Page 62 - Drumul_socialismului_1983_12

Paq 2 ORUMUL SOCIALISMULUI I

Viaţa iiterar-artisticâ
„Câluşerul
* uwuîL transilvănean" tentice valori. Intre drama­ noaşte că peisajul matrice 10.00 De si D
• Confirmarea unei au­ seama, sint obligat a recu­
9,30 Alma
turgii distinşi, recent, cu al sufletului meu este a-
10,30 viaţa
Premiul Academiei Republi­ ceastă colonie minerească color
Prestigioasa manifesta­ cii Socialiste România pe (Petrila - n.n.), polietnică 11.45 Lumi
re cultural-artistică - Fes­ anul 1982 se numără şi şi mozaicată, o lume ce nu 12.35 Tclefi
dan :
tivalul concurs „Câluşerul Ion D. Sîrbu. Un real mo­ seamănă cu nici un alt loc sodul
transilvănean" — a ajuns tiv de satisfacţie pentru din ţară, cu nici o aşezare 13.00 Albu
ţial
la cea de-a XV-a ediţie. toţi cei din judeţul nostru posibilă, cu nimic şi nimeni 17.35 Micu
Găzduită ieri, de Casa de care practică sau iubesc de nicăieri...' . mici
1
MOTIVE LITERARE cultură din Haţeg, ediţia trudo asupra foii albe, li­ 18.00 Film
Inclusă
jubiliară a intrunit, intr-un teratura şi teatrul. Pentru unor in repertoriile Leon:
lor).
prestigioase
teatre
In mod curent, prin ei este limpede enunţată Orientul şi muntele sacru. spectacol folcloric de înal­ că, deşi craiovenii l-au din ţară, inclusiv al Tea­ 18.45 1001
motiv se înţelege ideea încă din primele rinduri: Chiar dacă s-ar putea dis­ tă ţinută artistică, forma­ „înfiat" cu dragoste, nu trului de Stat Valea Jiu­ 19.00 TeleJ
lor)
sau tema principală a unei ...... specificul şi fizionomia cuta asupra specificului ro­ ţii căluşereşti prestigioase putem uita că Ion D. Sîrbu lui, „Arca bunei speranţe" 19,20 Orna
opere. Chiar unele dicţio­ distinctivă a unei literaturi mânesc al unor motive ca din judeţele Braşov (Sim- este „copilul coloniei Pe­ ne vorbeşte despre viaţă tacol
nare explicative generale nu se desprind numai din absurdul, enigma sau fata bata de Jos), Arad (Birsa), tala". Nu uită nici drama­ şi despre moarte, cu accen­ 20,05 Teici
Mari
acreditează acest sens toar­ cercetarea sistematică a au­ morgana, argumentele au­ Caraş-Severin (Armeniş), turgul însuşi, amintindu-şl tul caracteristic al eternită­ la N
te aproximativ. Adevărul torilor, a curentelor sau a torului sini întotdeauna Olt (Slatina) alături de ţii. Această dramă, la care 21,50 Tele;
este insă că ideea nu se genurilor, ci şi din aceea demne de tot interesul iar cele hunedorene din Ra- atît de frumos în confesiu­ se adaugă şi piesele „Iarna lor)
poate confunda cu motivul a motivelor". Din multitu­ analizele şi comentariile sale poltu Mare, Boiu, Baru, nile din „în loc de auto­ lupului cenuşiu", „La o • Spor
iar in ceea ce priveşte te­ dinea motivelor care circu­ rămin constant substanţia­ Dineu Mic şi Dineu Mare, biografie", cuprinse în volu­ piatră de hotar", „Frunze 22.00 Inch
ma, ea poate ti socotită lă in literatura noastră, le, generoase in idei şi Astăzi, gazda manifestă­ mul de teatru comentat care ard", „Covor oltenesc", lui.
motiv abia cind apare sub concluzii capabile să des­ rilor finalei Festivalului „Simian cel drept'*, „Pra­
unele aspecte particulare. chidă perspective şi puncte „Arca bunei speranţe" — gul albastru", pun în evi­ 20,00 Tclc;
Iubirea, bunăoară,. nu este de vedere noi in problema căluşeresc va fi Casa mu­ pentru care Ion D. Sîrbu a denţă calităţile incontes­ lor)
decît o temă literară ge­ cercetată. Stilistic, Edgar nicipală de cultură Deva. fost distins cu ■ Premiul I.L. tabile ale dramaturgului 20,20 Acte
nerală şi larg răspindită. ^PRIVELIŞTI Papu aparţine familiei unor Ele se vor inaugura cu Caragiale" al Academiei în relevarea nivelului înalt mie
Sub aspectul particular al P. P. Negulescu sau Tudor dezbaterile in jurul mesei al teatrului românesc. 20,30 A p
iubirii frustrate intr-un anu­ Edgar Papu duce la capăt Vianu.. De o supremă sim­ pe anul 1982: „„.îmi dau emis
mit mod insă, ea a devenit operaţia dificilă de a izola plitate şi limpezime, elegant rotunde cu tema „Tradiţie 20,35 Teat:
căra
motivul „Romeo şi Julieta", motivele specific româneşti. şi de un echilibru clasic in in obiceiul şi jocul călu­ sode
cu o arie mult mai res- O face pe temeiul a trei expresie, el are acea cali­ şeresc din Transilvania", 21,25 Tczi
trinsă, dar dobindind sem­ criterii, judicioase şi precise, tate proprie numai spirite­ la care vor participa cer­ 21,45 In n
nificaţii toarte pregnante. a căror eficienţă se verifi­ lor alese : larga accesibili­ cetători şi specialişti din Stări
Accepţiunea proprie, exac­ că pe parcursul eseului : tate in ciuda aparenţei de 22,15 Telc
tă, ştiinţifică a termenului continuitatea de cel puţin strictă specialitate a temei. numeroase centre cultu­ lor).
este totuşi aceea de unita­ un veac a motivului, va­ Motive literare româneşti rale ale ţării. O paradă
te structurală distinctă a loarea autorilor in opera este un eseu singular prin a portului şi jocului fe­
unei opere literare, capa­ cărora a fost identif-cat şi originalitatea întreprinderii cioresc va preceda spec­
bilă să poarte o anumită limitarea motivului la o şi exemplar prin rigoarea
semnificaţie psihologică, so­ arie ce corespunde - o co­ metodei. Doct fără a deveni tacolul , care va reuni, in-
cială, culturală etc. De la respondenţă, desigur, rela­ arid şi erudit fără osten­ cepind de la orele 11, tu B. JI
*c:
această accepţiune porneş­ tivă — cu spaţiul cultural taţie, el are mareo calita­ formaţiile de căluşeri din * iio
te şi Edgar Papu in recen­ românesc. Fără a avea pre­ judeţele Cluj, Alba, Bistri- presei *
tenţia că a intrecins o cer­ te de a se adresa nu rutieră ;
tul său volum Motive lite­ ţa-Năsăud, Caraş-Severin, mul sati
rare româneşti (Ed. Emines- cetare exhaustivă, Edgar numai specialiştilor, ci ori­ Sibiu, Olt şi Hunedoara duminica
cărui
interesai
cititor
de
cu, 1983), carte care. dacă Papu identifică astfel, ca pentru ti
specifice spiritualităţi' noas­ profilul spiritual propriu (Geoagiu, Boşorod, Orăş- nai; 13,1
bine ştiu, este prima cerce­ tre, motive ca absurdul, poporului căruia-i aparţine. rile orei
uşoară i
tare sistematică de acest lei avatarul, metamorfoza, enig­ tioara de Sus, Mărtineşti). 13.30 Vo
din cultura noastră Ideea ma, fata morgana, dorul, RADU CIOBANU 14.00 Uni
ste ale
nesc ;
pronena
telor ; 1G
16,05 Aii
CÎITOUSE înfăptuind prin zodii a neamului îmi este gîndul fără-ntorsătură. Radioma
Mă ninge-n taină împurpuratul
poruncă
17.30 Din
trandafir. 18.00 Bul
E proaspăt anotimpul pe creştetul Muzicotc
Migrează anotimpul prin trupuri lui Azi, Cu tine merg şi porţile-s deschise, 20.00 Rac
de zidiri, Miroase sfînt a glie Ia Dunărea Din zori de pace, eu privesc tarea Rc
EI vine dintr-o ţară cu aripi bătrînă spre tine neul mei
de poeme Şi vine o răcoare carpată dinspre Din clare şi ne-ntrerupte vise nări ;
22.10 Pa
Lăsînd prin noi troiene, noian de brazi închin poeme Limbii române. 22,20 Mu:
amintiri Şi se înalţă aripi în patria română. 23,30—5,0
Ca să rodească-n urmă cu datină Acum un veac, al nostru Eminescu
de steme. CONSTANTIN VĂRÂŞCANU Ne-nfiora cu-adîncă şi pură iubire:
Potire de iubire am adunat din zori, „Ce-ţi doresc eu ţie, Dulce
Ne-am îmbrăcat cu rouă si lacrimă V E Ş N I C A U N I U i Românie" gw
de stîneă » Bună pace, zicem, Veşnică Unire.
Şi-am înălţat zidire solemnă. Cu tine m-am născut pe gură r
de fiori Cuvint prin care îndelung respir, MIRON TIC <P .):
lor (Art
Drumul
Căruţa
Fantome
PETRU POANTA „basm" în antiteză cu coş­ tatorii cu -o astfel de gră (Sii
în alert
marul nuclear. artă a ficţiunii, cu un Pe malul sting a! Dunării albastre dimUrsi
„Radiografii 2“ Piesa lui Nicolae Gher­ astfel de limpede şi sen­ ru!); Pl
ghe (debut în dramaturgia sibil poem al viitorului I Cu cel de al şaselea confruntarea cu tot ce şiţa noi
genului) ne introduce în- Folosind unelte tradiţio­ malul s
Originar din judeţul în eseurile despre poeţii nale de a stîrni conştiin­ film al Malvinei Urşia- semnifică o nouă realita­ bastre
nostru (satul Cerişor), tineri a căror poezie o tr-o asemenea lume. A- ţa tineretului — roboţi nu, Casa de filme Unu ne te, sănătoasă, singură în mul pă
(Parîngi
unde şi-a făcut studiile comentează in volum Re­ ducînd argumente în fa­ propune prin pelicula „Pe măsură să edifice o altă
liceale, Petru Poantă este marcabil este şi făptui că voarea binelui, dramatur­ deveniţi ad-hoc sentimen­ malul sting al Dunării structură socială. Bărba­ toarcere
ral); VI
tali —, într-un mod deo­
astăzi unul dintre cri­ Petru Poantă nu este cri- gul investighează metodic sebit de armonios şi inte­ albastre" o realizare ar­ tul cu păr cărunt, trimis ceafărul
ticii de seamă ai poeziei .ticul unui singur fel de destinul umanităţii in ligent, exploatînd dibaci tistică impunătoare, care şi umbi
româneşti. Stăpinitor al exprimare a poeziei, cri­ avaianşa cataclismului întorsăturile t r a m e i , se înscrie în programul la conac să înfăptuiască NOASA
(Muncit
unei elegante ironii, rare­ ticul apleeîndu-se cu a- nuclear, alertind conştiin­ ambiţios al prestigioa­ în colţul de lume uitat, Misterel
ori caustic, cronicarul tenţie, eăutînd grăuntele ţa la meditaţie, la o so­ Nicolae Gherghe ne-a sei cineaste. Recenta situat undeva pe malul tezatui)
permanent al revistelor de aur în cele mai di­ luţie angajată. „Ionuţ şi ineîntat şi ne-a convins peliculă a Malvinei Ur- stîng al Dunării albastre, petiţia
„Steaua" şi „Tribuna" din verse modalităţi lirice. extratereştrii" rămine o că este, dincolo de un şianu redovedeşte genero­ acţiuni decise de partid, GURAB
condam.
Cluj-Napoca a tipărit în „Radiografii 2" este car­ piesă în care spectatorul dramaturg cu perspective zitatea acestei teme, ce nu este un simbol ; el moarte
acest an, sub girul Editu­ tea de maturitate a unui se confundă cu raportul este realitatea înseşi pur- RAŞTIE
rii „Dacia", o nouă cule­ intelectual distins, o se­ dintre realitate şi fante­ şi un talentat director de primeşte semnificaţii ma­ iad (Pa
(Flăcări
gere de foiletoane critice rioasă privire critică în­ zie, dintre previziune şi scenă. jore în preajma actului tînd — în cuget şi în Cîntec
intitulată „Radiografii 2". temeiată pe judecăţi ori­ de la 23 August 1944, în- acţiune — amprenta per­ (Casa d
Volumul recent vine ginale asupra poeziei semnînd debutul unui spectivei unei noi alcă­ Pădurei
după alte două cărţi contemporane. amplu proces istoric, tuiri a lumii. BRAZI:
CALAN
(„Modalităţi lirice contem­ VALERIU 8ARGĂU social şi politic. „Pe ma­ Imaginea lui Vivi Dră- rară —
porane" şi „Radiografii lul stîng al Dunării al­ gan Vasile este în depli­ cultură)
1“). Chiar şi studiul împlinire pînă ce, prin- Cu o distribuţie pe bastre" urmăreşte deza­ nă consonanţă cu inten­ pâtul
1LIA : ■
„Poezia lui George Coş- „Ionuţ şi tr-un proces dialectic ter­ măsură — în care regă­ gregarea unei lumi imi­ ţiile regizoarei. Iar Gina GHELA
buc", tipărit în anul 1976, menii relaţiei (coşmar-rea- sim pe mai tinerii şi mai nent condamnate la pieire. Patrichi, Gheorghe Dinicâ, tastici
nu a dezminţit ideea că litate) îşi schimbă poziţia. vîrstnicii actori Theodor Filmul Malvinei Urşianu George Constantin, Stela
poezia este principala extratereştrii" Iar în acest timp fantezia Marinescu, Felix Anton prezintă ascuţirea con­
preocupare a criticului. elaborează materialul unei Rizea, Violeta Ţurcanu, Popescu, Valeriu Paras-
in
ireductibil
Petru Poantă şi-a găsit de NICOLAE GHERGHE noi confruntări. Prin Rosmarin Delica, Mircea flictului interiorul relaţiilor chiv, Mimi Enăeeanu,
chiar
încă de la început un „Ionuţ şi extratereştrii" PâinLşoară. Marian Des- Fory Etterle, Marioara Timp
stil al său, o modalitate O nouă premieră la (spectacol montat într-o pina şi Raluca Burchici sociale , modul cum Zaza, Sterian, Mirvla Gorea, azi, 11
personală de a ajunge la Teatrul de Stat „Valea scenografie de excepţie, — „Ionuţ şi extratereş­ Matei, Cosii, Zaraza, Ius­ Marin Rotaru, Emilia Do- Vremea
miezul operei comentate. Jiului" Petroşani : piesa semnată de Aurel Florea, trii" este un spectacol de tin şi ceilalţi se înscriu brin-Besoiu, Ion Niciu, caldă :
va acoi
La o privire atentă, foile­ lui Nicolae Gherghe — în regia, tot de excepţie, valoare al scenei petroşă- inevitabil pe traiectul in­ Ileana Stana Ionescu şi dea pr
toanele din „Radiografii 2" „Ionuţ şi extraterestrii". a lui Nicolae Gherghe), nene, cu intenţii de sim­ voluţiei, conform destinu­ Virgil Ogăşanu alcătuiesc formă
Local
Piesa implică într-un autorul face o demonstra­ bol şi avertisment, expu-
au în atenţie cu precă­ lui pe care şi l-au asu­ o distribuţie excelentă, Va suf
dere poezia transilvăne­ grad înalt un dat funda­ ţie de simt uman ; o in­ nînd, pe lingă o scriere mat în istorie. Este evi­ care evoluează in nota intensil
40—60
nilor, neexcluzînd şi,alţi mental al dramaturgiei fuzie de meditaţie asupra demnă de atenţie, şi o dent că penetrabilitatea acelui profund realism ce km/li
poeţi importanţi de astăzi. pentru tineret — atmo­ păcii şi înţelegerii dintre concepţie regizorală de şi mai ales vulnerabili­ caracterizează filmul In Tempei
Precis şi la obiect mi se sfera ştiinţifico-fantastică oameni. Actorul, regizorul profunzime şi creaţii ac­ tatea acestei clase sociale fi cup:
— în ţesătura unei para­ toriceşti de referinţă. genere. grad, i.
pare a fi Petru Poantă în bole, graţia, delicateţea şl şi dramaturgul Nicolae creşte mereu, pînă 1a de­ 3 şi 8
gyaU).
aprecierile pe care le face fiorul unei lumi de Gherghe îşi răsfaţă spec­ DUMITRU DEM IONAŞCU clinarea viabilităţii în AL. COVACI de ser