Page 65 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 65
■ &UÂ
încheierea vizitei de prietenie în
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNlTt-VA!
ţara noastră a primului ministru al
Republicii Elene, Andreas Papandreu
[jyfinul kuneoo&RAI
încheierea convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de legăturilor de prietenie şi cestor măsuri, a tratative
Stat s-au încheiat, dumini cooperare româno-elene. A lor de la Geneva şi anun
că dimineaţă, convorbirile fost evidenţiată, de aseme ţarea de contramăsuri de
[ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Im oficiale dintre preşedintele nea, colaborarea largă şi către Uniunea Sovietică.
Republicii Socialiste Româ activă a celor două ţări pe De ambele părţi s-a sub
1 SI AL C O N S I L I U L U I 3 E E » U L A R J U D E Ţ E A N nia, tovarăşul Nicolae arena internaţională pentru liniat că, acum mai mult
Ceauşescu, şi primul minis o politică de colaborare, de ca oricînd, toate statele au
tru al Republicii Elene, independenţă şi de pace. datoria să-şi intensifice e-
Andreas Papandreu. Preşedintele Nicolae forturile în vederea opri
Anul XXXV, nr. 8 120 MARTI, 20 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani
A fost reluată analiza Ceauşescu şi premierul An rii deteriorării situaţiei In
stadiului colaborării dintre dreas Papandreu au expri ternaţionale, stopării cursei
România şi Grecia şi a mat îngrijorarea faţă de înarmărilor, pentru relua
„Eforturile noastre sînt consacrate problemelor este fundamentale agravarea internaţionale, în rea şi consolidarea politicii
considerabilă
a
cu
situaţiei
confruntată,
care
de destindere, de securita
în etapa actuală, omenirea. special în Europa, ca ur te şi independenţă naţiona
punerii urgente în funcţiune a Preşedintele României şi mare a amplasării rache lă, de promovare a unei
primul ministru âl Greciei telor americane cu rază largi cooperări, favorabile
primelor două linii de preparare* 4 şi-au exprimat satisfacţia medie de acţiune şi de în (Continuare în pag. a 4-a)
pentru cursul fructuos al
trerupere, ca urmare a a-
—• Zăcămîntul metalifer lui Valea Morii. în mo crări sînt nefinalizate. Ne
de la Valea Morii—Brad se mentul de faţă, euvîntul referim la instalaţia de an-
situează între cele mai im hotărîtor la punctele de lu tezdroblre a minereului şi 1984 — an de producţii record în agricultură
portante obiective ale ju cru îl avem atît noi, eît şi la asigurarea apei necesa
deţului şi economiei naţio constructorii care contri re procesului de preparare.
nale, care trebuie să fie dat buie la realizarea obiecti Ce ne spuneţi în legătură
cît mai repede în exploa vului. în carieră, descoper- cu ele ?
tare. Vă rugăm tovarăşe ta este avansată. Minereul — Da, sînt mai multe
Kheill Ottmar, director ad necesar probelor tehnolo lucrări importante, care
junct tehnic la întreprinde gice la primele două linii condiţionează punerea în
rea minieră Barza — bene de preparare este asigurat. funcţiune, unde se desfă
ficiara investiţiei — să vă De asemenea, căile de ac- şoară în aceste zile o ade 40267 kg sfeclă de zahăr —
vărată bătălie. La toate a-
: ■ ■ ceste puncte nodale numai
! Ritm şi calitate în realizarea de la beneficiar sînt con producţie medie la hectar
centraţi peste 550 de mun
INVESTIŢIILOR citori. în legătură cu in In cuvîntarea rostită la mandate pentru cultura acumulat o bună experien
stalaţia de antezdrobire, ea recenta consfătuire de lu sfeclei de zahăr, unitatea ţă în cultivarea sfeclei de
se va termina pînă la sfîr- cru de la C.C. al P.C.R. pe noastră a obţinut o pro- zahăr, recolta medie si-
Referiţi, succint, la stadiile şitul anului, inclusiv mon probleme ' de agricultură, {ducţie medie de 40 267 kg tuîndu-se în ultimii ani la
de- execuţie a principalelor VALEA MORII- tarea concasoarelor şi exe secretarul general al parti peste 35 tone la hectar,
lucrări care condiţionează _____ BRAD ______________ cuţia integrală a triajului. dului, tovarăşul Nicolae ceea ce denotă că mecani
punerea în funcţiune. Asigurarea apei rămîne în Ceauşescu, a subliniat fap C.A.P. TÎMPA zatorii şi cooperatorii acor
—- Pentru început aş fa ces şl tunelul de 4 800 m, să problema cea mal grea. tul că o atenţie deosebită dă atenţia cuvenită acestei
ce precizarea că întregul pe distanţa carieră-Podul Seceta prelungită din acest trebuie acordată sporirii culturi, care are o rentabi
nostru colectiv de muncă Morii sînt terminate. în u- an ne obligă la măsuri producţiei. la hectar la rădăcini la hectar, depă litate ridicată şi dă recolte
este pe deplin conştient de zina de preparare, la in deosebite de gospodărire şi plantele tehnice, astfel în- şind prevederile planului superioare, în raport de a-
sarcinile mari care ne re stalaţiile şi utilajele afe valorificare cît mai efi cît în anul viitor la cultu- cu aproape 13 000 kg la ha. grofondul asigurat, de con
vin, în răstimpul care a rente primelor două linii cientă a apelor de care dis Ta sfeclei de zahăr să se ştiinciozitatea şi răspunde-
mal rămas pînă la finele tehnologice au început ro punem. obţină o recoltă medie de De altfel, ţin să amintesc
anului,-că, aşa cum subli dajele mecanice, iar staţia — Ce sursă de apă veţi cel puţin 40 de tone la hec faptul că C.A.P. Tîmpa a (Continuare în pag. a 2-a)
nia t o v a r ă ş u l Nicolae electrică şi cea de pompe utiliza ? tar. în acest scop, secre
Ceauşescu la plenara C.C. pentru tulbureală vor fi — Pînă la terminarea tarul general al partidului
al P.C.R. din 14—15 noiem puse în funcţiune'' în zi celor două bazine pentru a cerut ca o atenţie deo
brie, ne vom mobiliza şi lele următoare. Mai sînt o apă, conform proiectelor sebită să fie acordată asi
vom lua toate măsurile ce serie de finisări, mici re de execuţie, am găsit o so gurării unei densităţi de
se impun pentru îndepli medieri pe care le execu luţie, îi zicem noi, inter minimum 100 000 .plante la
nirea în bune condiţii a tăm din „mers", inerente mediară. Ne-am racordat hectar, executării în cele
planului de investiţii, pen pornirii procesului de pro la bazinul existent pentru mal bune condiţii a între
tru urgentarea termenului ducţie. gului volum de lucrări ca
de intrare în circuitul eco — Momentul începerii LIVIU BRAICA re hotărăsc soarta produc
nomic a noilor capacităţi probelor tehnologice este ţiei la unitatea de supra
de producţie ale obiectivu aproape. Totuşi unele lu (Continuare în pag. a 2-a) faţă.
Deşi in anul trecut se
ceta prelungită a influen
Principalii indicatori ai dezvoltării ţat negativ soarta recoltei, I.A.S. Haţeg, ferma II Rîul Alb. Mecanizatorul Pamfil Du-
datorită aplicării cu riguro mitrescu fertilizează ultima suprafaţă semănată cu grîu.
economico-sociale a României în anul 1984 zitate a tehnologiei reco
CREŞTEREA o/ CREŞTEREA MAI SÎNT 11 ZILE PÎNÂ LA SFÎRŞITUL ANULUI
PRODUSULUI /o VENITULUI /„ Pentru a vedea cum
SOCIAL NATIONAL sînt mobilizate colecti
1. Care este situaţia realizării pla vele de muncă din uni
tăţile economice ale ju
deţului pentru îndepli
nului „la zi“? nirea integrală a preve
derilor de plan pe anul
1983 şi pregătirea temei
2. Ce sarcini vă revin în 1984 ? nică a producţiei anului
viitor — în spiritul mă
surilor şi. hotărîrilor a-
3. Cum aţi pregătit condiţiile pentru doptate în ultima vre
me de partidul şi statul
îndeplinirea lor? nostru — vom căuta, în-
cepînd de azi, răspunsuri
la întrebările de mai
sus.
A
Din nov au răsunat, în ra şi Centrul judeţean de obiceiul şi jocul căluşeresc (Braşov), Velişcu Boldea întreprinderea mecanică Orăştie
acest prag al sărbătorilor îndrumare a creaţiei popu din Transilvania" - care a (Caraş-Severin), Cornel Bo-
de iarnă, zurgălăii cătuşe- lare şi a mişcării artistice deschis manifestările de teş (Bistriţa-Năsăud), Sori- Ne răspunde ing. MIR marchează o creştere, faţă
rilor, din nou virtuozitatea de masă, {estivalul căluşa duminică de la Deva - a ca Fărcaşiu (Alba), Minei CEA ROTEA, directorul u- de plan, de 14 700 lei pe
jocului fecioresc şi origi Bodea, Mircea Ocoş (Hune nităţii: om al muncii la producţia
nalitatea costumului popu doara) au încercat să dea 1. Metalurgiştii din Orăş globală şi de 6 500 lei pe
lar românesc au înfrumu răspunsuri multelor între tie au acţionat cu dăruire om al muncii la producţia
seţat viaţa spirituală a aşe Festivalul „Căluşerul transilvănean" bări ridicate de obirşia şi şi înaltă responsabilitate netă. Totodată, am realizat
zărilor hunedorene, Simbă- perenitatea jocului fecio în muncă, înregistrînd — unele sporuri de producţie
tă, la Haţeg şi duminică, la resc românesc. în perioada care a trecut şi la planul fizic, sortimen
Deva, zeci de formaţii câ- 0 sărbătoare a virtuozităţii Spectacolul - care a re din acest an — rezultate tal, respectiv 182 tone de
luşereşti din judeţele Alba, ţinut apoi, ore in-şir, aten deosebite. Astfel, la pro piese turnate din fontă şi
Cluj, şi frumuseţii jocului românesc
Arad, Bistnţa-Năsăud, Bra ţia unui public numeros şi ducţia marfă ne-am depă piese de schimb în valoare
şov, Caraş-Severin, avizat - a fost precedat de şit prevederile de plan cu dd aproape 2 milioane lei.
Hunedoara, Sibiu şi Olt au o paradă a portului şi jo 32.4 milioane lei, la pro De asemenea, menţionez
dat frumuseţe şi măreţie fi cului, dind un colorit şi fru ducţia marfă vîndută şi în strădaniile susţinute ale co
nalei celei de-a XV-a edi rului transilvănean s-a im fost o dezbatere deosebit museţe aparte arterelor casată eu 57,7 milioane lei, lectivului nostru pentru re
ţii a Festivalului-concurs pus şi la ediţia jubiliară ca de vie, la care cercetăto principale ale oraşului. Re- iar la producţia netă cu ducerea cheltuielilor de
„Căluşerul transilvănean". o prestigioasă manifestare rii şi coregrafii Tita Sever, 28.4 milioane lei. Subliniez producţie şi economisirea
Organizat de Comitetul ju artistică, cu larg caracter Constantin Costea, Gheor- LUC1A LICIU că aceste sporuri de pro
deţean de cultură şi edu de schimb de experienţă. ghe Teodorciuc (Bucureşti), ducţie au fost obţinute în DUMITRU GHEONEA
caţie socialistă Hunedoa Masa rotundă „Tradiţie in loan Pumnea, Tudor Boian (Continuare in pag. a 3-a) majoritate pe seama pro
ductivităţii muncii, care (Continuare în pag. a 2-a)
