Page 61 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 61
ce ig.
IM in vitaţia to varăşului
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
Nicolae Ceauşescu, ieri a început
Vizita de prietenie în ţara noastră
[judeţul hunedoara
a primului ministru al Republicii
ORGANALCOMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Elene, Andreas Papandreu
SOSIREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ÎN CAPITALĂ La Palatul Consiliului de
Anul XXXV, nr, 8119 DUMINICA, 18 DECEMBRIE 1983' 4 pagini — 50 bani nouă vizită va contribui,
La invitaţia preşedintelui Stat au început, sîmbătă, prin rezultatele el, la dez
Republicii Socialiste Româ 17 decembrie, convorbirile voltarea în continuare a
nia, Nicolae Ceauşescu, pri oficiale între preşedintele conlucrării pe multiple pla
mul ministru al Republicii Republicii Socialiste Româ nuri între Republica Socia
nia,
f S U C C E S E D E O S E B IT E ÎN M U N C Ă 1 Elene, Andreas Papandreu, Ceauşescu, şi primul mi listă România şi Republica
tovarăşul
Nicolae
a sosit sîmbătă, 17 decem
Elenă.
nistru al Republicii Elene,
brie, într-o vizită de prie
oficiale
Convorbirile
pri
tenie în ţara noastră. Andreas Papandreu. lejuiesc o amplă şi cuprin
IMPORTANTE MATERIALE minereu complex Vizita premierului elen In • cursul convorbirilor zătoare analiză a stadiului
ECONOMII REFOLOSIBILE IN PLUS PESTE PREVEDERI în România constituie o ex s-â apreciat că vizita pre actual şl perspectivelor co
In dorinţa de a recu presie a bunelor relaţii mierului grec In ţara noas
Colectivul
Prin măsurile întreprin pera şi pune la dispozi miniere Certej Exploatării dintre cele două ţări, ba tră reprezintă o nouă ex laborării dintre şi cele două
un
larg
ţări,
precum
şi-a
de
se în vederea utilizării ţia economiei tot mai păşit prevederile de plan, zate pe vechi şi tradiţio presie a bunelor relaţii sta schimb de păreri în legă
cît mai eficiente a valori multe materiale refolosi- de Ia începutul anului, la nale legături între popoa tornicite între România şi tură cu problemele actuale
lor materiale, în unităţile bile, oamenii muncii de rele român şl elen. în a- Grecia, a evoluţiei ascen
din cadrul Centralei mi - la Centrul de colectare şi producţia marfă cu 26,2 la celaşi timp, noul dialog la dente a tradiţionalelor ra ale situaţiei cu Internaţionale^
problemele
îndeosebi
sută, iar Ia producţia fi
nereurilor Deva s-au ob achiziţii ale materialelor zică cu peste 1300 tone nivel înalt va marca un porturi de prietenie şi co din Europa.
ţinut, de la începutul refolosibile Hunedoara de minereu. In acelaşi moment important în evo laborare multilaterală din P r e ş e d i n t e l e Nicolae
anului, semnificative eco depun eforturi deosebite. timp, cheltuielile mate luţia raporturilor de prie- tre popoarele noastre. De Ceauşescu şi primul minis-
nomii în producţie. Ast Ei şi-au depăşit preve ambele părţi s-a exprimat
fel, s-au economisit 297 derile de plan, de la în riale au fost reduse cu (Continuare în pag. a 4-a) convingerea că această (Continuare în pag. a 4-a)
mc de cherestea, 1 355 mc ceputul anului, cu 5 la 5,4 lei la 1 000 lei produc
lemn de mină Ia lucrări sută «a fontă, cu 9 tone ţie marfă. O contribuţie
le de investiţii, 3 661 bu cenuşă de cupru, 14 tone deosebită Ia aceste reali
zări şi-a adus-o colectivul
căţi tăişuri detaşabile alamă, 17 tone plumb, 4 sectorului Vorţa.
(faţă de planul intern), tone aluminiu, 66 tone
cenuşă de plumb, iar la ACTIVITATE RODNICĂ
peste 790 tone bile pen fier vechi şi-au îndeplinit
tru mori şi altele. planul pe întregul an; în perioada trecută de
Ia începutul anului şi pî-
nă în prezent, colectivul
Brigăzii geologice comple
xe Brad a desfăşurat o
activitate rodnică în cele
patru şantiere — Troiţa,
Măgura Ţebiiî Rovina şi
Ilărţăgani -—reuşind şă J;
obţină însemnate depăşiri
la indicatorii de plan.
„Metrajul" suplimentar \
la foraj, galerii, suitori,
puţuri şi şanţuri este cît
se poate de semnificativ,
el fiind realizat concomi
tent cu înregistrarea unor
U.U.M.B. Crişcior, sectorul debitare. Maistru] principal economii prin efort pro
Vlrgil Sida Împreună cu o parte din echipa condusă de va- priu în valoare de peste
sile Laurian stabilesc cotele de debitare a tablei pentru tubu I.U.M. Petroşani. Echipa de lăcătuşi coudusă de Avram Hoca reparaţia unei
rile de aerisire In mină. 3,7 milioane lei. combine 2 K—52.
m mmm 0 mmmm 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0 mmm
Cinstire muncii tipografilor
Literele, una după alta, diţia atîtor zeci de ani —
B DIVERSIFICARE. Ate- | se adună ascultind de gla işi sărbătoresc in ultima
J lierul mixt Livezeni — în- | sul miinilpr care le cheamă. lună a anului, ziua lor...
fiinţat nu demult în cadrul «
1cooperativei meşteşugăreşti | Puzderia de semne se lasă A celor care veghează cu
H „Unirea" din Petroşani — | culeasă după ordinea gin- vintele in străbaterea dru
şi-a extins serviciile. Pe « durilor aşternute in manu mului către cititor. Mal
I lingă activităţile de repara- | scrise. Semnele tipografice mult de 200 de asemenea
t ţii auto-moto şi vopsitorie, | îndatorire primordială a fiecărui
I do confecţii metalice şi » urmează drumul plumbului oameni alcătuiesc colectivul
I plase din sirmă pentru sus- | şi se-ncheagă in grabă în
, ţinere, executate la cererea | Tipografiei Deva — Hune
I diverselor unităţi economice, « om al muncii, a fiecărui cetăţean nodurile coloanelor, in pa doara, socotindu-1 laolaltă
■ sau a cetăţenilor, a luat I ragrafele .. textelor. Tipări şl pe cel din subunităţile
» fiinţă şi un atelier de | turi, imprimate, afişe, plian
I bobinaj. « te, ziare,., Petroşani şi .Abrud.
1 0 CONTRACTE PENTRU | In cele două decenii de
' ANUL VIITOR. Cetăţenii \ Jumătăţile de măsură nu reduc Fiece lila de manuscris
comunei Densuş au con- * destinat publicării trăieşte existenţă — mal Ieri împli
I tractat pentru anul viitor, | o metamorfoză anume. Cea nite - colectivele oamenilor
* pînă în prezent, 37 bovine, (
70 porci, 160 oi ş.a. Prin- » consumurile de energie ! Învăţată în ani, ştiută din despre care scriem astăzi
1 tre primii contractanţi se I timp, de oamenii care mi- s-au numărat intre acele
* numără Eugen Vălean, Du- I nuiesc literele, le cheamă, detaşamente muncitoreşti
| mitru Stoiconi, Viorel Găr- * S-au luat multe măsuri nu peste tot locul a fost acestuia. In puţine cuvinte
I dean şi Cornel Ardelean. I pentru reducerea consumu oprită goana kilowaţilor se poate spune că nimic din le adună, le ordonează care şi-au onorat cu cinste
* B PREMII IN CONCURS. I după glasul manuscrisului, misiunea de-a tipări, spre
I Recent, la faza finală 3 ' rilor de energie electrică spre... pierzanie. Şi din ce se regăseşte sub generi după legile scrierii corecte,
* celei de-a TV-a ediţii a | netehnologice în Combina păcate sînt multe asemenea cul risipă nu poate fi în-
* concursului pe teme de I tul siderurgic Hunedoara. locuri. tîlnit aici. Dar la atelierul după arta frumoasei rin- CONSTANTA POPESCU
I protecţia muncii organizat *> duiri in pagina ce-aşteaptă CORPADE
* între' unităţile aparţină- I Sînt întocmite fel şi fel nr. 1, la nici o sută de multiplicare.
' toare Ministerului Trans- I de planuri la nivel de UNA CALDA, ALTA RECE metri, măsurile pentru e-
I porturilor şi Telecomunica- * ateliere, secţii şi uzine. (DE TOT) conomisirea energiei s-au Tipografii difpă tra (Continuare în pag. a 3-a)
* ţiilor, echipajele care au I Strungăria de cilindri din pierdut pe drum. în cea
J reprezentat staţia C.F.R. I Dar dacă aplicarea lor este
I Simeria-Triaj au obţinut * relativă în unele ateliere, combinat are două hale de de a doua hală — lumină
’ două dintre locurile frun- I secţii şi uzine ale combi producţie, cam cît un teren ca pentru o „nocturnă" şi...
î taşe ale întrecerii. Viorica 1 de fotbal fiecare. Numai 4 strungari. De ce ?
I Gorban, Cornelia Mădean ' natului, consumatorii din
J şi Eugen Frunză sînt de- | afara acestor unităţi trebuie că diferenţa dintre ele este Maistrul Gheorghe Lada
. ţinătorii premiului întîi — ‘ să recurgă mereu la res ca dintre... lună şl soare. ne spune că pentru a se
I atribuit ramurei corner- * tricţii îri unele 'ore de vîrf. • în atelierul nr. 2, spre economisi energie electrică
J ciale — iar Nicolae Matei, j
Alexandru Iacobescu si ' Da, în combinatul hune- exemplu', măsurile privind au fost încărcate mai bine
I Petre Gheza sînt ocupanţii J dorem se risipesc încă mii reducerea consumurilor inu schimburile de dimineaţă
locului trei — in ramura ■ tile de energie electrică şi de noapte. Schimbul de
v mişcare. (I. Jura, cores- , de kilowaţi, cu toate că
I pondent). . s-au djiulat— prizele de au rodit pe un teren fertil. după-amiază şi-a redus mult
‘ H PERFECŢIONAREA FOR- | prin birouri şi s-a... stins Iluminatul halei este secto activitatea. Au rămas cîţi-
S ŢEI DE MUNCA. Conduce- .. iluminatul ornamental, cu rizat, fiecare maşină . are va strungari pentru a efec
rea Secţiei de mobilă n
, Brad acordă o atenţie deo- [j toate că s-au modificat pro iluminat local, realizat cu tua unele lucrări cu carac
sebită calificării şi perfcc- « grame de lucru şi s-au ajutorul unor lămpi de ser ter de urgentă.
I ţionării forţei de muncă, j viciu, al căror fascicol lu DORIN CORPADE
s in vederea ridicării călită- 5 schimbat în încăperile de minos „bate" pe piesa
ţii producţiei de mobilă >, lucru corpurile de ilumi
I destinată exportului. Re- 6 nat de puteri mari cu alte prinsă-n strung, pe cuţitul (Continuare în pag. a 3-a)
* cent, alţi 43 de muncitori 3
5 au absolvit aici cu succes * le mai mici. Toate aces
| cursurile de calificare la fj tea sînt precum picătura IN ZIARUL;DE AZI :
> locul de muncă, dobîndind, (j de apă într-un pahar.
pe merit, calitatea de tîm- >.
Î plari. h Cu prilejul aceluiaşi raid o RITMURI HUNEDORENE. Din cuprins : * Lecturi
v efectuat luni seararin Hu şi privelişti ; * Cartea * scena * ecranul ; * Viaţa
nedoara, împreună cu echi literar-artistică
pele de la întreprinderea a 1984 — an de producţii record în agricultură. Asi C.S.I-I., atelierul mecanică I. Controlorul Gheorghe Bis-
de reţele electrice, am avut gurăm toate condiţiile pentru a obţine recolte supe trlan (dreapta), împreună ev harnicul strungar Ionel Sofro-
rioare în anul viitor nie, cara depăşeşte planul ln tar cu 20—25 la sută.
prilejul să constatăm că
