Page 63 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 63
Pag. 3
9 • DUMINICA, 18 DECEMBRIE 1983
1984 — an de producţii record în agricultură PENTRU \
Adunări festive consacrate ÎMBUNĂTĂŢIREA
CONDIŢIILOR
Asigurăm toate condiţiile pentru a obţine aniversării unor colective Au fost finalizate lucră- ' |.
DE MUNCĂ
rile la construire a noului
iliei grup social de care bene
ii muncitoreşti ficiază, de cîteva zile, oa-
(parţial r e c o lt e s u p e r io a r e în anui v iit o r menii muncii de la staţia
La stlrşiful acestei săptă- mente au fost evocate de C.F.R. Călan-Băi. In noua
ghioz- în desfăşurare în aceste mini, două prestigioase co directorul grupului, Alexan dotare socială sint incluse : j
— epi- In fermele întreprinderii trecut pe 1a toate fermele vestiare, baie, încăperi de ,
agricole de stat Haţeg se şi a dus în cîmp gunoiul zile. Pe măsură ce se lective muncitoreşti din ju dru Boşorogan. serviciu, sală pentru şcoala
il (par- acţionează cu hărnicie şi strins la adăposturile de adună gunoi, atît la graj deţ şi-au aniversat ci te un fn cadrul adunărilor, celor personalului. Intre coi care
au contribuit la realizarea l-
răspundere pentru a asi animale. Formaţia a mun durile pentru bovine, cit frumos buchet de ani de la mai buni meseriaşi de la acestor lucrări ce conduc la ?
,tru cei
gura toate condiţiile in cit cu spor, astfel că, la şi la saivanele de oi, îl înfiinţare : Întreprinderea de I.T.A şi G.S.C.F.I., care îmbunătăţirea condiţiilor de v
aţa lui vederea obţinerii unor re ora actuală, avem duse în vom transporta in cîmp, transporturi auto Hunedoa- s-au evidenţiat constant in muncă ale lucrătorilor fc-
ici (co- urmînd să-l administrăm ra-Deva -30 de ani roviari sc numără Andrei
colte superioare în anul cîmp 5 870 tone îngrăşămin şi muncă de-a lungul anilor, Fazekaş — şeful staţiei ;
viitor. în legătură cu or te naturale, din care 4 900 înaintea însămînţărilor de Grupul de şantiere pentru le-au fost inminate diplome C.F.R. şi echipa de insta
ial co- ganizarea şi desfăşurarea tone s-au şi aplicat. primăvară. construcţii forestiere şi in de onoare omagiale. latori îndrumată de Aurel
Deac. (I. Jura, corespon
- spec- acestei acţiuni, ing. Gheor- — Pe ce suprafeţe se în ceea ce priveşte cultu dustriale Deva - 20 de ani. Din partea comitetelor dent).
ghe Răileanu, directorul aplică îngrăşâmintele na rile însămînţate în toam Cu acest prilej au avut loc judeţean şi municipal de
Ciclul unităţii, ne-a spus : nă, am fertilizat fazial toa adunări festive, in cadrul că partid Deva, colectivelor
.Taifun turale ? tă suprafaţa cultivată cu rora a fost trecută in revistă INAUGURAREA
:olor) — La Consfătuirea de lu — Avem în plan să fer orz. Acum se lucrează activitatea celor două co sărbătorite le-au fost a- CLUBULUI
ial co' cru de la C.C. al P.C.R. tilizăm suprafeţele ce vor la fertilizarea griului. lective, de la începuturi şl dresate felicitări pentru ac PENSIONARILOR
pe probleme de agricultu fi cultivate cu cartofi — tivitatea fructuoasă desfă
ră t o v a r ă ş u l Nicoiae 100 ha, sfeclă — 60 ha Pînă vineri, din cele 1 300 pină astăzi, rezultatele ob şurată de-a lungul anilor, Ieri, 17 decembrie, in
granu Ceauşeseu a subliniat ne şi gulii — 20 ha. De altfel, ha semănate cu cereale ţinute in muncă, contribu in slujba dezvoltării econo- municipiul Deva a avut
cesitatea de a se depune cea mai mare parte din păioase am aplicat îngră ţia adusă la dezvoltarea mico-sociale permanente a loc inaugurarea clubu
toate eforturile pentru a se aceste suprafeţe s-a fertili şăminte chimice pe aproa economico-socială a judeţu judeţului, îndemnul de a ac lui Casei de ajutor reci
lui, a ţării.
lai co- obţine în anul viitor pro zat, administrîndu-se cîte pe 1 000 ha. La adunări au participat ţiona cu tot mai multă proc a pensionarilor.
ducţii record în cultura ve 40—50 tone gunoi de grajd Avem cadre de speciali fermitate şi abnegaţie mun Noul loc de întîlnire ni
ccono- getală şi in zootehnie. la hectar. tate şi lucrători care sînt un mare număr de oa citorească — in spiritul do vîrstnicilor cetăţeni —
Acest obiectiv însufleţeşte hotărîţi să muncească în meni ai muncii din cadrul cumentelor Congresului al aflat la sediul C.AfR.P., ,
ire — — La Consfătuirea pe aşa fel incit să obţinem unităţilor sărbătorite, bene de pe bulevardul Dr, !
jrsuri întregul colectiv de muncă probleme de agricultură, un rezultate bune în întreaga ficiari şi colaboratori pe Xll-lea şl Conferinţei Na Petru Groza, nr. 11 —
: „Fia- din întreprinderea noastră accent deosebit s-a pus noastră activitate. Vom ac frontul comun al activită ţionale ale partidului, al
Epi- hotărît să înfăptuiască pre pe necesitatea sporirii pro ţiona mai hotărît pentru ţii productive, reprezen măsurilor şi hotărîrilor a- cuprinde două spaţioase
:
ţioasele orientări şi indi ducţiilor de cereale. Ce se buna organizare a muncii, tanţi ai forurilor tutelare doptate de recentele foru şi elegante săli dotate
caţii ale secretarului ge face la Ţ.A.S. Haţeg .în muri ale partidului şi sta cu 20 de mese pentru '
Nichita pentru utilizarea cu ran de resort, a) organelor lo tului nostru, al indicaţiilor jocurile de şah, table şi
neral al partidului. Pentru acest sens 7 dament ridicat a forţelor cale şi judeţene de partid
a ridica fertilitatea terenu date de tovarăşul Nicoiae remy, o bibliotecă ce de
;iai co — însămînţările de toam umane şi mecanice de care şi de stat. pe acum numără 500 de !
lui, în această perioadă se nă le-am efectuat in timp dispunem. Obiectivul prin Ceauşeseu şi urarea de a
munceşte la transportul şi optim şi la un nivel cali cipal căruia îi subordonăm Despre semnificaţia mo obţine noi şi importante volume.
aplicarea îngrăşămintelor mentului, despre dinamica succese in întreaga acti Prin materializarea a-
tativ corespunzător. Arătu toate eforturile este obţi activităţii in cei 30 de ani vitate. cestei vechi dorinţe a
naturale. Formaţia de fer rile adinei s-au executat nerea unor producţii re şi despre angajarea colec celor ce sînt membri ai
tilizare a întreprinderii, al la adîncimea stabilită şi cord în anul viitor, atît tivului I.T.A. Hunedoara - In încheierea adunărilor Casei de ajutor reciproc
cătuită din mecanizatorii în perioada cea mai potri în cultura vegetală cit şi Deva de a obţine noi şi festive au lost prezentate a pensionarilor din De
rc Vaier Rîpaci, Tudor Dur- vită. Din suprafaţa ce o în zootehnie. importante succese in mun programe cultural-artistice, va au fost create condi
can, Toan Ciovago, Dumi vom semăna cu porumb, care s-au bucurat de a-
it, ,a că a vorbit losif Bulea, di ţii mult SDorite de pe
meveo- tru Stuparu şi Nicoiae Po- vom aplica îngrăşăminte Interviu consemnat de rectorul unităţii, iar la preciere din partea asis trecere a timpului liber,
progra- TRAIAN BONDOR G.S.C.F.I. Deva, aceste ele tenţei.
lagazin pescu, care este condusă naturale pe mai bine de de odihnă şi recrecre.
e toate de ing. Axente Cristea, a 100 ha, lucrare ce se află
diojur-
Dgistră-
muzică
ziunii ;
lorice ; Cinstire muncii
,30 Vir-
rornâ-
:rt de
bul târ
le ştiri; I tipografilor
•; 17,00
neilor ;
Icloric;
; 18,30 (Urmare din pag. 1) fiecare lună de muncă cir
toti ; ca 1 milion de litere ! Şi
15 Cîn-
i0 Tur- treaba asta o face de 35
onsem- cunoaşterea, înţelegerea şi de ani de zile, de la intiia
urnal ; aplicarea de către noi toţi ucenicie in faţă linotipului.
por tiv ;
dans ; a ideilor şi învăţămintelor Harul pentru tipografie se
luzical. desprinse din politica parti zice că nu l-a avut, ci a
dului ce ne călăuzeşte venit dintr-o simplă inîim-
drumul spre mai bine. plare petrecută hăt, in
Prin miinile lor, ale tipo timp ! Dar dragostea pen
grafilor, prin iscusinţa şi tru litere cu siguranţă l-a
■ hărnicia lor aflăm cotidian împătimit, de vreme ce n-a
gindurile şi năzuinţele noas renunţat la ea, ba, dimpo
u T tre, sumedenia faptelor de trivă şi-a sporit-o odată ce
rt
PArtA : muncă, de viaţă, de neli şi-a ales ca soţie tot o...
idem); nişti sau mulţumire, împli culegătoare de litere, de
îcăra); nirile, toate cite le mai vreme ce şi-a îndrumat fiica
călan > « e ft ia cocserie. Şeful secţiei şi secretar al comitetului P.C.R. pe secţie, Nlcodin Oargă, discută despre
p
Nea- exploatarea şi întreţinerea corectă a bateriilor de cocsificare cu oamenii din echipă. 1
B.D. avem de înfăptuit. tot spre o meserie tipogra b
Femeia Implinindu-şi cu credinţă fică. Situaţie similară - o
tructo- meseriaj tipografii hunedo- familie de tipografi — este
măsură nu reduc consumurile de energie!
In ar- reni s-au dovedit şi in anul şi in cazul soţilor Nicoiae
; Pe Jumătăţile de
iril al acesta oameni nu numai şi Rodica Matei şi mama
ei; O- pricepuţi in arta lor, ci şi. acesteia, Terezia Stingă.
itoarce exemplari lucrători, care, Legătoreasă, tipăritor, cule
I: In- asemenea altor numeroase gător - 3 meserii înrudite, (Urmare din pag. 1) „SMADICI ET COMP." sugestioneze că muncesc. Probabil ! Probabil caută
(Cultu- ŞI... INDIFERENŢA Vrem să mai atragem
ii (Lu- colective, au dat trudei profesate de o singură fa şeful de echipă scuza în.
Omul spor, eficienţă, calitate, din milie. Tradiţia muncii in Deci, am greşit noi cind Atelierul de recondiţionat cu acest prilej atenţia noianul de neglijenţe ce
; ani- cele mai demne de luat in familie este, parcă, specifi utilaj de turnare. în schim maistrului Nicoiae Cazacu mai persistă în depozitul
iriculos seamă, Realizările econo că Tipografiei din Deva... am afirmat că măsurile de şi conducerii secţiei O.S.M. de lingouri.
CÂNI : economisire a energiei s-au bul de după-amiază se afla 2 că în atelierul de pro
ir (Re- mice obţinute in prezent Urmînd povafa meşteru pierdut pe drum. Sint... la lucru echipa condusă Nu, în acel moment no
Com- stau mărturie clară celor lui Hada vom scrie şi des ducţie nu este sectorizat era 'nici un vagon în de
oşic) ; spuse : 'îndeplinirea in pro pre tineri. Despre cei care, prezente. Numai că ele se de Mihai Smadici. (Să ne iluminatul.
:i i-am a’plică în cea mai mare scuze însă întreaga echipă pozit, iar de muncitorii
>ţl la porţie de 101,2 la sută a la urma urmei sînt tot... parte cu... jumătăţi de mă pentru faptul că am scris CAMPANIE DE care să caute lingouri, mai
) ; o- producţiei marfă, de 106,5 . creaţia virstnicilor. Ei i-au „erau la lucru“). Şi ca CĂUTARE A... ACELOR bine-zis mărcile de oţel ea
ea din la sută a producţiei nete, îndrumat in primele taine sură. Iar consumul de ener
de urs gie, în loc să se reducă, orice loc de muncă unde care să fie asigurat pro
J-BAl : depăşirea cu 7,3 la sută a ale tipografiei. se dublează. Dar să vedem se desfăşoară o activitate, Numărate au ieşit 10. cesul tehnologic, nici urmă
idunică beneficiilor planificate pe Remus Tril, Doinei Barb, despre ce este' vorba. în momentul în care întu Socotite după puterea lor printre stivele depozituluL
ATEG: acest an, precum şi econo Gheorghe Kaşler, Nicoiae nericul a pus stăpînire peste ajungeau la 4 000 W. Iar Erau aciuaţi fiecare la un
lacia) ; miile de 10,40 lei obţinute Matei, losif Daradics, Ionel Deşi lucrau doar 4 strun loc cit mai călduţ. Numai
cer ; Io cheltuielile materiale la guri, am precizat că hala tot şi aici s-a apelat la după lumina ce o dădeau
tempo- Popa, Anton Szemcsuk, Vic era destul de bine ilumi întrerupător pentru a da puteai găsi cu multă uşu- lumina se revărsa nestăvi
'asa de o mie lei producţie marfă tor Ardelean, Avram Popa, „cale liberă" kilowaţilor ’rinţă un ac scăpat din lită. Probabil îşi pregă
La ca- sint doar cîteva dintre iz- nată. In partea superioară,
reşul) ; binzile eforturilor lor. Bella Szemcsuk sint doar 22 becuri, cu vapori de spre cele 10 becuri de 400 mină în depozitul de lin teau terenul pentru înce
mina) ; ci ţi va dintre cei pregătiţi mercur a 200 şi 400 W W. Poate o să vă între gouri. perea campaniei de căutare
,e fan- Pe cit ar părea de lesne de Nicoiae Hada şi Nicoiae baţi de ce atîtea becuri întrebat de ce ard be a... acelor.
să scriem despre tipografi, Florean, de Aurel Matei şj luminau mai muit tavanele intr-un atelier de produc curile prin depozit, şeful
despre oamenii pe care în Arpad Koszta. La lei, Ana decît maşinile. Aflate la o ţie (nu prea mare). în de echipă cu încărcarea, ★
fiecare seară şi in fiecare Moidayan şi Georgeia Ma- înălţime muit prea mare, primul moment şi noi am de la cuptoarele blumingu-
noapte ii avem părtaşi la cavei, Ludovic Otvos, Ion corpurile de iluminat pier fost tentaţi să punem a- lui de 1 000 mm, Constan Pentru cele cîteva sec
crearea unul nou ziar, cu Lupaş şi losif Banyai sint deau o mare parte din ceeaşi întrebare. Dar pri tin Tănase, aflat, este toare de producţie in care
pentru atît mai mult truda creşte alţi tipografi îndrumaţi de luminozitate. Lingă aces meşte răspuns dacă ai de adevăiţat, intr-un alt punct ne-am aflat in seara zilei
1983 : cind ne gindim cum să-i mai virstnicii lor dascăli in tea, alte vreo 15 tuburi la cine. Prin atelier — de lucru, ne-a dat un răs de luni, 12 decembrie, o
general prezentăm cititorilor pe ano ale meseriei : Ana Florean, de juTon, de 65 W care nu puns ce ar fi dezarmat oe concluzie îşi găseşte aici
:rul se luminau absolut nimic. ţipenie de om. Smadici locul : excesul de becuil,
'or că- nimii aceştia atit de im losif Giura şi Maria Popa, cu ai lui erau retraşi orice om... nedocumentat. de lumină umbreşte spiri
e sub portanţi şi atit de prezenţi — alţi vrednici şi destoinici PilpSi.au. Dar erau lăsate într-o încăpere, şi asta bine — Se lucrează. Au venit
poviţă. prin munca lor. să funcţioneze. Şi ca ri vagoane la descărcat 1 tul gospodăresc. Aşadar,
Vîntul lucrători tipografi caro pa sipa să fie şi mai consis luminată, la taifas. Trebuie în combinatul hunedorean
irat cu - Scrieţi despre tineri lingă arta culegerii, turnă să mai precizăm că în Văzînd că răspunsul nu
)ină la mai cu seamă I — ne în rii, multiplicării cuvintului tentă, alte 13 tuburi de respectivul atelier mai erau prea este pe cale să ne trebuie să se acţioneze
la 80 deamnă co modestie unul scris îndrumă, suprave neon de 65 W luminau o mulţumească a venit cu... mai ferm pentru a gospo
latului, parte din strungurile care vreo două-trei încăperi la dări cit mai eficient ener
ie vor dintre veteranii tipografiei, ghează devenirea tinerilor fel de bine luminate. Pro a doua variantă :
4 91 1 culegătorul mecanic Nicoiae colegi tipografi, continua nu lucrau. Desigur, în — Probabil caută cineva gia electrică. Cu planuri
e Intre Hada, omul care, după o tori ai unei alese şi cinsti milioanele de kilowaţi con babil le era teamă de de măsuri aplicate numai
eorolog sumaţi de combinat această întuneric ! Sau poate ’ăsînd ceva lingouri prin decoziţ
Vran- socoteală simplă, culege în te meserii. pentru a fi încărcate, în pe jumătate şi reducerile
„mică" risipă pare... nesem luminile aprinse peste tot vederea expedierii lor la d? con-umuri vor fi nesem
nificativă ! locul vreau să se auto cuptoare... nificative.