Page 70 - Drumul_socialismului_1983_12
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI N
Adunarea activului de partid Eforturi sporite pentru
punerea în funcţiune a primei
din agricultura judeţului Hunedoara linii de preparare 15.00 Telex
15,05 Unvvci
15.30 Emisii
ghiară
(Urmare din pag. 1) ginte de şantier cu proble 16.30 Închid
lui.
(Urmare din pag. 1) nologiile specifice culturi litate a lucrărilor agrico aportului lucrătorilor din mele electrice — care sînt 20.00 Teleju
lor s-au aplicat cu riguro le, asigurării densităţilor sectorul zootehnic la auto- deja montate în staţia de lor)
zitate, acordîndu-se atenţie stabilite pentru fiecare cul aprovizionarea teritorială îl Cea de a doua linie teh 110 kV Certej. Mai avem 20.20 Arc p
voltării intensive şi moder sporită folosirii cu eficien tură. Mecanizatorilor le re constituie creşterea .greută nologică se află, de aseme de primit încă 15 panouri- 20,35 Repub
nizării agriculturii, sporirii ţă ridicată a bazei tehni- vine sarcina de mare răs ţii medii de sacrificare a nea, în stadiu avansat de pentru staţia din Păuliş. tră
contribuţiei acestei ramuri co-materiale, economisirii pundere să efectueze în animalelor, care în acest execuţie. Sînt montate prin Deşi insistăm mereu pe 20.45 Fotogi
de bază a econbmiei naţio combustibilului şi energiei, cele mai bune condiţii re an s-a situat sub prevederi, i cipalele utilaje şi instalaţii lingă furnizor, acesta în- tate
nale la dezvoltarea' econo- în acelaşi ’ timp, la C.A.P. paraţiile şi reviziile la trac în scopul îndeplinirii în — fapt ce conferă siguran tîrzie livrarea. 21.20 Videot
mico-socială a ţării, la ri Tîmpa, Deva, Şoimuş şi în toare şi maşinile agricole, condiţii ireproşabile a sar ţă punerii în funcţiune pî- — Pentru a pune în nală 0
* Tez
dicarea calităţii muncii şi alte cooperative agricole să se preocupe de folosirea cinilor de dezvoltare a sec nă la jumătatea lunii ianu funcţiune prima linie teh * Prc
vieţii întregului nostru s-au obţinut cîte 30—41 to- cu randament maxim a u- torului zootehnic in ancd arie 1984. Bine se prezintă nologică — preciza ingine pretar
popor. Această preocupare te sfeclă de zahăr la hec tilajeior din dotare, eco 1984, s-a subliniat că este lucrurile şi la cea de a rul Petre Gomotîrceanu — Pierre
* Ceti
este reliefată încă o dată de tar, iar la cartofi C.A.P. nomisind cu severitate e- necesar să fie pus accen treia linie de preparare am căutat să rezolvăm, pro T unişi
contribuţia hotărîtoare a Lăpuşnic, Ostrov, C'igmău, nergia şi combustibilul. De tul pe asigurarea unei pu (termen de punere în func vizoriu, alimentarea aces * Reci
secretarului general al Haţeg şi altele au realizat asemenea, este necesar să ternice baze furajere prin ţiune — iunie 1984), la ca tuia cu energie electrică pe Nascir
partidului la elaborarea în medie cite 22000—31000 existe o grijă sporită faţă însămînţarea cu culturi du re montajul utilajelor este sistemul vechi. Dar, deo 21.45 Teleju
lor)
Planului de dezvoltare a a- kg tubercuri la hectar. Re de ridicarea nivelului pre ble destinate producerii realizat în proporţie de 70 camdată, nu se pot face 22.00 Închid
griculturii şi industriei ali coltele mult diferite, ce s-au gătirii politice şi profesio nutreţurilor pe 9 800 hec la sută. probele tehnologice pe în lui.
mentare pe anul 1984, care înregistrat în condiţii ase nale a ţăranilor coopera tare, însămînţării cu plante Deoarece iazul de decan tregul flux deoarece staţia
este fundamentat pe baza mănătoare de producţie în tori, mecanizatorilor şi tu furajere şi supraînsămînţă- tare, conductele de trans de conexiuni şi transfor
cerinţelor economiei naţio unităţile agricole vecine cu turor lucrătorilor din agri rii cu ierburi a unei supra port al tulburelii şi insta mare de la carieră, con-
nale şi a condiţiilor ce le cele amintite reliefează in- cultură. feţe de 25 000 hectare pa laţia de apă industrială casoare şi funicular nu este
avem pentru creşterea pro - suficienta preocupare a Acţionînd cu răspundere jişti naturale. Totodată ‘ sînt în cea mai mare par pusă sub tensiune.
ducţiei agricole, în concor conducerilor unor C.A.P. şi şi exigenţă, sub conducerea vor fi fertilizate peste : te finalizate, ele neridicînd Printr-o bună colabora
danţă cu orientările şi sar a cadrelor tehnice pentru Comitetului judeţean de 134 000 ha pajişti, pe 125 000 probleme pentru punerea re, constructorii şi repre BUCURE.--
cinile stabilite de Congre aplicarea măsurilor agro partid, lucrătorii din secto ha vor fi efectuate lucrări în funcţiune, ne oprim la zentanţii ''beneficiarul ui îşi programul
1
Ea
ordinea
sul al XH-lea şi Conferin tehnice stabilite, lipsa rul zootehnic au depus e- de întreţinere, iar pe 3 000 lucrările de alimentare cu amplifică eforturile, acce- tură; 7,00
ţa Naţională ale partidului. de exigenţă faţă de forturi susţinute pentru a ha se vor face defrişări. energie electrică, acestea lerînd ritmurile de lucru, La panoul
In acelaşi timp a fost evi calitatea lucrărilor şi u- îndeplini obiectivele din Organele şi organizaţiile de fiind întîrziate şi periclitînd pentru a finaliza cît mai muncii; 8,0
denţiată hotărîrea lucrăto tilizarea unor seminţe programul judeţean de dez partid vor milita cu con pornirea primei linii de pre 8,10 Curii
0,00 Bulcti
rilor din agricultura jude cu potenţial biologic ridi voltare a zootehniei. Rezul secvenţă • pentru creşterea parare. întîrzierea se da- grabnic investiţia de la Răspundem
ţului de a acţiona cu înal cat, pentru fertilizarea co tatele obţinute de unele răspunderii în muncă a tu toreşte faptului că Î.R.U.E. Coranda—Hondol. Este ne 10.00 Bulet
tă răspundere patriotică şi respunzătoare 'a terenului C.A.P. cum sînt cele din turor lucrătorilor din secto Cîmpina n-a livrat la ter cesar ca în această perioa Interpreţi i
Iară; 10,30
spirit revoluţionar pentru şi asigurarea unor densităţi Băcia şi Sîntandrej, A.E.I. rul zootehnic, punînd ac men panourile electrice dă decisivă pentru bunul liste; 10,45
transpunerea exemplară în optime de plante la fiecare Peşteana şi Chimindia, de centul pe îmbunătăţirea re pentru partea secundară a mers al lucrărilor şi pro de muzică
viaţă a orientărilor, sarci cultură. Numai aşa se ex numeroase alte unităţi, re producţiei la toate specule staţiilor de 110 kV Păuliş iectanţii să se afle perma lctin de şi
nilor şi indicaţiilor desprin plică de ce la C.A.P. Oha flectă însemnatele rezerve de animale, pe ridicarea ni şi Certej. Care este acum nent în mijlocul acestora, caruselul
Publicitate
se din cuvîntarea rostită ba, Răduleşti, Brănişca, Ve- existente în judeţul nostru velului activităţii sanitar- situaţia ? ştiri; 12,05
de t o v a r ă ş u l Nicolae ţel, Toteşti şi în alte uni pentru creşterea efective veterinare în vederea păs — Am primit 14 panouri pentru a soluţiona opera XX; 12,?' ■
Ceauşescu la Consfătuirea tăţi producţiile la hectar lor şi a producţiei anima trării sănătăţii animalelor de la Cîmpina — releva in tiv, la faţa locului, toate clorului
ră Rădic
de lucru de la G.C. al s-au situat cu mult sub ni liere, pentru sporirea a- şi reducerii oricăror pier problemele ce mai apar în la 3; 15,00
P.C.R. din 7—9 decembrie velul posibilităţilor, al ba portului acestui sector la deri, pe creşterea în cele ginerul Ioan Necşa, diri execuţie. lor; 16,00
a.c. pe probleme de agri zei tehnico-materiale de îmbunătăţirea aprovizionă mai bune condiţii a tine 16.05 Melotl
mi
Sfatul
cultură. care dispun aceste coope rii populaţiei cu produse retului destinat reproduc Partidul, C
Constituindu-se într-o a- rative agricole. în acest agroalimentare. Există în ţiei, asigurarea microclima nia — pro
devărată tribună de gene context s-a relevat că o să şi unităţi agricole, între tului corespunzător în adă 16,40 Coor
ce; 17,00 1
ralizare a experienţei îna contribuţie mai însemnată care C.A.P. Gurasada, Va- posturi, realizarea lucrări 17.05 Cu p
intate, adunarea activului la înfăptuirea sarcinilor din ţa, Deva, Burjuc, Densuş, lor de modernizare şi pe în faptă;
de partid din agricultura programul de autoconduce- Unirea, Ruşi, Toteşti, Oha creşterea aportului gospo rale; 17,40
mflne ; if
judeţului nostru a făcut o re şi autoaprovizionare te ba, Şerel,- Sarmizegetusa, dăriilor populaţiei la spo 20.00 Radio
analiză temeinică, în spirit ritorială trebuie să o adu Bunila, Banpotoc şi altele, rirea efectivelor, producţiei într-o .oră
critic şi autocritic, a rezul că şi gospodăriile popu unde efectivele sau pro şi livrărilor la fondul de nai; K(00
ra ,,Fata
tatelor obţinute în anul laţiei, care dispun de re ducţiile nu s-au situat la stat. Emil Monţ
1983 şi a jalonat cu clari zerve insuficient valorifi nivelul planului, unde pier Au fost, de asemenea, stop muzii
tate direcţiile de acţiune cate în privinţa creşterii derile prin mortalităţi au relevate preocupările şi re
pentru ca in anul viitor să livrărilor la fondul de stat influenţat negativ activita zultatele obţinute în reali
se obţină producţii agrico la toate produsele. tea sectorului zootehnic. zarea programelor speciale
le record în fiecare sector Rezultatele din acest -an Nici în întreprinderile a- de dezvoltare a creşterii
de activitate, în lumina au fost nemijlocit influen gricole de stat nu s-au va iepurilor de carne, pisci
cerinţelor formulate de se ţate de modul cum condu lorificat la nivelul cerinţe culturii. şi apiculturii, pu- DEVA: J
cretarul general al partidu cerile unităţilor agricole, lor şi al posibilităţilor re nîndu-se accentul pe măsu Atlantida
lui, pentrd realizarea e- consiliile populare, consilii- zervele de care dispun fer rile ce trebuie întreprinse (irea dragi
xemplară a obiectivelor din * le unice agroindustriale şi mele în privinţa creşterii în continuare în scopul ma NEDOARA
şi
larii
programul de autoconduce- organele agricole judeţene efectivelor şi producţiei a-' terializării integrale a sar dern) ;
re şi uutoaprovizionare te s-au preocupat de folosirea nimaliere, a livrărilor de cinilor stabilite. în dome nia apaşii'
ritorială. fondului funciar, de reali produse în concordanţă cu niul industriei alimentare, credibilei"
italieni
Ca urmare a măsurilor zarea lucrărilor din pro sarcinile ce le-au revenit s-a subliniat necesitatea gistul) -,
(Arta);
A
întreprinse şi a eforturilor gramul judeţean de îmbu din programul de autocon- înfăptuirii indicaţiilor date torul); Pi
depuse de către lucrătorii nătăţiri funciare. Pentru ducere şi autoaprovizionare de secretarul general al din povest
ogoarelor, în acest an la sporirea potenţialului pro teritorială. partidului privind utiliza mul spre I
culturile de cereale s-au ductiv al păinîntului au Un factor esenţial pentru rea judicioasă a capacită Revanşa R
PENI:
obţinut importante sporuri fost executate în acest an îmbunătăţirea radicală a ţilor de producţie, creşte diamantul
de producţie faţă de anii lucrări de combatere a e- activităţii în sectorul zoo rea indicilor de valorifica VULCAN;
anteriori, depăşindu-se ast roziunii solului pe 2 190 ha tehnic îl reprezintă organi re a materiei prime şi a nia apaşii
fel livrările la fondul de şi de amenajări în vederea zarea judicioasă a repro randamentelor, diversifica LONBA:\
ANINOAS
stat la orz şi porumb. De irigării direct din resurse ducţiei şi selecţiei anima rea în continuare a sorti mula 1
asemenea, a sporit simţi locale pe 1000 hectare, în- lelor. Referindu-se la a- mentelor pentru satisface URICANI
cap
(Rcte
tor producţia dc legume şi deplinindu-se astfel inte ceste aspecte, în cadrul a- rea în cele mai bune con Marele şa
cartofi, asigurîndu-se aco gral prevederile. în cea dunării s-au reliefat rezul diţii a cerinţelor consuma I.JW. Barza, secţia electromecanică. Şeful echipei dc şic); ORA:
perirea nevoilor de consum mai mare parte însă lucră tatele pozitive înregistrate torilor. electricieni, Gheorghe Sortau, execută unele modificări la tru o rin
ale populaţiei judeţului cu rile s-au efectuat cu mij la C.A.P. Băcia, Tîmpa, Os Materialele prezentate şi un panou de comandă aferent atelierului „Iămpăric“. Amnezia i
GIU-bAI:
produse din sortimente va loacele şi fondurile alocate trov, Orăştie, Cigmău, Brad, vorbitorii au evidenţiat ho (Casa de <
riate şi de calitate obţinu de stat, impunîndu-se ca în Sînpetru, Beriu şi altele, tărîrea fermă a oamenilor Şi a fost
ă
te în unităţile agricole ale viitor consiliile populare şi unde indicele de natalitate muncii din agricultura ju # * BRAZI: ni
Galben
judeţului nostru. O serie conducerile unităţilor agri a fost de 75—83 la sută la deţului Hunedoara de a-şi întreprinderea rea soarel
de rezultate pozitive s-au cole să-i mobilizeze pe toţi bovine sau 100—120 la sută amplifica eforturile pentru tură); SU
răs
înregistrat şi în sectorul locuitorii satelor la reali la ovine. Dc asemenea, înfăptuirea neabătută a sar noştri Cin
ILIA:
zootehnic, crescînd atît e- zarea sarcinilor ce revin comparîndu-se realizările cinilor ce le revin în anul Marmura" Simeria dunică (1.
fectivele, producţia anima judeţului nostru din Pro la producţia de lapte mar
lieră şi livrările la fondul gramul naţional de asigu fă s-a arătat că la C.A.P. 1984, pentru materializarea
de stat, comparativ cu a- rare a unor producţii a- Ostrov s-au obţinut cu peste dezideratelor noii revoluţii (Urmare din pag. 1) eficient materia primă de
ceeaşi perioadă a anului gricole sigure şi stabile. 400 1 lapte mai mult la agrare, punînd accentul pe care dispunem.
trecut. Realizări demne de în scopul obţinerii în a- fiecare vacă faţă de pro laturile calitative ale în 3. Pregătirea producţiei
consemnat au fost obţinute nul viitor a unor producţii ducţia înregistrată la C.A.P. tregii lor activităţi, pe va oamenilor muncii din în anului viitor, în cele mai
şi la lucrările de investiţii, record la toate culturile, Densuş. Situaţii asemănă lorificarea mai deplină a treprindere am analizat cu bune condiţii, a stat în Timpul
respectiv la îmbunătăţiri în cadrul lucrărilor adună-, toare se constată în cazul toată răspunderea sarcini centrul atenţiei colectivu azi, 21 dec
funciare şi ameliorarea pa rii s-a insistat asupra ne C.A.P. Haţeg şi Sîntămă- rezervelor existente în sco le ce ne revin, am stabilit lui. în prezent putem spu mea se n
mai
ocrul
jiştilor naturale, la moder cesităţii ca în această pe ria-Orlea, Boşorod şi Strei, pul obţinerii unor produc cum trebuie acţionat pen ne că în afară de asigura cădea preţ
nizările în sectorul zooteh rioadă, sub conducerea or Mărtineşti şi Dine, Romos ţii record în anul viitor, tru a demara în plin chiar rea energiei şi combusti formă de
1
nic, acordîndu-se atenţie ganizaţiilor de partid, în şi Geoagiu, precum şi al ridicării productivităţii din prima zi a anului 1984. bililor, lamelor diamantate sufla moc
sporită folosirii eficiente a toate unităţile agricole şi altor unităţi vecine dar cu Ce mai avem de făcut ? Să şi desfacerea producţiei, ficări loca
undi
lului,
fondurilor alocate şi a aju localităţile să fie definitiva condiţii asemănătoare de muncii şi eficienţei econo reanalizăm împreună cu tot ceea ce depinde de noi de 40—50 1
torului acordat dc unităţile te lucrările de amplasare a producţie. Diferenţele de mice, sporirii substanţiale organele centrale planul am făcut. Utilajele au fost domina di
industriale. culturilor, să se întreprin producţie îşi găsesc expli a aportului agriculturii la producţiei fizice (placajul reparate, blocurile de mar Temperaţi
cuprinşi
fi
Subliniindu-se faptul că dă ample acţiuni la ferti caţia în modul diferit cum progresul generai al ţării. şi dalele mozaicate), în mură pentru perioada de plus 4 gri
funcţie de condiţiile mate
chiar şi în condiţiile de lizarea terenului cu îngră conducerile C.A.P. şi fer riale ce ne sînt asigurate iarnă au fost procurate, o dicate, Sar
tre 8 şl 11
secetă din acest an se pu şăminte organice şi chimi melor se preocupă de asi Participanţii la adunare au în derularea lui normală, parte dintre materialele ridicate o
teau obţine producţii supe ce, la lucrările de îmbună- gurarea bazei furajere, de adoptat programele de dez zi de zi. De asemenea, să necesare prelucrării de a-
i
mun
rioare în sectorul vegetal lăţiri funciare şi de ame hrănirea şi îngrijirea ani voltare a agriculturii jude insistăm în continuare la semenea, procesele tehno in La genera
şi în zootehnie, au fost a- najare a pajiştilor natura malelor, de preocuparea ţului în anul 1984. întreprinderea de comerţ rul mai m
duse drept argumente re le. In acelaşi timp s-a ce cadrelor tehnice veterinare în încheierea lucrărilor exterior „VITROCIM“ şi logice sînt stabilite şi cu cădea pre
re sub fot
coltele de 4000—6000 kg ce rut să fie acordată, o aten pentru implicarea în acti adunării activului de partid la Departamentul pentru noscute, forţa de muncă povi(ă şl
reale la hectar înregistrate ţie deosebită asigurării se vitatea fermelor zootehnice din agricultura judeţului construcţii în străinătate este specializată în prelu va sufla t
de C.A.P. Orăştie, Rapoltu minţelor cu potenţial bio de care răspund. O impor pentru asigurarea urgentă crarea marmurei, în con temporare
din sud.
Mare, Lăpuşnic, Bobîlna, logic ridicat, executării în tantă resursă insuficient Hunedoara a luat cuvîntul a comenzilor la export, cluzie — condiţii mai bune
Prleaz şi altele, unde teh perioadele optime şi de ca fructificată pentru sporirea tovarăşul ILIE VERDEŢ. pentru a valorifica cît mai ca orieînd.