicia oa mecanizate în abataje. Iu'
0 Non stop la dezbateri, condiţiile de Sărbătorirea zilei tipografilor cea de a IV-a secţiune sîwfc
desfăşurare. pentru maşinile care aduc menilor pentru locurile lor
materia primă, pentru că de muncă din tăbăcărie, prezentate comunicări pe
Controlul modului în ca Ieri, Ja Deva a avut loc nării festive au fost în-
re se desfăşoară învăţă- o adunare festivă consa minate diplome muncito rucioarele cu care se trans credinţă in meşteşugul de probleme ale electrificării
şi
indus
îri
automatizării
portă aceasta către alte o- prins, credinţă că ceea ce
mîntul de partid în combi crată sărbătoririi zilei ti rilor care lucrează în Ti tria minieră.
natul călănean a fost şi pografilor. Cu acest pri pografia Deva de la în pereţii, din alte secţii de fac ei acolo, chiar dacă Lucrările sesiunii de co
de această dată sprijinit şi producţie. Nu trebuie uitată nu-i treabă de laborator, e
jetlo de cer lej, tovarăşul Octavian ceputul activităţii acestei nici apa care, in - unele o meserie, pe care o iac municări — care continuă
rea Vlaşini- de membrii biroului oră Mireştean, şeful secţiei unităţi. şi azi — se înscriu astfel
fNEDOAHA • şenesc de partid, de cei ai locuri, bălteşte la picioa bine, atit de bine cum doar
o (Modern); consiliului orăşenesc de e- de propagandă a Comite In încheiere, formaţii rele oamenilor. De ce am în cele mai renumite tâbă- în mod reuşit în preocupă
e (Flacăra); tului judeţean de partid, artistice ale Casei de spus toate acestea ? Ergo cării din lume se întim- rile pentru înfăptuirea o»
Barbă Nea ducaţie politică şi cultură a transmis calde felicitări cultură Deva au prezen nomia locului de muncă să plă. biectivului stabilit de Coa*
ltul) ; B.D. socialistă. şi succese în muncă din tat un program artistic
.); Femela nu fi ajuns oare şi in a- greşul al Xll-Iea şi Confe
(Constructo- Primele impresii culese partea Biroului Comite care s-a bucurat de apre ceastă secţie a „Vidrei" ? CONSTANTA rinţa Naţională ale parti*
,NI : In ar- în raidul efectuat împreu tului judeţean Hunedoara cierea participanţilor la Dimpotrivă ! Despre cit s-a POPESCU-CORPADE dului cu privire 10 dezvol
îirea); Pe nă cu tovarăşul Ionel Ho al P.C.R. In cadrul adu adunarea festivă. tarea bazei naţiortale dg
Dunării al- dorog, secretarul comitetu
mbrie); O- materii prime şi energetica.
se Întoarce
jp-'vr; In-
iltu-
A. .... L (Lu- na, care lucra fa Abatorul i
4EA: Omul ai curg încă multe robinete ale lipsei de chibzuială
:rul); ANI- Deva, a avut mafea ombi- !
1
periculos ţie să facă o trăznaie. Şi
URICAN1 : împreună cu Pal Blajiu, a făcut-o. A sustras 23 kg ;
eştilor (Re- orice abatere de la regulile Anomalii, lipsă de res nor robineţi de la chiuve
D: Com- maistru la sectorul apă al stabilite cu privire la folo ponsabilitate faţă de gos tele din unele camere, ceea carne de la locul de mun
roşie); O- platformei Deva din cadrul sirea neatentă sau la risi podărirea apei am consta ce conduce, de asemenea, că, folosind în acest scop
arcerea din G.I.G.C.L., am organizat pa de apă". • Vindeau ciment. Du
chi de urs tat şi la unele cămine de la risipă. mitru Moldovan, Dumitru autoturismul proprietate
AGIU-BĂ1 : zilele trecute un raid prin La circa 100 de metri, nefamilişti, la diferite a- Neplăcută impresie şi în personală. Acum s-a lăsat
> rîndunică unele unităţi economice, pe aceeaşi stradă, a depo partamente din cartierele ceea ce priveşte lipsa de Mihai şi Viorel Barbu, în de strungărie pentru o pe
); HAŢEG: cămine de nefamilişti şi a- zitelor, respectiv la Auto Gojdu, Dacia, Bejan şi Cen grijă faţă de gospodărirea cadraţi la Şantierul electro- rioadă.
i (Dacia) ; partamente ale locatarilor baza I.J.T.L., ne-a fost dat tru, pe care le-am vizitat şi folosirea apei la unele montaj Sibiu, executau u-
pe cer ; nele lucrări în raza comu
ţire tempo- municipiului Deva. Obiecti să întîlnim un aspect cu urmărind, cum apa — a- blocuri din cartierele Bejan • Barmana s-a ars. Deşi
II (Casa de vul raidului: cum se acţio totul neavenit. Printr-o ceastă rezervă naturală di şi Dacia, la secţia franze- nei Mârtineşti. „Prisosin- cunoştea că nu are voie
IA: La ca- nează pentru diminuarea, ţeavă cu diametrul de un minuată mult în ultima du-ie" 19 saci cu ciment,
(Mureşul) ; lărie a întreprinderii de au vîndut marfa lui Arpad să servească băuturi alcoo
(Lumina). combaterea şi eliminarea ţol curgea de ore întregi perioadă din cauza lipsei panificaţie' Deva, la alte u- lice persoanelor aflate în
risipei de apă ? apă fierbinte. întrebat de îndelungate a precipitaţii nităţi economice ale muni Szekeiy, primind 900 lei şi
Primul' popas, la coope ce o asemenea situaţie, in lor — este irosită. La că cipiului. Nu-i deci de mi un kg de ţuică (!). Ca să-şi stare de ebrietate, Rozalia
rativa meşteşugărească ginerul şef M. Lelea ne-a minul de nefamilişti al rare că în 11 luni din a- dovedească „iscusinţa", la Băduică, barmană Io res
„Progresul" — secţia cau- declarat: „E o lipsă a noas T.C.H. (cartierul Gojdu), cest an s-au consumat cu întoarcere au furat acumu taurantul „Şurianul" din
ciucărie. Spre satisfacţia tră. N-am avut timp 6ă o ne-a întîmplnat peste tot mal mult de 432 000 mo latorul de la un tractor a- Călan, a ignorat această
ise la tra-
decembrie noastră am constatat că remediem. Dar vom lua ordinea şi curăţenia. Ara apă decît în perioada ia fiat la sediul C.A.P. Jele- interdicţie. Amenda ustură
fiecare sursă de apă este nuarie — noiembrie 1982. dinţi. Orice căinţă este tar- toare ce a primit-o ii este
21, 86, 49, chibzuit folosită, că s-au Aceasta înseamnă o risipă divă. învăţătură de minte. I
depus eforturi pentru eli Nu risipiţi apa. Este o resursă naturală de apă de peste 14 1 pe
47, 87, 77, zi de fiecare din cei peste
34. minarea oricărei posibili mult diminuată de lipsa precipitaţiilor I • „Inspector" de.„ bufe • Făceau pe miliţienii.
cîştiguri : tăţi de pierdere a apei. 84 000 de locuitori ai mu
lare 318 445 „N-avem un sistem special nicipiului ! te. Profitînd de întunericul Pavel Bălan şi Marius Uncii
igoria I. de stabilire a volumului măsuri urgente". Tot în a- rămas însă dezamăgiţi de Din raidul întreprins s-n nopţii, Eugen Ioana, opera şi-au atribuit, fără nici un
de apă folosit în secţie, ceastă zonă am constatat modul în care se trec cu constatat că există încă tor chimist la C.S.H., a for drept, calitatea tfe lucră
dar după calculele efectua şi alte aspecte neconforme vederea unele defecţiuni unităţi şi locatari care ne jat uşa bufetului de Incin tori de miliţie. Ca să-şi e-
te la nivelul cooperativei cu indicaţijle privind com care conduc la risipă de socotesc faptul că pe apa tă de la aglomeratorul 1, xercite „meseria", au Intrat
ne încadrăm în volumul baterea oricărei risipe de apă. La toate grupurile so gîrlei se duc, se irosesc,
il pentru planificat — ne spune to apşţ. Din conducta de dis ciale, datorită defecţiunilor mari cantităţi dintr-o re dorind să „inspecteze" mo noaptea în . dormitorul
rie 1983 : zervă naturală atît de pre dul de păstrare a produse S.E.L. Orăştie, Unde au si
lua să se varăşa Elisabeta Costan, tribuire a aburului care existente la instalaţii, apa
Cerul va maistru la secţia amintită, porneşte de la centrala ter se scurge continuu, deşi re ţioasă în actualele condiţii lor. S-a stabilit că tot ei mulat un control, coutind,
uit noros, una din cele mai impor mică a Ţesătoriei de măta medierile ar necesita chel meteorologice. Faţă de toa
precipita- se şi străbate toată zona tuieli minime. Credem in te acestea, organele locale comisese anterior o sparge chipurile, nişte bunuri fu
ninşoare, tante şl mai eficiente secţii re la bufetul secţiei 1 fur rate. De aici- ou sustras
Izolat — ale unităţii. Urmărim ca Gojdu (circa 2 km), con să — este părerea tovară ale puterii de stat sînt da
Vîntul va nici un strop de apă să nu ductă care deserveşte şului Pal, însoţitorul' nos toare să ia cele mai se nale, de unde a sustras ţi 1 000 lei şi au „confiscat"
rderat cu I.E.E.L.I.F. (fostul O.I.F.), rioase măsuri, iar comite gări şi olte^ produse. Pe Ia 5 kg vin, 1 kg- ţuică şi o
> pînă la se risipească. Avem asigu tru în raidul întreprins —>
sud est rate condiţii pentru func S.U.T., S.M.A., O.G.A. şi că cei vinovaţi (adminis tele asociaţiilor de locatari celelalte bofete n-a mai a- brichetă. Acum au dat de
ira mini- alte unităţi, toate robine traţia căminului, comite să-şi facă pe deplin dato
între —7 ţionarea agregatelor secţiei ria. Avem nevoie de apă vut timp să umble „Inspec miliţieni adevăraţii
i maximii chiar şi cînd debitul de tele sînt defecte, permiţând tul sindicatului) nu-şi dau torul", fiind arestat.
le. Izolat apă este sub nivelul cerin pierderea unei mari canti seama că apa ce se pierde pentru procese tehnologice, Rubrică realizată i
ţelor. Mai precis, avem in tăţi de abur şi apă. Bene ar putea asigura zilnic a- din unităţile economice,
ne inchi- • A lăsat strungul. Deşi cu sprijinul
ilt noros. stalat un cazan de mare ficiarii (cei amintiţi) trec limentarea unUi bloc cu pentru consumul casnic 1 avea a meserie frumoasă, Inspectoratului I
■i locale, capacitate, pentru acumu zilnic pe aici, văd cum se 20—30 de apartamente. Tot Să o gospodărim deci ca
i intensi- larea apei care înlesneşte iroseşte sursa de energie, în acest bloc, al nefami- toată grija. strungarul Gheorghe Simi- judeţean de interne
10 km/oră
producţia fără întrerupere. de apă, dar nu acţionează liştilor, am surprins de
Sancţionăm, fără rezervă, deloc ? 1 fecţiuni în funcţionarea u~ VASILE PAJAN