Page 66 - Drumul_socialismului_1983_12

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.:

Adunarea generală-for de dezbatere

şi de elaborare a acţiunilor concrete M I M 15.00 Telex
15,05 Clubul ti
15,25 Amfiteatr
Biroul organizaţiei de ba­ prins un fapt, anume că noştinţe profesionale, poli­ 15,55 Publicitat
ză din atelierul nr. 6, sec­ de la fiecare adunare tre­ calificarea, poliservirea, 16.00 Agrozoote
ţclesul tu
ţia I cisterne a I.M.M.R. buie să obţinem un efect mobilitatea oamenilor. color)
Simeria a cîştigat o expe­ concret. Or, concretul se — Ca într-un proces fi­ îndatorire primordială a fiecărui 16,20 Desene a.
rienţă bună în organizarea poate măsura mai ales în resc, conducerea partidului 16,30 închidere;
lui.
adunărilor generale, astfel plan economic. Nu negli­ a elaborat măsurile cu pri­ 20,00 Telcjurna'
încît acestea să se mani­ jăm deloc problematica e- vire la perfecţionarea prin­ om ai muncii, a fiecărui cetăţean 20,20 Panorame
feste ca adevărată şcoală ducativă, la care faceţi a- cipiului socialist al retri­ 20,40 Teatru t
de educaţie comunistă, de luzie, dar pentru aceasta buţiei după cantitatea şi quez" de .
Valleji
ro
mobilizare a întregului co­ avem adunări speciale. calitatea muncii. Bănuim Măsurile de stopare a consumului tv.
lectiv într-o acţiune comu­ — Referi ţi-vă la o a- că acestea nu v-au găsit 21,55 Stop-cadrt
niond
nă pentru îndeplinirea sar­ numită adunare cu impli­ nepregătiţi. 22,05 Farmecul
cinilor de plan. caţii care să lămurească — Nu ne-au găsit nepre­ excesiv nu trebuie să întîrzie 22,15 Telejurnal
— De fapţ, cum conce- mai bine problema. gătiţi, dar ne-au impus e- lor)
peţi şi ce aveţi în vedere — Aş lua nu o adunare, xigenţe noi, pe care le-am 22,30 închiderea
lui.
în organizarea unei adunări ci o preocupare căreia i-ara pus în dezbaterea adună­ început operaţia de topi­
generale ? consacrat mai multe adu­ rilor generale ale organi­ Există încă risipă de energie în Combinatul si­ re . (!).
Am pus această întreba­ nări. Colectivul nostru are zaţiei de bază, în adunările derurgic Hunedoara. Am localizat cîteva surse şi le-am — De ce, tovarăşe mais­ 1?ADI<
re tovarăşului Iuliu Bog­ grupelor sindicale şi în ce­ făcut cunoscute cu prilejul raidului-anchetă „JUMĂ­ tru Constantin Mazilu ?
dan, secretarul acestei or­ le ale U.T.C. De fapt, în­ TĂŢILE DE MĂSURĂ NU REDUC CONSUMURILE — Acum am primit dis­
ganizaţii. Ni se răspunde : VIAŢA DE PARTID treaga problematică a acor­ DE ENERGIE". Venim acum şi cu alte aspecte. poziţie să începem proce­ BUCUREŞTI
— După convingerea şi dului global, căci la aceas­ Dacă mai apar încă aceste fenomene de risipă, în­ sul tehnologic ! programul diir
practica noastră, adunarea ta ne referim, am pus-o în seamnă că nu peste tot locul sarcina principală de De la orele 13,20, de cînd La ordinea zile
trebuie să fie, de. fiecare o funcţie precisă în ansam­ dezbaterea-unor adunări de încadrare în noile norme de consum energetic, de s-a terminat evacuarea tură; 7,00 Radi-
dată, un forum de dezba­ blul întreprinderii, lucrînd partid descinse, la care a descoperire şi înlăturare neîntîrziată a consumului cuptorului, pînă la orele La panoul de
muncii; 8,00 K(
tere a unei probleme con­ efectiv la repararea părţii participat cea mai mare inutil de kilowaţi este privită aşa cum se cuvine, aşa 19, acest agregat siderurgic 8,10 Curierul
crete, bine conturate, pen- mobile a vagoanelor — roţi, parte a colectivului. înce­ cum, de fapt, sînt imperativele acestui moment. Dar a stat. Singurul lucru ce 9.00 Buletin d
- tru că acest element sti­ osii etc. Volumul produc­ pusem de mai multă vre­ să exemplificăm : s-a făcut în acest interval Răspundem a!
10.00 Buletin ci
mulează interesul comuniş­ ţiei a crescut an de an, în me reorganizarea procesu­ de timp a fost încărcarea Cîntec drag ■:
tilor, le orientează gindirea raport firesc cu dezvolta­ lui tehnologic şi policalifi­ RISIPĂ... IN NUMELE natul în depozit pentru a' cuptorului. Şi vorbind de 10,20 Din eînte
spre ceva anume : produc­ rea transporturilor. De a- carea oamenilor. Astăzi a- se lucra în el. Interesant, încărcare, trebuie să men­ şurile popoare!
riţa; 11,00 Bul.
ţia fizică, productivitatea, cesta s-a legat în ultimii vem un corp corespunzător PRODUCŢIEI dar aproape o oră am stat ţionăm că aceasta s-a fă­ 11.05 Microfonu
consumurile de materiale, ani dotarea atelierului şi de muncitori capabili să cut cu o şarjă de fier vechi 11,35 Publicitat
de
energie, combustibil, piese, pregătirea profesională a lucreze fie la mai multe Un alt loc şi o altă mos­ şi noi prin depozit şi n-am rece. Ce se întîmplă cu lctin spiritul ştiri;
leg
şi
nimic.
lucrîndu-se
văzut
răspunderea în muncă, pre­ lucrătorilor. Am introdus maşini de acelaşi fel, fie tră de risipă în C.S. Hune­ Ce să mai zici în faţa u- instalaţia de preîncălzire a comoara folcl
gătirea politico-ideoiogică tehnică nouă, am reorga­ la mai multe tipuri de ma­ doara: depozitul descoperit nor asemenea mostre de fierului vechi (în vederea Avanpremieră
13.00 De la l Ia
şi profesională, exigenţele nizat producţia şi am am­ şini — strung, freză, rabo- dintre laminorul de pro- nepăsare ? reducerii timpilor tehnolo­ bul curioşilor
concrete ale noii calităţi în plificat-o — lucru care a teză, morteză etc. Printre file mijlocii şi „linia fină". gici) nu ştim. Pentru că nu tln de ştiri •
muncă etc. primii au fost şi sînt co­ Din 4 în 4 metri, şi pe o ştie nici maistrul Mazilu, din fo’-t'-
mers in virtutea sarcinilor parte şi pe alta a depozi­ LA ORE DE VÎRF 16,15
Cind prezinţi în adunare de plan. Organizaţia de muniştii, între cai'e Ioan deşi cu prilejul unei alte Cîntet ie j
o temă imprecis formulată bază însă n-a putut lăsa O Meda, Nicolae Huh, Iosif tului, pe o distanţă mai Nu putem trece cu ve­ documentări în C.S. Hune­ 16,30 Radiogaz
— şi astfel de situaţii ani ca lucrurile să meargă de Buda, Teofil Pădurean şi mare de 300 m ardeau derea peste procesele side­ doara, ni s-a spus că a- că; 17.00 Bule
avut, dar din care am în­ la sine în privinţa pregă­ alţii. becuri a cîte 400 W putere. rurgice, cele mai mari con­ ceastă instalaţie s-a dat în 17.05 Radioref
radii
Audienţa
văţat — şi referatul sau tirii oamenilor. De aceea, în felul acesta ţinem pa­ Economie de energie elec­ sumatoare de energie elec­ funcţiune. scrii; 20,00 Rad
raportul sînt concepute la în mai multe adunări ge­ sul eu progresul, cu exi­ trică ? Nici vorbă ! Ba, să trică din combinat. Şi în DORIN CORPADE Memoria păm
nu greşim. Se făcea pe...
general, vag, discuţiile sînt nerale am pus în dezbate­ genţele noi puse de secre­ acest domeniu trebuie ur­ nesc; 21,00 O
22.00
ltadiojur
şi ele generale, fără o ţin­ re — direct sau indirect — tarul general al partidu­ alocuri, acolo unde era ars mărit cu rigurozitate mo­ juterii muzica
tă precisă, din care nu ne ce trebuie să facem pentru lui, t o v a r ă ş u l Nicolae cîte un bec. dul cum se aplică măsu­ „Eforturile noastre Non stop mu
alegem cu mare lucru. a răspunde progresului Ceauşescu, şi cu sarcinile Cu toate strădaniile noas­ rile pentru reducerea efor­
— Poate că aveţi drepta­ tehnico-organizatoric prin- de plan, pe care ni le În­ tre, n-am prea văzut rostul tului sistemului energetic sînt consacrate
te, dar de la adunare se tr-o pregătire profesională deplinim lună de lună. împrăştierii kilowaţilor, la vîrf de sarcină. .CINEI
aşteaptă şi împlinirea dezi­ şi morală corespunzătoare. Organizaţia de bază de mai ales că în acest de­ Printre altele se preciza punerii urgente în
deratului educativ. Sintetizînd, vă spun că la atelierul nr. 6 al pozit era o linişte deplină. că în cadrul oţelăriilor e- DEVA: Her<
•' adevărat, dar din aşa s-au născut acţiuni pri­ I.M.M.R. Simeria reprezin­ Şeful de schimb de la li­ lectrice se va organiza ac­ funcţiune a primelor Atlantida (Pai
prop.. experienţă am des- vind însuşirea de noi cu- tă, prin asiduitate, modes­ nia fină, Emil Raţ, şi mais­ tivitatea de aşa natură în­ ţirea dragoste
tie, inteligenţă şi hărnicie, trul Petru Buda, puşi în cît cuptoarele electrice să două linii NEDOARA:
un exemplu de transforma­ faţa „cavalcadei" kilowa­ nu intre simultan în topi­ larii şi ari
întreprinderea re a adunărilor generale, ţilor prin becuri, s-au jus­ re, să se evite pe cît po­ de preparare" nia apaşilor '
dorn) ; Ulzi
alături de celelalte forme tificat astfel: „Procesul de sibil începerea procesului (Urmare din pag. 1) credibilele ave
italieni in Ri
mecanică Orăştie ale muncii de partid, în producţie nu ne prea dă de topire la vîrf de sar­ gistui) ; Pe
pîrghii de propulsare a e-
(Arta); Agon
fortului întregului colectiv răgaz să urmărim şl aceas­ cină. uzina veche. Completarea torul); PETR
plus,
tă
problemă".
In
din poveste >(i
(Urmare din pag. 1) selor de producţie, pe asi­ pentru îndeplinirea în con­ Cît de bine se respectă necesarului de apă se va mul spre Rid
milarea şi reproiectarea u- diţii cît mai bune a sarci­ maistrul electrician a men­ aceste instrucţiuni ne-am face prin recircuitarea a- Revanşa (Pat
pe toate căile a materiilor nor produse, pe projnova- nilor complexe ce îi revin. ţionat că în urmă cu o oră lămurit la O.E. nr. 2. La pei de la iazul de decan­ PENI : Robei
prime, materialelor, com­ rea unor tehnologii de lu­ şi jumătate, chiar două i tare a sterilului din Ribiţa, diamantul roi
bustibilului şi energiei, cru moderne, prin toate CORNEL ARMEANU s-a cerut să cupleze ilumi- orele 19, cuptorul nr. 1 a unde ne pregătim, în a- VULCAN •
nia apa.,
ceea ce ne-a permis obţi­ urmărind atît creşterea pro­ ceste zile, să punem în LONEA; vrac
nerea unor beneficii supli­ ductivităţii, cît şi îmbună­ funcţiune o nouă staţie de URICANI : (
mentare „ la zi" de peste tăţirea calităţii produselor, pompe, cît şi prin folosirea cap (Retezat!
şarpe
Marele
4 milioane lei. Cu aceste încadrarea severă în con­ apei scoase din mină, mă­ şle); GURABi
realizări, colectivul I.M. O- sumurile normate de mate­ suri care vor duce la echi­ i-am condam:
răştie a raportat îndeplini­ riale, combustibil şi energie librarea consumurilor în moarte (Mint
rea cu mult înainte de ter­ electrică şi termică. în a- procesul de preparare. TIE: Cîntec
dunică
'fJPatr
men a prevederilor de plan cest sens am luat măsuri — Tovarăşe director, cum (Flacăra); G)
pe acest an la principalii pentru reducerea adaosuri­ 40267 kg sfeclă de zahăr - apreciaţi aportul construc­ Viata particu
HAT
indicatori fizici şi de efi­ lor de prelucrare şi extin­ torilor la finalizarea cu cultură); (Dacia)
jazzul
cienţă economică. derea prelucrărilor necon­ producţie medie la hectar succes a acestei prime eta­ norii; CALAI
2. Pentru anul viitor, co- venţionale, atît în produc­ pe de punere în funcţiune ? e numai culi
lecti'"' ui nostru îi revin ţia curentă, cît şi în asigu­ (Urmare din pag. 1) îngrăşămintele chimice au mănatul şi prima praşilă .— 40 la sută din volu­ (Casa de cu
Favorit
RIA:
sar. mportante, mobili- rarea „sedevisticii“ pen­ fost introduse sub brazdă, mecanică. mul total al lucrărilor a- făţaţi (Mureşti
zatoi.. , din planul naţio­ tru pregătirea fabricaţiei. o dată cu efectuarea unei Răspunzînd imperative­ cestui obiectiv minier re­ Cei şapte far
nal unic de dezvoltare eco- Ne-am pus la punct, în rea cu care se execută lu­ arături superficiale în pri­ lor formulate de secretarul vine constructorilor, între rul).
nomico-socială a ţării pe toate secţiile şi atelierele, crările specifice din tehno­ măvară. De asemenea, am general al partidului pri­ care ponderea o deţin Gru­
1984, recent adoptat de Ma­ utilajele şi instalaţiile, am logie. Iată cum am lucrat acordat întreaga atenţie vind obţinerea în anul vii­ pul de şantiere Cluj al
rea Adunare Naţională. racordat la circuitul pro­ noi pentru a valorifica la lucrărilor de nivelare a te­ tor a unor recolte record T.C.M.M. Bucureşti, Şan­ & PEC'
Ele au fost temeinic dez­ ductiv etapa I a atelierului un nivel cît mai ridicat po­ renului şi discuirii înainte la toate culturile, ne pre­ tierul electromontaj Deva
bătute în adunarea genera­ de sculărie şi pînă la sfîr- tenţialul de producţie al de erbicidare. Erbicidarea ocupăm să punem baze te­ şi Grupul de şantiere pen­ a Deva. Ca
lă a oamenilor muncii din şitul acestui an vom da în unităţi} şi fermei de pro­ am făcut-o cu cîte 4 kg meinice producţiei de sfe­ tru construcţii forestiere şi sala mică, ori
luna noiembrie a.c., sînt exploatare şi etapa a Il-a ducţie vegetală. Dual la hectar, după care clă din anul 1984. Cultura, industriale Deva. Cu toţii de colinde 1;
co
concursul
cunoscute în toate' secţiile, a atelierului respectiv, a- între factorii cu influen­ s-a realizat încă o lucrare a cărei supz-afaţă reparti­ trebuie să-şi unească efor­ generale nr.
la nivelul formaţiilor de vem în atenţie dotarea şi ţă hotărîtoare asupra re­ de discuire a terenului şi zată creşte cu 30 la sută turile, să se mobilizeze e- lor didactice;
lucru şi există hotărîrea u- autodotarea cu noi maşini coltei de sfeclă, la loc de apoi una cu combinatorul. comparativ cu cea cultiva­ xemplar pentru a materia­
nanimă de a le înfăptui în şi instalaţii, cu ajutorul că­ frunte se situează modul tă în anul trecut, este am­ liza programele eşalonate
mod exemplar, integral. Si­ rora să ne putem rezolva cum este amplasată cultu­ Semănatul a fost efec­ plasată tot după cereale pe şantiere, pe fiecare e- BjOTi
gur, aceste sarcini ţin sea­ în întreprindere majorita­ ra, precum şi calitatea lu­ tuat în a doua decadă a păioase. în această perioa­ chlpă în parte. Aceşti fac­
ma şi de continua extinde­ tea lucrărilor şi operaţiilor crărilor de pregătire a te­ lunii martie, semănătoarea dă asigurăm fertilizarea te­ tori au sarcini precise, de Rezultatele !
re şi modernizare a între­ din procesul de producţie, renului. în funcţie de aso- fiind reglată să dea o den­ renului cu îngrăşăminte mare răspundere în termi­ 18 decembrie
prinderii noastre şi vor vi­ în această perioadă accent lamentul stabilit, noi am sitate de 270 000 plante la organice şi chimice. La în- narea lucrărilor, iar orice Extr. I: 63,
za, între altele, creşterea tuăm .preocupările pentru cultivat sfecla după cerea­ răsărire la hectar, folosind văţămintul agrozootehnic verigă slăbită în lanţul de Extr. a Ii-a
mai accentuată a producti­ contractarea bazei tehni- le păi oase. O dată cu exe­ sămînţă monogermă. Ca vom insista în detaliu a- responsabilităţi poate pre­ Extr, a III-:
vităţii muncii, ridicarea co-materiale pentru anul cutarea arăturii de bază la lucrări de întreţinere s-au supra tehnologiei ce tre­ judicia eforturile consa­
continuă a nivelului tehnic viitor, precum şi contrac­ adîncimea de 28—30 cm, aplicat cîte două praşile buie aplicată, cooperatorii crate punerii în funcţiune Fond de c!
şi calitativ al produselor şi tarea producţiei pe care o am încorporat în sol şi în- mecanice şi două manua­ şl mecanizatorii dovedind a primelor două linii de lei.
reducerea pe toate căile a realizăm la „Mecanica" O- grăşămintele organice. în le, avînd maximă grijă să interes şi răspundere pen­ preparare. Am colaborat
consumurilor, a cheltuieli­ răştie, la această oră avînd medie, la fertilizarea tere­ rămînă o densitate de cel mulţumitor pînă în pre­
lor de producţie — totale contractată mai mult de 80 nului am aplicat cîte 31 puţin 100 000 plante recol- tru însuşirea şi aplicarea zent şi sînt ferm convins
şi mai ales a celor mate- la sută din producţia anu­ tone gunoi de grajd la hec­ tabile la hectar.- în practică a experienţei că mai departe activitatea
a
lucrărilor
ce
“~riale. lui 1984. Noi considerăm tar. Cunoscînd rolul deci­ Pentru combaterea dău­ înaintate, folosirea eficientă noastră va cunoaşte o îm­ Timpul pi
asigură
3. Noi am început cu că lucrăm deja la nivelul siv al fertilizării asupra nătorilor s-a făcut trata­ a bazei tehnico-materiale bunătăţire la toate capito­ azi, 20 dcceir
mult thnp în urmă pregă­ sarcinilor din primul tri­ recoltei, în iarnă am com­ mentul cu Lindatox, în lele, că toţi cei care con­ mea va fi <
mai mult m
tirea producţiei anului vii­ mestru al anului viitor şi pletat cantitatea de îngră­ cantitate de 30 kg la hec­ şi creşterea aportului la tribuim la pregătirea pen­ ploua. Vintu
tor. Accentuînd, după cum vom continua asigurarea şăminte cu cîte 1000 kg su- tar. Lucrările de bază, cele înfăptuirea programului de tru exploatare a obiecti­ derat cu in-
spuneam, pe creşterea pro­ tuturor condiţiilor ca 1984 perfosfat, 300 kg sare pota- autoconducere şi autoapro- vului minier Valea Morii, 50 km/oră
ductivităţii muncii, am tre­ sică şi 300 kg nitrocalcar mai pretenţioase, le-a exe­ vizionare teritorială. de primă importanţă pen­ Temperaturi]
fi cuprinse î
cut la organizarea fabrica­ să fie mai rodnic decît 1983. la hectar, asigurînd astfel cutat conducătorul forma­ MARIA BACIU tru economia naţională, ne de, iar cele
ţiei cu noî tipuri de S.D.V.- Stă în puterea colectivului încorporarea în sol a ele­ ţiei de mecanizatori din u- şeful fermei vom achita cu cinste de 10 şi 15 gr
log de servi
uri, insistînd pe mecaniza­ nostru de oameni harnici mentelor nutritive de care nitatea noastră, Alexandru producţie vegetală sarcina încredinţată de rel).
rea şi automatizarea proce- şi cohştiincioşi să fie aşa. are nevoie cultura sfeclei. Floroiu, acestea fiind se­ a C.A.P. Tîmpa partid.