Page 69 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 69
I" •
în tntîmpinarea aniversării Republicii
SUCCESE DEOSEBITE IN MUNCA
UN NOU UTILAJ producţie, în uzinele şi în perioada trecută de la
DE MARE RANDAMENT secţiile C. S. Hunedoara începutul anului şi pină
ÎN MINERITUL s-au economisit 41 400 to în prezent, colectivul şan
VĂII JIULUI ne cărbuni pentru cocs tierului a economisit 2 100
metalurgic, 2 336 tone ml de ţeavă din oţel, 200
La cariera Cimpu lui cocs mărunt pentru fa ml ţeavă fontă, 500 ml
Neag a fost pusă în func bricile de aglomerare. ţeavă PVC, 5 000 ml con
ţiune o instalaţie de con- 40 900 tone fontă şi fier ductori electrici, 15 lone
casare şi sortare a căr vechi pentru oţelării. metal, alte materiale.
bunelui, cu o capacitate Do asemenea, prin re-
medie orară de 200 tone. condiţionărilc masive e- LAPTE LIVRAT
SI Al CO IM S III U tuI P O P U L A R J U D E T E A N ( Prin intrarea în circuitul fectuate Ia utilajele de PESTE -PLAN
tehnologic a acestei insta turnare au fost repuse în
laţii se îmbunătăţeşte în circuitul productiv 10 600 Tot mai mulţi producă
Anul XXXV, nr. 8 121 MIERCURI, 21 DECEMBRIE 1983 4 pagini — 50 bani mod considerabil calita tone de asemenea utilaje. tori agricoli care au în
tea cărbunelui furnizat cheiat contracte de livra
preparaţiilor. Se reduce ECONOMII re statului prin coopera-
cu peste 10 la sută conţi DE MATERIALE tiva de producţie, achizi
Adunarea activului de partid din nutul de steril din masa Prin măsurile luate în ţii şi desfacerea mărfuri
lor din Baia de Criş pre
minieră. în final, cînd in
stalaţia va funcţiona la vederea folosirii eficiente dau cantităţi suplimenta
agricultura judeţului Hunedoara I parametri proiectaţi se in a materialelor utilizate în re de lapte. între aceştia,
execuţia diverselor insta
Ioan Eilip, din satul Ca-
ca
întreaga
tenţionează
producţie de cărbune a laţii la obiectivele din ju raci, a predat 781 de litri
Ieri, la Deva a avut loc vului de partid au fost colae Iordan, Ion Frăţilă, carierei să fie trecută deţ, oamenii muncii de Ia faţă de 200 ; Pascu Bă-
adunarea activului de deschise de tovarăşul Radu Antoniu Iuga, Ioan Dără- Prin instalaţie. Şantierul nr. 6 instalaţii răştean, din Lunca Moţi
partid din agricultura ju Bălan, prim-secretar al Co banţ, Victor Herbei, Voicu Mai trebuie să precizăm Deva au reuşit să reducă lor, a contractat 300 şl a
deţului Hunedoara, la care mitetului judeţean de Găină, Elisie Pasc, Mircea I că la realizarea instala- în acest an cu 15 lei chel predat 507 litri; Valeria
au participat membrii Co partid Hunedoara. Oprişa. l ţici şi montarea ei In timp tuielile totale la 1 000 Iei Miclean, din Baldovin, a
mitetului judeţean de La primul punct al ordi Adunarea activului de i record au contribuit producţie de construcţii- contractat 200 litri şi a
partid, membrii Consiliului nii de zi, tovarăşul Viorel partid şi-a desfăşurat lu 1 două unităţi de presti- montaj şi să obţinu sem predat 493 litri. (C. Ion,
judeţean al oamenilor mun Ocoş, secretar al Comitetu crările şi pe următoarele ţ giu în construcţia şi mon- nificative economii. Astfel, corespondent).
cii din agricultură, indus lui judeţean Hunedoara al secţiuni: cereale, plante l tarea utilajelor miniere
trie alimentară, silvicultu P.C.R., a prezentat Raportul tehnice, horticultura, zoo ) — I.U.M. Petroşani şi
ră şi gospodărirea apelor, cu privire la concluziile şi tehnie, îmbunătăţiri fun \ I.C.M.M. Petroşani —,
activişti de partid şi de învăţămintele ce se des ciare şi mecanizarea agri 1 autoare a unei alte insta-
stat, cadre de la organele a- prind din activitatea des culturii, în care au luat } laţii de acest tip ce deja
gricole judeţene şi consilii făşurată în agricultură în cuvîntul 86 tovarăşi. în 1 funcţionează de inai mult
le unice agroindustriale, anul 1983 ; măsurile ce vor cadrul secţiunilor au \ timp la întreprinderea
directori, ingineri şefi şi fi întreprinse pentru trans fost prezentate sarci minieră Lupeni, la puţul
şefi de ferme din între punerea în viaţă a orientă nile ce trebuie înfăp cu schip.
prinderile agricole de stat, rilor şi indicaţiilor date de tuite în anul viitor în fie
preşedinţi, ingineri şefi şi secretarul general al parti care sector de producţie a- GOSPODĂRIREA
şefi de ferme din C.A.P., dului, tovarăşul Nicolae gricolă, în dezbateri relle- JUDICIOASA A
medici veterinari, alte ca Ceauşescu, la Consfătuirea fîndu-se măsurile luate în MATERIILOR PRIME
dre cu munci de răspunde de lucru de la C.C. al scopul obţinerii unor pro
re în domeniul agriculturii. P.C.R. pe probleme de a- ducţii agricole record în Valorificînd superior
La lucrările adunării a gricultură, din 7—9 decem anui 1984. . materiile prime şi mate Fabrica tic încălţăminte Hunedoara — linia tras III A.
participat tovarăşul ILIE brie a.c., in vederea înde Materialele prezentate şi rialele, gospodărindu-le 'Muncitoarele de la faza ambalat cizme femei Marinela A-
VERDEŢ, membru al Co plinirii indicatorilor de plan participanţii la dezbaterile judicios pe fluxurile de vrămescu, Alina Velea şi controloarca de caliiatc Salomia
Păuccanu, in timpul lucrului.
mitetului Politic Executiv, la producţia vegetală şi a- în plen şi pe secţiuni au
secretar al C.C. al P.C.R. nimală pe anul 1984. dat o înaltă apreciere gri
A participat, de aseme Pe marginea Raportului jii permanente pe care se
nea, tovarăşul Emil Petra- şi a programelor în plenul cretarul general al parti
che, adjunct al ministrului adunării au luat cuvîntul dului, tovarăşul Nicolae MAI SiNT 10 ZILE PÎNA LA SFÎRŞITUL ANULUI
agriculturii şi industriei a- tovarăşii: Mircea Silvestru, Ceauşescu, o poartă dez-
limentare. Geoi-gel Răican, Eugenia
Lucrările adunării acti Lazăr, Vasile Siminie, Ni (Continuare în pag. a 2-a) nim sarcinile la producţia
1. Care este situaţia realizării pla fizică sortimentală : la pla
caj finit de marmură din
Principalii indicatori ai dezvoltării cauza lipsei lamelor dia-
nului „ia zi“? mantate. (din 1 640 bucăţi
economico-sociale a României în anyi 1984 contractate cu întreprinde
2. Ce sarcini vă revin în 1984? rea de mecanică fină Bucu
reşti ne-au fost livrate de
3. Cum aţi p r e g ă t i t condiţiile la începutul anului 540 bu
CREŞTEREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE căţi), iar la dale mozaiea-
pentru îndeplinirea lor? te pentru că n-am avut
desfacere. Restanţele la a-
ceste două sortimente au
influenţat negativ şi reali
întreprinderea „Marmura" Simeria zarea exportului. Prin ur
mare, deşi am muncit mal
bine decît in alţi ani, din
Ne răspunde ing. IOAN producţia netă peste 4 mi motive independente de
IIAŢEGAN, directorul ad lioane lei, iar la beneficiu voinţa noastră, rom încheia
junct al unităţii : 4,2 milioane lei. Producti anul cu minusuri la doi
1. în acest an colective vitatea raportată la pro principali indicatori.
le noastre de muncă au ducţia netă este mai mare 2. în viitorul an, produc
desfăşurat o activitate bu cu 2 400 lei pe om al mun ţiile marfă şi netă, chel
1383 nă în ansamblu, concreti cii, cheltuielile totale la tuielile, exportul şi benefi
zată în importante depăşiri 1 000 lei producţie marfă ciul sînt realizabile. Cu pri
de plan la majoritatea in au fost reduse cu 12 lei, lejul adunării generale a
dicatorilor.
LlMEililiiMl liMuuilmmMi marfă, spre La producţia iar cele materiale cu 4 lei. L1VIU BRAICA
Cu toate strădaniile şi e-
am
exemplu,
realizat peste prevederile forturile noastre, nu am
stabilite 6 milioane lei, la reuşit însă să ne Îndepli (Continuare în pag. a 2-a)
Eforturi sporite pentru punerea î n funcţiune
a primei linii de preparare
La investiţia de la Co- nergie electrică. De ase pentru punerea în funcţiu ale beneficiarului sînt în
randa—Hondol, destinată menea, a fost terminată ne. Ce a mai rămas aici de concordanţă’ cu ceea ce am
lărgirii bazei de materii montarea transportorului executat ? Montarea celui constatat noi pe teren. La
prime a economiei naţio cu bandă. La funicularul de-al doilea motor de 200 prima linie tehnologică ma
nale, lucrările au intrat în de transport minereu, în kW în staţia de dublă an joritatea utilajelor şi insta
faza decisivă. în ce stadiu lungime de aproape 4 km, trenare, pe care — aflăm
se află principalele obiec laţiilor sînt montate. La
tive ale investiţiei, ce a unele, cum sînt moara cu
mai rămas de făcut ? Pri Ritm şi calitate tn realizarea bile, de 500 tone, clasorul
mele amănunte ni le-a fur spiral, moara autogenă şi
nizat Petre Gomotîrceanu, IH V E S Î S Ţ I i i O U celulele de flotare de 5,7
inginer sef cu dezvoltarea mc, sînt deja terminate
al E.M. Certej. probele mecanice. La ce
în carieră continuă lu lelalte însă — instalaţia de
crările de descopertă şi se
pregăteşte minereul pen LA CORANDA-HONDOL vid şi cea de filtrare, ce
tru probele tehnologice, pî- lulele de flotare de 2x1 mc
nă în momentul de faţă şi pompele PRA — se mai
fiind pregătite circa 40 000 lucrările s-au terminat în de la tehnicianul principal lucrează. Mai exact, se fac
tone. totalitate. Au fost întinse Ştefan Neagu, dirigintele o serie de modificări şi a-
cablurile purtătoare şi de de şantier cu probleme me
La staţia de concasare daptări, solicitate în ul
sînt finalizate bunkerele de tractare pe toată lungimea canice — beneficiarul l-a tima clipă de proiectant
echipat pentru montaj, ur-
primire minereu şl silozu traseului, s-a montat echi (I.C.I.T.P.L.C.I.M.).
rile cilindrice. Au fost pamentul mecanic în sta mînd a-1 preda constructo
montate cele două conca- ţiile de încărcare-descărca- rului şă-1 instaleze. MIRCEA LEPĂDATU
soare şi alimentatoarele cu re, în cele intermediare şi Cum stau lucrurile la u- S.M.A. Haţeg — centrul de reparaţii. Maistrul Alexandru
bare la care, in prezent, se în cea de întoarcere, aces zina de preparare ? Şi aici Drlmbăreanu şi strungarul Vio rel Dăioni execută recondiţio-
execută alimentarea cu e- tea fiind, practic, pregătite opiniile constructorului şi (Continuare în pag. a 2-a) narca axelor planetare la str ung.
