Page 6 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 6

Pag 2                                                                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI NR.



                                Incepînd de la î decembrie


                Se majorează retribuţiile tarifare ale

                                                                                                                                                                            15.00 T
                                                                                                                                                                            15,05 T
               oamenilor muncii din industria chimică                                                                                                                       15,25 L
                                                                                                                                                                            15,35 R
             Potrivit  prevederilor  Con­  Ca  urmare,  chimiştii  din   muncă  mai  susţinută  pen­  îndatorire primordială a fiecărui                                        lo
            gresului  al  XII-lea  şi  Con­  judeţul   nostru   —   de   la   tru   realizarea   şi   depăşirea                                                             15.40 M
            ferinţei  Naţionale  ale  parti­                                                                                                                                15.50 D
                                      Orăştie  şi  Lupeni  —  au   prevederilor   de   plan,   în   om al muncii, a fiecărui cetăţean                                       16.00 E
            dului   privind   majorarea
                                      obligaţia   de   a   răspunde   condiţiile   ridicării   perma­                                                                           g<
            retribuţiilor   întregului   per­                                                                                                                                   lo
                                      acestor  măsuri  de  majorare   nente  a  calităţii  produselor,
            sonal   muncitor   din   ţara                                                                                                                                   20.00 T
                                      a retribuţiilor printr-o   a eficienţei economice.                                                                                        lo
           noastră  în  acest  cincinal,  de                                                      Producţia termocentralei Mintia —                                         20,15 M
           la  1  decembrie  a.c.  benefi­                                                                                                                                      6:
            ciază  de  asemenea  avantaj         CUM SE VOR MAJORA VENITURILE                  o problemă comună a energeticienilor,                                            r<
            material   şi   oamenii   mun­                CHIMIŞTILOR                                                                                                           u
            cii   din   industria   chimică.   Pentru   muncitori,   retribuţiile   vor   fi   mai   mari,   în   minerilor şi preparatorilor                                   n
            Este  încă  o  dovadă  a  grijii   medie, cu 5,5 la sută.                                                                                                           rc
            deosebite,   permanente,   de                                                                                                         nuat  simţitor  în  medie  cu   20,30 C In
            care   se   bucură   chimiştii   Pentru  personalul  operativ,  tehnic  productiv  şi  admi­  •  O  lună  de  vîrf  pentru  energeticieni,  •  Mobilizare   4  600  tone   zilnic.  Aceasta,   20.40 C
                                                                                                                                                            1
            ţării  din  partea  conducerii   nistrativ,  retribuţiile  se  majorează,  în  medie,  cu  5  la   de  excepţie.  •  Mintia  produce  cu  toate  instalaţiile  în   deoarece  în  perioada  1—25   21.00 P
            partidului   şl   statului,   a   sută.                                           plin.  »  Cărbunele  —  livrat  ritmic,  in  cantităţile  şi  la   noiembrie   a,.c.   „intrările**   tr
                                                                                              calitatea  cerute  de  energeticieni  !  •  Să  fie  înlăturate   zilnice  au  fost  de  7  500  to­  21.50 T
            preţuirii   muncii   lor   de   Iată cîteva creşteri ale retribuţiilor pe categorii de   toate  obstacolele  din  calea  aprovizionării  ritmice  cu   ne,   în   condiţiile   în   care   lo
            mare   importanţă   pentru   personal şi trepte de încadrare :                    masă combustibilă !                                 termocentrala   c o  n  s u  m  ă
            dezvoltarea   economiei   na­                                                                                                         peste  12  000  tone  de  căr­
            ţionale.  Celor  74  000  de   Categoria de personal   Pînă la       De Ia        Noiembrie  a  fost  o  lună   cienii  s-au  mobilizat  pen­  bune pe zi.
                                                                                                                                                   Abia  în  zilele  de  26  şi
            oameni  ai  muncii  din  mi­                              1 decembrie 1 decembrie  de   vîrf   pentru   energeti-   tru  a  răspunde  prin  fapte   27  noiembrie  (şl  au  fost
           nerit   şi   energetică,   celor                                                 cienii   Mintiei.   în   compa­  chemării   secretarului   gene­  singurele  zile  din  întreaga
            26  000  de  metalurgişti  şi   Maiştri              2310—3500      2425—3680   raţie   cu   celelalte  perioade   ral   al   partidului,   tovară­  lună)   dinspre   preparaţii   a   BUCI
                                      Maiştri principali         2470—3670      2590—3850   de  timp  ale  anului,  acum   şul   Nicolae   Ceauşescu.                       itio jurii
            celor  peste  6  000  de  înca­                                                                                                       fost  livrat  cărbune  la  ne­  de  om
                                      Subingineri                2240—3670      2355—3850   s-a  produs  cea  mal  mare   Mintia   produce   cu   toate   cesarul  de  consum  al  ter-
            draţi  în  muncă  în  indus­  Subingineri principali   2380—4020    2500—4230   cantitate   de   energie   elec­  instalaţiile  în  plin.  Nu  se   rhocentralei  —  12  500  tone.   Revista
                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                               eh
            tria   construcţiilor   de   ma­  Economişti         2510—3670      2425—3850   trică.  A  fost  o  lună  cu   acceptă  nici  o  abatere  de   Trebuie  să  arătăm  însă  că   Buletin
                                                                                                                                                                            punden
           şini,   de   maşini-unelte,   e-   Economişti principali   2470—4230  2590—4440  producţie  record.  Zilnic  au   la  acest  imperativ.  Se  face   nici  această  cantitate  nu  mai  Buletin
                                      Ingineri                   2380—3840      2500—4030   fost   pulsaţi   în   sistemul   tot   ce-I   omeneşte   posibil
            lectrotehnică   şi   electronică                                                                                                      este  în  măsură  să  satisfacă   ţa  şi  v
                                      Ingineri principali        2560—4670      2690—4900   energetic  naţional  între  20   pentru  a  menţine  constan­  necesarul   de   consum   al   cloric;
            din  judeţul  nostru  11  se                                                                                                                                    ma  ţăt
                                                                                            şi  24  milioane  kWh,  apre­  tă   puterea   termocentralei,   Mintiei.  Este  nevoie  zilnic
            alătură  de  ieri,  1  decem­                                                   cia   directorul   întreprinde­  pentru   a   furniza   fluent   de  13  500—14  000  tone  de   ştiri;  1
                                         O   dată   cu   majorarea   retribuţiilor   tarifare,   oamenii                                                                    11,35  P
            brie  1983,  un  nou  detaşa­                                                   rii   electrocentrâle   Mintia,   energia  electrică  atîtor  ra­  cărbune,   atît   pentru  func­  letin  d-
                                      muncii  din  industria  chimică  vor  beneficia  şi  de  majora­  inginerul Ieronim Rusan.  muri  ale  economiei  naţio­              te   pen
           ment   muncitoresc   —   cel                                                                                                           ţionarea   termocentralei,   cît   12,30 U <i
                                      rea  cotelor  sporului  de  vechime  pentru  activitate  neîn­  Zilnic  unitatea  a  produs   nale,  pentru  a  nu  fi  afec­  şi   pentru   refacerea   stocu­  rului;   12,
            al  chimiştilor  —  care  be­                                                                              tate   înfăptuirea   sarcinilor
                                       treruptă în aceeaşi unitate.                         10  la  sută  din  consumul                           rilor  din  depozitul  de  com­  radio-tv.   ;
            neficiază  de  majorarea  re­                                                   energetic  al  ţării  ;  zilnic,   de   plan   în   întreprinderile   bustibil.  3; 15,00 S
            tribuţiilor tarifare.        Aceste sporuri vor fi:                             la  Mintia,  s-a  realizat  mai   republicane,  planul  de  ex­  Ca  atare,  din  Valea  Jiu­
             Această   măsură,   alături                                                    mult   de   o   treime   din   port   la   produsele   româ­  lui  trebuie  expediate  zilnic   w  1 tj «■.
            de  celelalte  aplicate  de  la   Tranşe de vechime    Pînă la       De Ia      producţia  de  energie  elec­  neşti,  pentru  a  avea  lumi­  spre   Mintia   230   vagoane   miinistt
                                                                                                                                                                           tice;  1(
                                                                                                                       nă
                                                                                                                                      în
                                                                                                                                          casele
                                                                                                                           şi
                                                                                                                               căldură
                                                                                                                                                  cu cărbune.
            1   octombrie   a.c.,   privind                           1 decembrie 1 decembrie  trică   a   ţării   obţinută   pe   noastre.        Atenţie  insă  tovarăşi  de   nomice
                                                                                            bază  de  cărbune  ;  zilnic                                                   ştiri;   1
           perfecţionarea   organizării                                                     s-a   furnizat   sistemului   o   Aşadar,   la   Mintia,   sta­  la   întreprinderea   de   pre­  17,45 Cil
                                        3 — 5 ani                                  3 la sută                                                                                Orele i
           şi   retribuirii   muncii,   a                                                   cantitate  de  energie  de  trei   ţionările  în  flux  sînt  inac­  parare   a   cărbunelui   Valea   *   Peni
                                        5 — 10 ani                  3 la sută      6 la sută                                                     Jiului  —  Petroşani.  Expe­
           generalizării   acordului   glo­  10 — 15 ani           5 Ia sută       9 la sută   ori  mai  mare  deeît  nece­  ceptabile.  Doar  în  momen­  diaţi  cărbunele  în  vagoane   tru  pa<
                                                                                                                            în
                                                                                                                                                                            formaţi
            bal   în   întreaga   activitate   15 — 20 ani         7 Ia sută      12 la sută   sarul  de  consum  al  jude­  tele   este   care   termocentrala   autodescărcătoare I  ★   Seal
                                                                                                                                          Intens
                                                                                                                                 solicitată
                                                                                                                       nu
                                                                                                                 ter­
                                                                                                         Puterea
                                                                                                  nostru.
                                                                                            ţului
           economică  şi  socială,  asi­  peste 20 ani             10 Ia sută     15 la sută  mocentralei   s-a   menţinut   se   execută   diverse   lucrări   Am   subliniat   acest   lu­  sugestii
                                                                                                                                                                            Intr-o
           gură  tuturor  celor  ce  mun­                                                   între  1  000  şi  1  100  MW.   de  întreţinere,  unele  repa­  cru,   aparent   nesemnifica­  „Viaţa
           cesc   în   industria   chimică   Chimiştii  vor  putea  beneficia,'  ca  şi  celelalte  categorii   Grupurile  au  fost  încărca­  raţii   pentru   a   elimina   tiv   din   punct   de   vedere  fenbach
                                                                                                                                                                            3,00 Nn
                                                                                            te   la   capacitate.   De   la   „punctele  slabe**  din  insta­  al   încărcării   în   preparaţii
            obţinerea   unor   venituri   de  oameni  ai  muncii,  de  venituri  majorate  pe  calea                                             şi   al   transportului,   dar
                                                                                            fiecare   s-au   obţinut   cel   laţii   sau   de   la   utilaje,
           sporite,   creşterea   nivelului   acordului  global,  de  premii  pentru  economii  de  materii   puţin 180 MWh.  însă   atenţia   este   concen­  care  devine  o  problemă  pe
           lor   de   trai   material   şi   prime,  materiale  şi  energie,  de  stimulente  pentru  depă­  S-a   lucrat   la   cea   mai   trată  în  permanenţă  asupra   estacadele   depozitului.   Chiar
           spiritual.                 şirea exportului etc.                                 înaltă tensiune. Energeti-  funcţionării   utilajelor,   insta­  in   condiţii   favorabile   de
                                                                                                                       laţiilor   şi   agregatelor,   la   timp   descărcarea   vagoane­
                                                                                                                       funcţionarea   ireproşabilă   a   lor  de  marfă  necesită  o  pe­
                                                                                                                                                                             DE Vi 1
                                                                                                                       morilor  de  cărbuni.  La  fie­  rioadă   de   3—4   ori   mai   ducilor
                                                                                                                                                 mare  deeît  a  „specialelor",
             Potenţialul fiecărei ferme - deplin                                          valorificat!                 care   cazan   funcţionează   a   în   anotimpul   rece   aurul   i
                                                                                                                                                          autodescărcătoarelor.
                                                                                                                                                                           HUNEE
                                                                                                                       in  medie  cîte  trei  mori  de
                                                                                                                                                                           lict  (IU
                                                                                                                                                 Sîntem
                                                                                                                       cărbuni.
                                                                                                                                                 şi,  ca  atare,  oricînd  este   căra);
                                                                                                                        Dar   pe   lingă   toate   a-                      e   iubit
             La  plenara  C.C.  al  P.C.R.   Fără   a   minimaliza   cu   pentru   tocarea   cocenilor   nea,  din  213  viţei  planifi­         posibilă   îngheţarea   încăr­  La  cap
           din  14—15  noiembrie  a.c.,   nimic   eforturile   depuse   şi   şi   întronarea   unui   spirit   caţi,   s-au   obţinut   numai   cestea  mai  este  nevoie  şl   căturii,  mai  ales  că  prin   Ţapinat
           secretarul  general  al  parti­  rezultatele   obţinute,   nu   ferm  de  ordine  şi  disci­  167.  Comparativ  cu  preve­  de  materie  primă,  de  căr­  unele  navete  cărbunii  mus­  •'Oi
                                                                                                                                                                             ADlci
           dului,   tovarăşul   Nicolae   pot  fi  trecute  cu  vederea   plină   în   activitatea   din   derile   planului,   minusuri   bune.   Acesta   trebuie   să   tesc  de  apă.  Trebuie  deci   i în
           Ceauşescu,  a  subliniat  ne­  neajunsurile   care   se   mai   zootehnie.   Asemănător   stau   la  efective  şi  la  producţia   fie  livrat  ritmic  de  către   făcută  de  urgenţă  o  inven­  tembrie
           cesitatea   ca   organele   şi   manifestă   în   activitatea   lucrurile  şi  la  C.A.P.  Ră-   marfă   s-au‘   înregistrat   şi   preparaţlile  din  Valea  Jiu­  tariere  a  parcului  de  va­  cui, pe
                                                                                                                                                                            (Cultur
           organizaţiile  de  partid,  con­  din  sectorul  zootehnic  pri­  căştie.   O   imagine   asupra   la   C.A.P.   Teliuc,   Pestişu   lui,   în   cantităţile   solicita­  goane   autodescărcătoare^—   berto
           siliile   populare,   consiliile   vind  organizarea  şi  condu­  „interesului *   conducerii   Mare,   Peştişu  Mic   şi   în   te  şi  de  calitate  superioa­  parc  este  suficient  —  şi   roz (Li
                                                                         1
           unice   agroindustriale   şi   cerea   reproducţiei,   asigu­  C.A.P.  faţă  de  valorifica­  alte unităţi.  ră,  adică  să  aibă  o  putere   formate  navetele  în  număr   Haiduci
           conducerile   unităţilor   agri­  rarea  şi  gospodărirea  fura­  rea   potenţialului   productiv   Pornind   de   la   cerinţele   calorifică sporită.  corespunzător   pentru   can­  nerul);
                                                                                                                                                                           Mărin
           cole  să  acorde  o  atenţie   jelor,   livrarea   laptelui   la   al  animalelor  se  poate  for­  formulate   de   secretarul   —  în  27  de  zile  din  luna   titatea   de   cărbune   solici­  resc);
           deosebită  realizării  în  cele   fondul de stat, realizarea  ma dacă se ţine seama de  general   al   partidului   pri­  noiembrie,   preciza   ingine­  tată  în  acest  moment  de   (Reteza
                                                                                                                                                                            cerea <
           mal   bune   condiţiuni   a                                                      vind   o   îmbunătăţire   radi­  rul   Tiberiu   Erşek,   stocul   către termocentrală.  şic); i
           prevederilor   planului   de                                                     cală  a  activităţii  în  secto­  de   cărbune   din   depozitul               seriile
           dezvoltare  a  zootehniei,  în      8 HZ O O T E H N l-E                         rul  zootehnic,  tovarăşii  Va-   de combustibili s-a dimi­  DORIN CORPADE     venţe (1
                                                                                                                                                                            BAI: 1
           scopul   îndeplinirii   irepro­                                                  sile  Ioan,  secretarul  Comi­                                                  (Casa d
           şabile   a   programului   de   © animale bine îngrijite © producţii ■           tetului   comunal   de   partid                                                Viraj ]
           autoconducere   şi   autoapro-                                                   Teliucu   Inferior,   Traian   De la dispeceratul I. R. E. Deva                BRAZI:
                                                 mari de lapte şi carne                     Ticula,   secretarul   comite­                                                 ticii —
           vizionare   teritorială.   Cum                                                                                                                                   Intoarc
           se  înfăptuiesc  aceste  dezi­                                                   tului   comunal   de   partid   Petru  Stanciu,  şeful  bi­  răştie  58  MWh,  Simeria   de cult
           derate   în   Consiliul   unic                                                   Ghelari,   Furca   Ioan,   in­  roului   de   furnizare   a  16  MWh,  Petroşani  240   tunerici
                                                                                                                                                                            ilia:
           agroindustrial   Hunedoara   ?   Consiliul unic agroindustrial Hunedoara         ginerul  şef  al  C.A.P.  Peş­  energiei   electrice,   ne-a  MWh.  Dintre  marii  con­  GHELA
           Recenta   analiză   efectuată                                                    tişu   Mare,   Ştefan   Şerban,   comunicat   că   miercuri  sumatori   industriali   n-au   rul).
           în  cadrul  plenarei  Comite­                                                    preşedintele   consiliului   u-   (30   noiembrie),   cota   de  respectat  cotele  C.S.  Hu­
                                      lucrărilor   de   modernizare   faptul  că  nici  pînă  acum   nic   agroindustrial,   şi   alţi   energie   repartizată   jude­  nedoara  —  cu  274  MWh
           tului   municipal   Hunedoara                                                    vorbitori   au   reliefat   'mă­
           al  P.C.R.  a  evidenţiat  fap­  a   fermelor   şi   pregătirea   nu  s-a  asigurat  sarea  nece­  surile   care   se   întreprind   ţului  nostru  a  fost  depăşi­  şi   „Avicola"   Mintia   cu
           tul  că  în  unităţile  agricole   iernări.i   animalelor.   Cri­  sară  a  fi  administrată  în   în  această  perioadă,  în  sco­  tă  cu  393  MWh.  Depăşirea  1,5 MWh.
           şi   gospodăriile   pbpulaţiei   tici   îndreptăţite   3u   fost   raţii  (!).  Deficienţe  de  na­  pul   înlăturării   în   scurt   se   datorează   neîncadrării   La   nivelul   municipiului
           există   încă   însemnate   re­  formulate   la   adresa   con­  tura   celor   semnalate   se               în  repartiţii  a  consumato­  Hunedoara   s-a   înregistrat
                                      ducerii   C.A.P.   Izvoarele,                         timp   a   deficienţelor   sem­                      o  economie  de  11  MWh,   Timpi
           zerve  ce  trebuie  puse  în   unitate   unde   indicele   de   întîlnesc  şi  la  C.A.P.  Cin-   nalate  pentru  ca  în  acti­  rilor  casnici  şi  generali  :   iar  oraşul  Brad  s-a  înca­  azi, 2 <1
           valoare  pentru  a  spori  pro­  natalitate  la  ovine  sc  si­  ciş,  unitate  unde  în  acest   vitatea  fiecărei  ferme  să  se   municipiul  Deva  a  consu­  drat  în  cota  de  energie   mea  ve
           ducţia  la  hectar  la  toate   tuează  sub  50  la  sută.  Tpt   an  natalitatea  la  specia  bo­  întroneze  spiritul  de  ordi­  mat în plus 53 MWh, O-  repartizată.  variabil  că
                                                                 vine  nu  depăşeşte  50  la
                                                                                                                                                                            Vor
           culturile,   pentru   a   creşte   la   unitatea   amintită   adă­               ne  şi  disciplină,  să  creas­                                                 care   vi
           efectivele   şi   producţia   a-   posturile   nu   sînt   pregătite   sută.   Fireşte,   în   asemenea   că   răspunderea   consiliilor                         de  avei
           nimalieră,  precum  şi  con­  pentru  iernatul  ovinelor  şi   condiţii  nu  se  poate  aş­  de   conducere,   specialiştilor                                    slab  la
           tribuţia  la  fondul  de  stat.                       tepta  nici  ca  producţia  de   şi   tuturor   lucrătorilor   din   OAMENI Al MUNCII, CETĂŢENI !          sificări  Ba
                                                                                                                                                                            dul
           Ca    argumente   convingă­  nu   s-au   finalizat   lucrările   lapte   să   fie   mulţumitoare,   acest  sector  faţă  de  soar­                               60  km/
           toare  în  acest  sens  au  fost   de  alimentare  cu  apă.  Cu   în  cadrul  plenarei  s-a  sub­  ta  efectivelor  şi  a  produc­                               est.   Te
           aduse  exemplele  oferite  de   diferenţe   în  minus  la  e-   liniat  că  de  însemnate  re­  ţiei   animaliere.   în   acest   Diminuarea  consumurilor  de  energie  şi  com­  vor  fi  i
                                                                                                                                                                            11  şi  n
           C.A.P.   Pestişu   Mare,   Tc-   fectivul   de   bovine   şi   la   zerve   nevalorificate   dis­  context  s-a  subliniat  nece­  bustibil  constituie  o  problemă  de  importanţă   cele  m;
           liuc   şi   Buituri,   care   la   producţia   de   lapte   marfă   pune  şi  ferma  zootehnică  a   sitatea   ca   organizaţiile   de   majoră  pentru  economia  naţională,  pentru  în­  şi plus
           unele   culturi   au   depăşit   se  prezintă  şl  C.A.P.  Hăş-   C.A.P.  Boş.  Astfel,  este  su­  partid  din  unităţile  agricole   treaga societate, pentru fiecare dintre noi!  Pentr
           producţiile   planificate   cu   dat.   Evident,   deficitul   de   ficient  să  arătăm  că  în  e-   şi  de  la  sate  să  se  impli­                           rece, c
           5—30  .  de  procente.  De  a-   peste   370   tone   suculente   fectiv   sînt   menţinute   12   ce  activ,  cu  întreaga  răs­  Reduceţi  cu  50  Ia  sută  consumul  energetic  în   Vor că
           semenea,  la  C.A.P.  Buituri   şi  grosiere  influenţează  ne­  vaci  „pensionare",  care  nu   pundere  şi  exigenţă  comu­  sectoarele auxiliare şi în propriile locuinţe !  Vîntul
                                                                                                                                                                            ficâri
           efectivele   de   bovine   sînt   gativ   îndeplinirea   indica­  sînt  lotizate  şi  furajate  co­  nistă   în   fructificarea   de­                            20 km/
           cu  aproape  10  la  sută  mai   torilor  de  plan,  la  aceasta   respunzător  în  vederea  re-   plină   a   potenţialului   zoo­  Orice  kilowatt  economisit  este  astăzi  deose­  nord-es
           mari   deeît   prevederile   pe   adăugîndu-se   şi   faptul   că   condiţionării,   iar   alte   30   tehnic   al   fiecărei   unităţi   bit de preţios pentru balanţa energetică a tării !  servicii
           acest an.                  nu au fost luate masuri    sînt infecunde. De aseme-  şi localităţi.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11